Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Daily archive

iunie 10, 2015

Developarea negativelor alb-negru

in Arta

Developarea negativelor alb-negru Negativele sunt developate într-un recipient special numit tanc sau doză de developare. Acestea protejează filmul de acţiunea luminii şi au un orificiu prin care se pot scurge sau introduce soluţiile. Filmul este introdus în întuneric pe o spirală specială, care face ca să ocupe un volum mic în tanc şi nici o…

Citeste mai mult

Developarea negativelor color

in Arta

Filmele color au în structura lor trei straturi sensibilizate la cîte una dintre culorile fundamentale (RGB). În timpul revelării, pe lângă imaginile alb-negru din fiecare strat, se formează şi câte o imagine negativă color. Imaginea latentă se va forma diferenţiat în fiecare din cele trei straturi şi aceste imagini prin suprapuneri vor da imaginea negativă…

Citeste mai mult

OBIECTIVUL APARATULUI DE FOTOGRAFIAT

in Arta

Cum am amintit anterior, dacă în orificiul camerei obscure introducem o lentilă convergentă, calitatea imaginii proiectate pe planul opus se îmbunătăţeşte considerabil. La aparatele foto, deoarece imaginea dată de o singură lentilă convergentă este nesatisfăcătoare, se folosesc obiectivele fotografice, care conţin grupuri de lentile convergente şi divergente, grupate în diferite moduri. În acest fel, imaginea…

Citeste mai mult

OBIECTIVUL APARATULUI DE FOTOGRAFIAT

in Arta

Cum am amintit anterior, dacă în orificiul camerei obscure introducem o lentilă convergentă, calitatea imaginii proiectate pe planul opus se îmbunătăţeşte considerabil. La aparatele foto, deoarece imaginea dată de o singură lentilă convergentă este nesatisfăcătoare, se folosesc obiectivele fotografice, care conţin grupuri de lentile convergente şi divergente, grupate în diferite moduri. În acest fel, imaginea…

Citeste mai mult

CAMERA OBSCURĂ

in Arta

Parte componentă a corpului aparatului foto, camera obscură este varianta perfecţionată a celei cunoscute încă din secolul al XVI-lea. Ea este „cutia” interioară situată intre obiectiv şi planul în care se găseşte pelicula fotografică, plan în care se formează imaginea ce dorim să o „memorăm” fotografic. Dimensiunile camerei obscure sunt condiţionate de dimensiunile suprafeţei (cadrului…

Citeste mai mult

APARATUL DE FOTOGRAFIAT PE PELICULĂ

in Educational

Cu toate că aparatele de fotografiat din ziua de azi există într-o gamă extrem de variată, putem să identificăm anumite elemente constitutive care se regăsesc la marea majoritate dintre ele. La o primă analiză observăm corpul aparatului şi obiectivul acestuia (care poate fi fix pe corp sau poate fi interschimbabil).   La rândul său, corpul…

Citeste mai mult

ROMA ANTICA

in Enciclopedie/Istorie

Introducere a) Atunci cand vorbim despre ,,conceptul de civilizatie,, vorbim de fapt despre realizarile unei societati, aceste realizari determinand si caracterul superior al societatii. Termenul de cultura reprezinta marturisirea spirituala si materiala, ce la un loc adunate , ilustreaza esenta populatiei. Cultura, de asemenea, este un element ce se mosteneste, aceasta fiind mai tot timpul…

Citeste mai mult

Lumina – esenţa fotografiei

in Arta/Educational

„Lumina este esenţa oricărei fotografii” Tehnici de utilizare a luminii în natura. Pentru ca o imagine să existe, sunt trei elemente pe care un fotograf trebuie să le înţeleagă: lumina, compoziţia şi subiectul. Subiectul unei imagini este direct legat de scopul imaginii. Plasarea subiectului în cadru este critică pentru realizarea unei compoziţii reuşite. Dar lumina…

Citeste mai mult

PREMISELE PSIHOLOGIEI ARTEI

in Arta/Enciclopedie/Psihologie

Încercarea de a explica procesul de creaţie artistică în termenii psihanalizei nu este ocolită de dificultăţi conceptuale şi de riscul incompletitudinii, dacă nu şi al arbitrarietăţii. Întâi pentru că o seamă de termeni au conotaţii accentuat psihiatrice (regresia şi disocierea Eului, trăirea ca angoasă sau delir etc), fapt care reclamă răspunsul urgent la întrebarea: care…

