26 de ani de HOTIE in Romania: economie distrusa, paduri defrisate. Bilant INGRIJORATOR

in Stiri online de

Cei doi giganți au cumpărat păduri investigate de procurori pentru retrocedări ilegale și revendicate de statul român
Ikea susține că a verificat istoricul proprietăților înainte să le cumpere de la universitatea americană, dar problemele au apărut ulterior Harvard a transferat mai multe suprafețe disputate în instanță către noi filiale pe care le controlează prin firme offshore.

q5

În ultimul deceniu, Harvard a cumpărat mari suprafețe de pădure în România de la grupări acuzate de înșelăciune, corupție și spălăre de bani.

Anul trecut, Harvard a cedat aproape 33 de mii de hectare către corporația IKEA, la finalul celei mai mari tranzacții cu păduri din România. În schimb, IKEA a plătit, în iunie 2015, peste 56 de milioane de euro ca să își asigure materia primă pe termen lung, fiind la prima achiziție globală de terenuri forestiere pentru exploatare.

Grupul suedez de mobilă a preluat, la pachet, și păduri traficate, deși susține că a verificat atent toate proprietățile înainte să le cumpere.

LITIGII ȘI ANCHETE PENALE Suprafețele forestiere cu probleme juridice sunt amplasate în Vrancea, județ în care Harvard și IKEA au cumpărat, pe rând, cele mai multe păduri – peste o treime din întregul portofoliu.

Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor către Harvard sunt investigați de procurori pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani.

Separat, Romsilva, regia care administrează pădurile statului, încearcă să recupereze, în instanță, alte suprafețe forestiere din Vrancea. Aproape 3400 de hectare sunt în prezent fie revendicate de Romsilva, fie anchetate de procurori. Adică, în total, o suprafață de 10 la sută din portofoliul pe care Harvard l-a deținut în România.

Procedura standard a fost ca Romsilva să atace mai întâi restituirile ca să obțină anularea titlului inițial de proprietate, iar apoi să ceară desființarea contractelor de vânzare – cumpărare. Litigiile cu filiala Harvard au devenit cunoscute abia după ce Romsilva a dat în judecată beneficiarul final al pădurilor respective. Într-un prim caz, Romsilva a câștigat până acum, iar Harvard a făcut recurs, luna trecută, ca să nu piardă definitiv 108 hectare în Vrancea.

q3-1

Avocații angajați de Harvard au susținut, în instanță, că filiala universității din România a fost cumpărător de bună credință. Judecătorii nu au fost însă de acord. Magistrații au concluzionat că Harvard a știut ce cumpără și că nu poate invoca buna sa credință: “Din formularea contractului încheiat cu Scolopax SRL (n.r.- filiala Harvard) reiese că societatea cunoștea că este posibil să fi cumpărat bunul altuia, deoarece vânzătorii nu deţineau documentele de proprietate cerute de lege, ci doar promiteau cumpărătoarei că vor obţine modificarea titlului de proprietate“.

RISCURI SUPLIMENTARE Documentele obținute de RISE Project arată un alt risc major pentru Harvard. Pădurile au fost preluate de filiala Harvard fără ca Romsilva să le poată cumpăra înainte, pe baza dreptului de întâietate al statului la achiziția suprafețelor forestiere.

Jonas Jacobsson, administratorul filialei Harvard, le-a cerut avocaților să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare. Terenurile forestiere au fost cumpărate între 2005 și 2010, interval în care legislația s-a schimbat de mai multe ori.

Opinia avocaților nu a fost tranșantă. Într-un memorandum confidențial, casa de avocatură Salans, Moore și Asociații îi explică lui Jacobsson că normele legale sunt neclare și îi recomandă ca proprietățile să fie asigurate la o companie de profil împotriva riscului ca tranzacțiile să fie anulate.

SCHEMA OFFSHORE Universitatea Harvard și-a schimbat strategia din România după ce avocații angajați de Jacobsson au analizat riscul asupra proprietăților. Aproape 2100 de hectare au fost vândute în 2011 către companiile suedezului, iar alte parcele au fost cedate unor fonduri de investiții daneze.

În 2012, Scolopax a rămas cu 32.600 de hectare de pădure în portofoliu. În paralel, Harvard a pus la punct o nouă filieră pentru afacerile din România, înființând mai multe companii în paradisuri fiscale.

Operațiunea a început discret, la finalul anului 2012, în Luxemburg, statul european al cărui regim fiscal relaxat a fost frecventat și de grupul IKEA.

Pe 8 noiembrie 2012, o nouă firmă americană, Bellflower LLC, a înființat în Luxemburg Greengold European Capital SA.

