Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

A treia copilarie

in Pedagogie

scolari

Perioada dintre intrarea copilului in scoala si terminarea ciclului elementar este adesea descrisa fie ca un fel de sfirsit al copilariei, fie ca etapa de debut primar al adolescentei. Perioada scolara mica prezinta insa caracteristici importante si progrese in dezvolatarea psihica, din cauza ca procesul invatarii se constientizeaza ca atare, intens solicitat de institutia scolara care pentru acest nivel de dezvolatre psihica este obligatorie si gratuita in numeroase tari cu traditii culturale, dar si in tari in curs de dezvoltare. Invatarea devine tipul fundamental de activitate, mai ales datorita modificarilor oarecum radicale de conditionare a dezvoltarii psihice in ansamblul sau pe care le provoaca si ca urmare a dificultatilor pe care copilul le poate intimpina si depasi in mod independent.activitatea sdcolara va solicita intens activitatea intelectuala, copiluluio i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare, i se va constientiza rolul atentiei si repetitiei, isi va forma deprinderi de scris-citit si calcul.

Scoala creeaza capacitati si strategii de invatare pentru toata viata si contribuie la dezvoltarea planului deliberativ avertizat al vietii interioare, la structurile identitatii si ale capacitatilor proprii, la dezvoltarea de aspiratii, la descoperirea vietii sociale. Scoala raspunde si dorintei copilului de a fi ca cei mari, ca si dorintei de realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitatii cognitive a acestuia. Tot scoala creeaza virajul de mentalitate spre lumea realului complex. Aceasta virare solicita intens adaptarea, iar aceasta din urma intimpina la fiecare pas din viata scolara numeroase confruntari. Scoala impune modelele ei de viata, dar si modelele sociale de a gindi si actiona. Ea creeaza sentimente sociale si largeste viata interiora, cit si conditia de exprimare a acesteia.

Pentru copil, caracteristica cea mai sensibil diferita, odata cu intrarea in scoala, consta in neutralitatea afectiva a mediului scolar, fapt ce creeaza conditia cerintei de a cistiga independent un statut in colectiviatea clasei. El devine membru al unei colectivitati in care se constituie un nou climat afectiv, de recunoastere a autoritatii si raportul de reciprocitate. Treptat, activitatea scolara impima modificari in universul interior. Se destrama mitul copilariei si se dezvolta realismul conceptiei despre lume si viata in care actioneaza modele sociale noi de a gindi, simti, aspira.

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA BIOFIZIOLOGICA

Procesul cresterii se tempereaza usor intre 6-7 ani, pentru a se intensifica ulterior. La 6 ani, au loc citeva procese implicate in crestere si dezvoltare. Dentitia provizorie incepe sa fie inlocuita cu dentitia permanenta. Fenomenul ca atare creeaza disconfort, modificari temporale ale vorbirii, dificultati de alimentare. Procesul de osificatie este intens la nivelul toracelui, al claviculelor ai al coloanei vertebrale. Dupa 7 ani este intensa osificarea la nivelul bazinului la fetite. Articulatiile se intaresc si ele. Creste volumul muschilor. Se dezvolta musculatura fina a miinii. Date fiind acestea toate, pozitiile incorecte in banca duc la deformari persistente. Servietele grele fac, de asemenea, deplasari de coloana.

Importante aspecte se contureaza in ceea ce priveste legaturile functionale nervoase. Dupa 6 ani se organizeaza legaturi functionale implicate in lectura si scriere, constituindu-se o largire mozaicala a zonelor limbajului. Mirosul se dezvolta la unii copii relativ diferentiat. La 8-10 ani, sensibilitatea fata de mirosurile civilizatiei contemporane se dezvolta. Copilul agreaza sapunurile cu miros placut, apa de toaleta, dar si mirosurile de benzina, uleiuri.

In ceea ce priveste indeminarea, creste forta musculara si se accentueaza caracterul de ambidextru, dar si extremele de stingaci si dreptaci se pun in evidenta, creind probleme in procesul scrierii. Scolarul mic este mai stingaci, rastoarna usor obiectele din jur. Somnul este relativ bun. Copilul este neglijent in ceea ce priveste imbracamintea. Toate aceste fenomene sunt legate de noul regim de viata care schimba accentele si dezvolta o noua repartitie a investigatiilor psihice.

DEZVOLTAREA PSIHICA GENERALA

In perioada celei de a treia copilarii , transformarile psihice se fac in mod aparent, lent, nespectacular. Prima schimbare care pune in evidenta este latura de orientare generala. Pe acest plan se face o parasire a intereselor evidente in perioada prescolara, ca desenul, modelajul. Din acest motiv, produsele scolarului mic in aceste domenii devin mai putin spontane pline de stersaturi . incep sa fie preferate biografiile, legendele. Lectiile de aritmetica sunt preferate la 7-8 ani fata de lectiile de stiintele naturii.

