Afirmaţiile calomnioase la adresa ANT vor duce la scăderea dramatică a transplanturilor şi la creşterea mortalităţii

in Stiri online de

Agenţia Naţională de Transplant (ANT) declară că în ultimele zece zile nu s-a mai făcut niciun transplant, fapt nemaiîntâlnit în România şi avertizează că acuzațiile nefondate, „denigratoare şi calomnioase” în ce privește activitatea de transplant provoacă panică printre pacienţi şi vor determina reducerea dramatică a numărului de transplanturi şi în consecință, creşterea mortalităţii. ANT declară că sunt false informaţii precum că alocarea de organe nu se realizează după criterii precise, dovedind că există o evidenţă clară în ce privește pacienţii înregistrați pe listele de aşteptare şi donatorii declarați aflaţi în moarte cerebrală.

Luni, Conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant a declarat că acuzațiile denigratoare lansate recent asupra instituţiei au ca primă consecinţă faptul că nu s-a mai dorit niciun transplant în țară, fapt fără precedent.

„La singurul donator în moarte cerebrală declarat la Satu-Mare, în cursul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie, medicul legist a refuzat să îşi dea acordul, de teamă să nu fie implicat în scandalul mediatic la care asistă”, a declarat directorul executiv al ANR, Radu Deac.

El a susținut că este mai mult decât necesară supravegherea activităţii de transplant, iar erorile trebuie îndreptate prompt atunci când pot fi dovedite, dar a evidențiat că mediatizarea continuă a unei situaţii neclarificate până în prezent, „afirmaţiile denigratoare şi calomnioase” la adresa activităţii de transplant sunt create pentrua induce panică și suspiciuni în rândul pacienţilor, atât a celor înscriși pe listele de aşteptare, cât și a celor transplantaţi.

„Aceasta va atrage o reticenţă în obţinerea consimţământului de donare, cu scăderea dramatică a activităţii de transplant şi creşterea imediată a mortalităţii în rândul celor care aşteaptă să fie transplantaţi. Cei care doresc să continue această campanie de denigrare îşi asumă în primul rând în faţa pacienţilor şi în al doilea rând chiar în faţa legii responsabilitatea din acest punct de vedere”, a mai spus Radu Deac.

Cât despre acuzaţiile care au vizat ANT în ultimele zile, Radu Deac a făcut asigurări că la nivelul instituției există proceduri şi protocoale de alocare a organelor: compatibilitatea donator-receptor, raportarea donatorilor şi a organelor.

Registrul Naţional de Transplant este operaţional şi deține o evidenţă strictă asupra tuturor pacienţilor înscriși pe listele de aşteptare, prin alocarea codului CUIANT. Mai există și o evidenţă strictă a numărului toatal de donatori aflaţi în moarte cerebrală declaraţi pe teritoriul țării noastre, afirmă conducerea ANT.

„Cea mai bună evidenţă a bolnavilor transplantaţi este aceea care denotă că pacientul primeşte medicaţia imunosupresoare. Această evidenţă se află la CNAS, iar Agenţiei Naţionale de Transplant i s-a refuzat accesul în această evidenţă în repetate rânduri”, a mai spus Radu Deac.

Conducerea ANT arată că decizia de selectare a pacienţilor receptori care vor primi un organ transplantabil este luată doar de echipa multidisciplinară de transplant responsabilă de reuşita sau eșecul transplantului şi în nici un caz nu poate fi luată de Agenţia Naţională de Transplant.

Directorul executiv al ANT a admis că sunt posibile unele neconcordanţe privind realizarea activităţii administrative a instituţiei, dar acestea pot fi corectate, fiind cauzate de lipsa personalului, remunerarea foarte mică, condiţiile de muncă improprii şi „bugetul insuficient care nu a permis niciodată desfăşurarea vreunei campanii de promovare”.