La rândul ei, Bellflower LLC fusese înregistrată de doar o lună în Delaware, una dintre cele mai netransparente jurisdicții din lume. Asociatul unic al companiei americane, Demeter Holdings Corporation, era un alt vehicul al Harvard, potrivit raportărilor oficiale.

În final, compania din Luxemburg a deschis, în ianuarie 2013, filiala Greengold Value Forest SRL, cu primul sediu la Sibiu, în casa unde își avea cartierul general grupul patronat de Jacobsson și de Chiorescu.

HARVARD CONTRA HARVARD În noiembrie 2013, Greengold Value Forest și Scolopax au semnat un precontract pentru transferul pădurilor. O lună mai târziu, Harvard a anunțat oficial că își vinde toate pădurile din România. Harvard a cerut 84 milioane de euro, dar Romsilva a refuzat să le cumpere.

Filialele universității au mers mai departe și au parafat o primă tranzacție.

În august 2014, Greengold Value Forest SRL i-a plătit companiei Scolopax peste 2,3 milioane de euro pentru șase loturi de pădure, în suprafață totală de 881 de hectare.

Cele șase suprafețe erau disputate în instanță. În contract au fost menționate litigiile, dar cele două părți au inclus o clauză specială: cumpărătorul să poată fi despăgubit dacă pierde oricare dintre cele șase păduri. Banii au rămas în familie. Ambele companii erau controlate tot de Harvard. Treptat, Greengold Value Forest a preluat proprietățile Scolopax și le-a vândut apoi, la grămadă, către corporația IKEA. Mai puțin cele șase loturi cu probleme juridice. IKEA a refuzat să le cumpere astfel că Harvard le-a transferat la o altă filială- Greengold Future Trees- pe care o înființase prin aceeași filieră offshore din Delaware.

PĂDURILE TRAFICATE Grupul IKEA a cumpărat însă alte 400 de hectare în Vrancea, aflate în litigiu și investigate apoi de procurori. IKEA susține că a verificat atent toate proprietățile: “Noi am făcut o verificare completă a proprietăților pe care le-am dobândit. (…) Am realizat o analiză detaliată a lanțului istoric de proprietate”.

Conducerea IKEA mai suține că a descoperit aceste litigii abia după ce a încheiat un contract cu Direcția Silvică Vrancea pentru paza a peste 1300 de hectare:

“În lista proprietăților care urmau să fie păzite, Direcția Silvică Vrancea a adăugat cuvântul << litigii >> ca un comentariu la șapte proprietăți. Cu toate acestea, conform verificărilor noastre, finalizate în iunie 2015, aceste zone nu au fost identificate ca fiind disputate. Am încercat să clarificăm acest aspect înainte să semnăm contractul, dar cu toate acestea nu ne-a fost furnizată nicio informație cu privire la eventualele litigii. Nu suntem mulțumiți cu această situație și, din această cauză, am decis să nu progresăm cu nicio activitate în zonele respective până când problema nu va fi fost clarificată în mod oficial”.

q5-1

Documentele obținute de RISE Project arată că, în mai 2015, avocații IKEA au trimis o solicitare la Direcția Silvică Vrancea ca să verifice dacă pădurile dintr-o listă anexată sunt în litigii.

Direcția Silvică le-a răspuns că suprafețele nu pot fi identificate așa cum au fost descrise în listă și că oricum solicitarea lor nu se supune legii liberului acces la informațiile publice.

Suprafețele au fost revendicate de Elena Manole, ca moștenitoare a unei vechi familii din zona Moldovei. Romsilva susține că Elena Manole a primit nelegal 500 de hectare de pădure, calculând un prejudiciu de 1,25 milioane de euro.

Apoi, 400 de hectare au fost vândute către Scolopax, prin intermediul Gildei Scînteaianu, membră a grupului Enigma din Focșani. Gruparea a fost botezată astfel după numele unui restaurant deținut de-a lungul timpului de doi dintre procuratori.

În septembrie 2015, procurorii anticorupție au deschis o anchetă penală ca să verifice modul în care au fost retrocedate cele 500 de hectare. Contactată telefonic, Gilda Scînteianu ne-a spus: “Nu am fost citată în acest dosar.(…) Nu cred că (n.r.-dosarul penal) are legătură cu proprietățile respective“.

Direcția Națională Anticorupție ne-a comunicat că a început urmărirea penală doar cu privire la fapte, astfel că nicio persoană nu a fost pusă oficial sub acuzare până acum.

În total, Gilda Scînteianu a vândut peste 3600 de hectare de pădure către filiala Harvard.