Interesul pentru film, cinematograf, televiziune devine mai clar. Dupa 9 ani, incep sa prezinte interes cartile cu povestiri, cu actiune palpitante. Tot in perioada miciiscolaritati se constituie un adevarat delir de colectionare. Micile colectii permit detasarea caracteristicilor diferentiale ale obiectelor asemanatoare. De altfel, copiii devin spre clasele a 3 si a 4 mici geografi, botanici, zoologi. O alta caracteristica pregnanta a acestei perioadei este aceea a unei mai mari atentii acordare jocului cu reguli in colectiv. Regula devine fenomen central.

La 6 ani, copilul este total absorbit de problemele adaptarii la viata sociala. Procesul acesta este relativ dificil. Daca invatatorul insista numai pe disciplina, copilul prezinta o adaptare mai grea ce se manifesta prin cresterea nervozitatii, a oboselii si chiar in tulburari digestive. Dupa 7 ani, se manifesta treptat, o mai mare detasare psihologica , trairi numeroase euforice si de exaltare, semn ca adaptarea scolara a depasit o faza tensioala. La 7 ani incepe sa creasca avident curiozitatea fata de mediul extrascolar si fata de mediul stradal. Tot la aceasta virsta are loc si o crestere usoara a rapiditatii reactiilor. Copilul pare mereu grabit. Mainca in fuga, se spala pe apucate , ia ghiozdanul nearanjat, isi pune uniforma neglijent. Aceasta graba este in favoarea timpului petrecut cu alti copii.

Scolarul mic, de 6-7 ani, nu este capabil sa respecte toate regulile unor jocuri de tipul fotbalului. De altfel, nici forta si rezistenta lui nu pot sustine un astfel de joc. Copilul de 7 ani se supara repede si uita repede, este insa deosebit de sensibil la ignorare. In jurul virstei de 8 ani si dupa, devin mai multilaterale si diferentiate interesele. Studiul aritmeticii trece printre preocuparile de prim ordin. Competitia colectiva incepe sa devina de asemanare deosebit de activa. Momentul de 8 ani este foarte sensibil pentru educatia sociala, copilul a inceput sa treaca intr-o faza de mai mult echilibru si mai mare stapanire a conditiilor de activitate scolara pe acre le traverseaza. Organizarea de serbari scolare devine atractiva. Le place sa construiasca mici colibe, cotloane. Multi autori numesc aceasta etapa “” Robinson Crusoe”.

Dupa 9 ani, copiii de sex diferit incep sa se separa in mod spontan in jocuri. Copilul devine ceva mai meditativ. Este o perioada de incercari numeroase de a rezolva activitati mai dificile. Copilul devine dintr-o data mai ordonat, mai perseverent in diferite feluri de activitate. Desenele, lucrarile scrise se imbunatatesc. Si in planul integrarii in colectiv intervin unele schimbari copilul devine mai sensibil la informatii sociale, la opinia de clasa. Progresele in dezvoltarea intelectuala sunt de asemenea evidente. Intre 9 si 10 ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dezvolta la fel. Capacitatea copilului de a aprecia ce anume a omis in raspunsul la lectie creste, el isi sa seama clar ce a gresit la lucrarea de control.

CREATIVITATEA

Scolarul din primele doua clase manifesta fantezii mai reduse in executii de desene, modelaje, colaje. Fantezia incepe sa gaseasca noi domenii de exercitare. Se formeaza treptat, dupa 8-9 ani, capacitatea de a compune, creste capacitatea de a povesti si de a crea povestiri, se creeaza in povestiri intriga de actiune, culoare locala. Spre 9-10 ani desenul mai incarcat de “atmosfera”. Pomii, casele, persoanele devin punce de plecare pentru individualizari de teme. Subiectul capata consistenta in desene si in compozitii. Desenele, desi inundate de abilitati care se dezvolta dupa 9 ani, cind aceste activitati devin iar de interes pentru copii. Serbarile scolare, cercurile de creatie de diferite tipuri devin preocupari de actualitate. Formele de gindire divergenta se antreneaza, dealtfel fiind favorizate jocurile pentru cautarea de cuvinte care sa inceapa cu o anumita silaba sau sa sfirseasca cu una anume, momente de constructie de propozitii. Ghicitorile, jocurile de istetime, constructiile de probleme constituie terenul de dezvoltare a acesteia este dictat de activitatile practice, de activitatile din cercuri. Jocul devine incarcat de atributele revolutiei tehnico industriale si de cerinta crescinda de explorare de terenuri noi, de jocuri de echipa, nu numai de tip fotbal, ci si de tip “de-a indienii”. Jocurile incorporeaza forme noi de fantezii si incita la creativitatea instrumentala pentru joc.