Citeste mai mult

REPERE DIN ISTORIA FOTOGRAFIEI

in Arta

1500 – Leonardo da Vinci, Roger Bacon, Cardan, ş.a. construiesc camere obscure care permit pictorilor să deseneze după contururile formelor;   1570 – Napolitanul Gianbatista della Porta (1501-1576) explică apariţia imaginilor în camera obscură. Tot el introduce o lentilă convergentă în orificiul camerrei obscure obţinând o imagine de calitate mult mai bună. Astfel, Porta inventează…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA ARTEI – MARI ÎNTREBĂRI

in Arta/Enciclopedie/Psihologie

Specificul experimental al abordarii psihologice a artei – perioade: • Sfarsit de secol XIX: Fechner intentiona o „estetica psihologica” bazata pe experiment. Metodele fechneriene: alegerea, constructia, observarea obiectelor uzuale. Contributia cea mai relevanta: evidentierea rolului sectiunii de aur in perceptia estetica.   • Inceputul sec. XX, o noua orientare numita „psihologie obiectiva” (vezi: R. Muller-Freienfels,…

Citeste mai mult

ART DECO IN ROMANIA INTERBELICA

in Arta

Mezalianţele stilului naţional: modernism, Art Deco, „stil românesc de rit spaniol” O  cale de a depăşi „tavanul de sticlă” al monumentalităţii este, pentru arhitectura neoromânească, „polenizarea încrucişată”, (mez)alianţele cu o arhitectură modernă care căuta cale de acces la respectabilitate (expri¬mată în comenzi şi vizibilitate urbană). Arhitectura aceasta, ambiguă stilistic dar extrem de agreabilă, care a…

Citeste mai mult

Stripped classicism-ul in Romania

in Arta

Incercarea de a surpasa însă caracterul stânjenitor – prea pitoresc şi mignon, adică rezistent la monumentalizare – al acestei arhitecturi s-a produs tot sub patronajul versiunii locale de stripped classicism – primul adevărat stil internaţional, care a permeat arhitectura Europei şi a Statelor Unite în anii treizeci pe deasupra celor mai diverse ideologii.   Având…

Citeste mai mult

PSIHOLOGIA SI ESTETICA

in Arta/Enciclopedie/Psihologie

PSIHOLOGIA SI ESTETICA Probleme cadru: 1. domeniul esteticii 2. apelul esteticii la psihologie 3. domeniul psihologiei artei 4. psihoestetica experimentala   Lucrari de referinta: • M. Ralea, Prelegeri de estetica • N. Pirvu, Studii de psihologia artei • N. Groben, Psihologia literaturii • M. Delacroix, Psihologia artei • S.L. Vigotski, Psihologia artei • S. Marcus,…

Citeste mai mult

COPIEREA PE HÂRTIE FOTOGRAFICĂ

in Arta

COPIEREA PE HÂRTIE FOTOGRAFICĂ (procesul pozitiv)   Developarea negativelor şi apoi copierea pe hârtie foto au loc în laboratorul fotografic ce poate fi instalat într-o încăpere separată, cu acces la apă curentă şi cu posibilitatea de a se putea face întuneric. Utilajele minimale pentru dotarea unui laborator foto sunt:   – aparatul de mărit (fotomăritorul);…

Citeste mai mult

ARHITECTURA ROMANEASCA

in Arta

Stilul neoromânesc De remarcat este transmutarea unor imagini cu identitate arhitecturală distinctă, evident locală, în alte provincii ale ţării faţă de sursa lor – aşa cum este cazul catedralei ortodoxe „moldoveneşti” de la Timişoara. Gestul deliberat de diminuare a specificului local în detrimentul celui „naţional” -inevitabil construit, artificial şi eclectic -pare să sugereze de asemenea…

Citeste mai mult

Enzimele

in Biologie/Chimie/Enciclopedie

In organismele vii se petrec cu o uimitoare usurinta, la temperatura joasa si in solutie practic neutra, un numar mare de reactii pe care chimistul nu le poate efectua in laborator decat lucrand la temperaturi si presiuni ridicate, in prezenta de acizi sau de baze tari, de dizolvanti neaposi sau de catalizatori heterogeni metalici.  …

Citeste mai mult

MODELUL URBAN AL ROMEI

in Enciclopedie/Istorie

Modelul urban al Romei Cand vorbim despre conceptul de ,,morfologie urbana,, ne referim la aspectul material al asezarii, ce implica spatii de utilitate publica. Primul aspect, este organizarea incipienta a cetatii romane. Cele sapte coline sunt folosite ca asezari rurale iar necropolele sunt dispuse in zonele mlastinoase sau in depresiuni. S-a dovedit faptul ca populatia…

Citeste mai mult

Profunzimea de câmp

in Arta/Educational

 Profunzimea de câmp – de la teorie la practică În momentul fotografierii, fiecare fotograf s-a confruntat cu dilema ajustării distanţei focale, mai ales în situaţia în care avea de înregistrat pe peliculă scene cu mai multe obiecte, aflate la distanţe diferite de obiectivul aparatului fotografic: să încerce să reproducă cât mai clar toate obiectele din…

Citeste mai mult

1 2 3
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web