„ANT militează pentru baze ştiinţifice ale activităţii de transplant, evidenţe clare şi transparenţa proceselor şi în final rezultate durabile traduse în longevitate şi calitatea vieţii”, a mai adăugat Deac.

Tot el a punctat că primele prelevări de la donatori aflaţi în moarte cerebrală s-au realizat în România în anul 1997, până atunci efectuându-se activitate de transplant doar de la donatori în viață.

„În ultimii ani, s-a ajuns la peste 500 de transplanturi de organ solid şi medular şi peste 400 de transplanturi de ţesuturi şi celule pe an. Această activitate se datorează unui grup restrâns de specialişti care au întimpinat dificultăţi, permanent ivindu-se intervenţii directe sau indirecte în cadrul activităţii de transplant”, a mărturisit Radu Deac.

Afirmațiile au fost aduse după ce, sâmbătă, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu a declarat, că, în urma verificărilor făcute de Corpul de Control, au fost sesizate nereguli grave în ce privește modul de alocare şi de prioritizare a bolnavilor pentru transplant.

„Verificările făcute la Agenţia Naţională de Transplant au fost finalizate şi neregulile găsite în procedurile de alocare a organelor şi prioritizarea pacienţilor pentru transplant sunt grave şi afectează mii de pacienţi, mii de oameni care aşteaptă un transplant cu speranţă în profesionalismul şi corectitudinea sistemului medical”, a declarat Vlad Voiculescu.

Corpul de Control a efectuat mai multe verificări în urma cărora s-a concluzionat că listele de aşteptare nu sunt corelate la nivel naţional, iar criteriile de prioritizare „sunt mai degrabă subiective”, a arătat ministrul.

„Pacienţii de pe listele de aşteptare pentru transplant nu beneficiază întotdeauna de şanse egale. Este posibil ca un pacient să fie în vârful listei de aşteptare, să existe un organ compatibil pentru acest pacient dar totuşi nu el să fie cel care intră în sala de operaţie. Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a descoperit, de asemenea, existenţa unor fenomene care indică suspiciuni cu privire la corectitudinea alocării organelor pentru transplant. Într-unul dintre centrele de transplant din România, pentru o singură arie patologică, s-au efectuat, în anul 2014, 140 de transplanturi. 60% dintre pacienţii care au beneficiat de aceste transplanturi au fost înscrişi pe lista de aşteptare chiar în acelaşi an deşi erau pacienţi pe listat de aşteptare încă din anul 2005. Într-un alt an, în anul 2015, de asemenea, într-un centru şi pe o singură arie patologică, 80% dintre beneficiarii de transplant au fost înscrişi în acelaşi an 2015. 80%!”, a mai spus Vlad Voiculescu.

Ministrul a cerut urgent realizarea regulamentului de alocare a organelor. Vlad Voiculescu a spus că la nivel european, sunt proceduri stabilite pentru contactarea pacienţilor. În celelalte ţări ale Uniunii Europene pacienții din vârful listei de aşteptare şi apropiaţi ai acestora sunt contactaţi de foarte multe ori atunci când pe listă apare un organ compatibil. În România, această procedură funcționează doar teoretic.

„Când viaţa ta depinde de un organ nu ar trebui să conteze că eşti din Timişoara, Bucureşti, Cluj. Nu ar trebui să conteze deloc dacă eşti pacientul unui centru de transplant condus de o anumită persoană şi nu de alta. De asemenea, nu ar trebui să conteze că eşti mai vedetă decât ceilalţi pacienţi de pe lista de aşteptare”, a mai arătat  Voiculescu.

Într-un raport al Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii realizat în urmă cu 2 ani, se punctau problemele privind activitatea de transplant în România: alocarea nesupravegheată a organelor (se  acordă „la discreţia personalităţilor în domeniul transplantului”), monitorizarea necorespunzătoare a donatorilor vii si a celor în moarte cerebrală, lipsa personalului medical specializat etc.

Sursa: news.ro

loading...

Ultimile din Stiri online

Close
Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web