Toate acestea creeaza o complexa antrenare a capacitatii psihice multilaterale, dar si conditii diverse de antrenare a numeroase abilitati, ale inventivitatii, ale antrenarii de strategii si tehnici creative si de inteligenta care suplimenteaza, activ, dezvoltarea psihica. Evident, se pot cita persoane cu inalte capacitati creative manifestate intre 6-10 ani. Hendel a compus la 11 ani, Mozart si-a inceput activitatea creatoare la 3 ani, a compus la 4 si a facut un prim turneu de copil-minune la 6 ani.

CAPACITATEA DE INVATARE

Dupa cum a reiesit, invatarea este de maxima implicatie in procesul dezvoltarii psihice. Bazindu-se pe intelegere, invatare se dezvolta ea insasi antrenata nu numai prin utilizarea intensiva a perceptiei observative si a memoriei, ci si a strategiilor diverse de invatare care fac sa capete consistenta planul intelectual.

Exista o evolutie a invatarii in decusul primilor 4 ani de scoala. In prima clasa, copii utilizeaza forme de invatare simple, texte scurte. Invatarea pina in perioada scolara este antrenata de culoare si imagine si se adapteaza la cerinte de a opera pe cimpuribrestrinse de informatii. Reproducerea activa utilizeaza in invatare de poezii, dar si in timpul lectiilor, este in clasa 1si a 2 un fel de obiectiv al invatarii. In aceste conditii, memoria capata functii psihologice numeroase.

Exista o serie mare de studii privind memoria copiilor si relatia dintre fixare, recunoastere si reproducere. In acest context se considera ca la 7 ani copilul scolar mic poate mai usor sa recunoasca decit sa reproduca. La 8 ani copiii scolari manifesta o crestere evidenta a performanetlor mnemice. Din 30 de cuvinte , copiii recunosc cam 23-24 de cuvinte si pot reproduce doar 5 dintre ele. La sfirsitul perioadei micii scolaritatii lista de 30 de cuvinte se sconteaza cu circa 28 de cuvinte si in njur de 14 reproduse. Memorarea cunoaste in perioada scolara mica o importanta dezvoltare, ea se constientizeaza ca activitate intelectuala fundamentala in invatare si repetitia devine suportul ei de baza.

Exista numeroase aspecte ce dau consistenta motivatiei implicate in diferitele situatii si forme de invatare. Scolarul de clasa intii invata sub influenta impulsurilor adultilor, a dorintei sale de a nu supara parintii. Treptat intervine in motivatie invatatorul sau invatatoarea. Se adauga si elemente de rezonanta din relationare cu ceilalti copii- elemente de cooperare, competitie, care impulsioneaza invatarea. La 9 ani devin active si interesele cognitive, mai ales invatarea preferentiala. Exista motive ce intretin invatarea preferentiala, acestea capata forta importanta de influentare a gindirii, intereselor, pe cind invatarea ce este impregnata de elementele de competitie are rol formativ pe linia dezvoltarii sinelui.

Deosebita importanta in invatare au esecurile si succesele. Succesul repetat are rezonante psihologice importante. Pe de-o parte, succesul atrage copilului atentia asupra strategiilor prin care a fost obtinut. Succesul creeaza optimism, siguranta, satisfactie, incredere. Spre virsta de 9-10 ani exista copii care devin foarte buni la efectuarea problemelor sau a temelor de gramatica, care ajuta alti copii cu succes, dar nu au o pozitie de succes in fata invatatorului. Acesti elevi devin adeseori nonconformisti si uneori dau rezultate mult sub posibilitatile lor.

Numerosi autori arata ca, cu cit motivatia e mai puternica, activitatea fiind recompensata, invatarea e mai intensa. Comunicarea rezultatelor creeaza repere importante si devine factor de progres, creeaza un fel de energizare.

Multe cadre didactice ale primului ciclu considera ca baietii au mai mari dificultati decit fetitele in invatarea citit-scrisului. In urma unei largi anchete a reiesit faptul ca la invatatorii care ca nu exista diferente, acestea nu existau, pe cind la cei ce spuneau invers, existau diferentele respective. Si in aceste cazuri actioneaza efectul Pygmalion. In urma unei anchete s-a dovedit ca modelul de elev dorit este acel al unui silitor, conformist, cooperant. Elevii creativi nu sunt notati bine, datorita reactiilor lor nonconformiste, spiritului lor de interogatie mai accentuat. Rolul invatatorului, mai ales in primele 2 clase este, asadar, foarte important. Stilul de lucru, atitudinea generala, experienta de cunoastere a copilului, cultura invatatoarei sau invatatorului au influente formative puternice. In clasele mai mici,invataotarea ,binevoitoare, clda, emotionala, plina de creativitate, este mai iubita si ascultata decit invatatoarea dominanta, severa.

Virsta invatatorilor are si ea importanta. Invatatoarele tinere creeaza copilului un cadru atractiv pentru lectii, invatatoarele de virsta mijlocie sunt mai exigente si mai pretentioase. Invatatoarele mai invirsta sunt tentate sa lucreze mai mult cu elevii buni. Aceste din urma sunt mai generoase la notatii, dar mai putin deschise la experimentari noi

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web