Ea a fost secondată în tranzacții de ceilalți membri ai grupului Enigma, inclusiv Alexandru Lefter, șeful Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Focșani. Lefter a fost arestat, în ianuarie 2015, pentru corupție în cazul unei alte retrocedări cu terenuri forestiere. El a fost acuzat atunci că a primit mită 15 mii de euro ca să faciliteze retrocedarea a peste 5000 de hectare, deși era plătit de stat să protejeze pădurile.

Alexandru Lefter s-a implicat personal în vânzarea a peste 1700 de hectare către Scolopax, alături de ceilalți membri ai grupului Enigma.

Probleme au apărut în Vrancea și cu alte restituri.

În decembrie 2015, Direcția Silvică Vrancea a solicitat Judecătoriei Focșani să anuleze mai multe retrocedări din perioada 2004-2007.

Pe scurt, Romsilva a reclamat că 2900 de hectare cu vegetație forestieră au fost, de asemenea, restituite nelegal. În plângere, Regia Națională a Pădurilor a arătat și traseul prin care suprafețele respective au fost retrocedate către două persoane, Maria și Eliza Ghyka.

Cu aproape un veac în urmă, șase loturi de pădure au fost împărțite, prin tragere la sorți, către descendenții familiei Orleanu, printre care poetul Gheorghe Orleanu și fostul deputat țărănist Mihail Orleanu – unul dintre susținătorii exproprierii latifundiarilor și distribuirea terenurilor și pădurilor către țărani, deși el însuși era un mare proprietar.

Acum, Romsilva susține că moștenitorii lui Mihail Orleanu aveau dreptul la doar 740 de hectare, dar au primit o suprafață de aproape patru ori mai mare. Mai mult, regia statului susține că nici măcar cele 740 de hectare nu trebuiau retrocedate către Maria și Eliza Ghyka, și cer astfel anularea actelor pentru toate cele 2900 hectare.

Numele celor două femei Ghyka mai apar și într-o anchetă penală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Teorism (DIICOT). Un document confidențial văzut de reporterii RISE arată că procurorii suspectează că 360 de hectare din pădurile obținute de Eliza și Maria Ghyka au ajuns, în 2007, la filiala Harvard, Scolopax.

Investigația DIICOT este însă mai amplă. Procurorii antimafia au început anul trecut urmărirea penală asupra mai multor persoane, inclusiv asupra procuratorilor din grupul Enigma, în cazul retrocedării a peste 3000 de hectare în Vrancea. Procurorii susțin că prejudiciul cauzat Romsilva a fost de peste 8 milioane de euro.

Aproape 2000 de hectare din aceste proprietăți au ajuns în portofoliul universității americane.

Conducerea Harvard a refuzat să răspundă întrebărilor RISE Project, motivând că nu comentează litigii aflate în derulare.

BROKERII Pădurile din Vrancea au ajuns în portofoliul Harvard tot prin intermediul lui Dragoș Lipan, fostul colaborator al universității americane. Lipan susține că relația cu intermediarii locali i-a fost facilitată de un fost partener de afaceri, Robert Eler, pe care îl descrie ca fiind un broker de păduri: “Vrancea era zona de expertiză a lui Eler, el cunoștea lemnarii de acolo și el administra și relațiile cu proprietarii de păduri. După 2009, când Eler nu a mai lucrat ca broker, ei m-au contactat direct pe mine pentru a vinde la Scolopax “.

Pe cei doi îi leagă o istorie încurcată. Eler l-a denunțat la DNA pe Lipan, în 2013, pentru că i-a cerut bani ca să-i cumpere mai multe păduri.

Procurorii l-au acuzat pe Lipan că a încasat peste un milion de euro de la Eler în timpul colaborării lor. Istoricul tranzacțiilor arată că Eler a vândut peste 2300 de hectare către filiala Harvard, cu ajutorul lui Lipan. Majoritatea tranzacțiilor s-au parafat în 2008, după ce au fost negociate de cei doi români în insulele Canare, cu câteva luni înainte.

Costul excursiei în Canare a fost suportat de Robert Eler, potrivit procurorilor: “În cadrul discuţiilor purtate pe perioada sejurului, denunţătorul Eler Csaba Robert şi-a manifestat intenţia de a achiziţiona, în nume propriu, diverse suprafeţe de terenuri forestiere, în limita a 2.500 hectare, terenuri forestiere pe care le avea deja în vedere şi pe care intenţiona să le valorifice prin vânzare către societatea comercială Scolopax”.

Anchetatorii susțin că Dragoș Lipan a cerut, în schimb, 30 la sută din profiturile rezultate în urma tranzacțiilor cu Harvard.

În excursia din insulele Canare, Eler l-a invitat și pe un prieten de-al său, Lajos Kiss, care apoi a vândut, separat, peste 1700 de hectare către filiala Harvard.

Citeste mai mult pe testeonline.eu

loading...

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Ultimile din Stiri online

Close
Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web