Apicultorii cu sufletul de albine

in Agronomie

O tara mica, nu prea indepartata de noi, un frumos taram al Caselor Albinelor, a gazduit de curand cu generozitate o importanta manifestare internationala de Apiterapie: Apimedica 2010. A fost prima data cand un Presedinte de Stat s-a alaturat ca sponsor moral si material in organizarea unui astfel de eveniment. Iar in 29 Septembrie la Liubliana, Dl. Danilo Türk, Presedintele Sloveniei, a deschis ceremonia oficiala de incepere a Forumului Apimedica. Astfel Slovenia a intrat cu cinste pentru a doua oara in istoria Apiculturii si Apiterapiei, dupa ce in 2003 s-a organizat tot la Liubliana, Congresul Apimondia unde atunci s-au reunit peste 5000 de participanti si 250 expozanti din intreaga lume.

 

Inca de la intaia vedere, Slovenia te farmeca si te indeamna la dorinta de a revedea acest loc unde frumusetea naturala se imbina armonios cu cea faurita de localnici. Desi are o suprafata doar cu putin mai mare decat Dobrogea noastra si numai 2 milioane de locuitori, este impresionant cat de numerosi apicultori sunt, cat de bine organizati si ce traditie plina de farmec au dezvoltat in cresterea albinelor.

Frumos au faurit apicultorii sloveni case pentru albinele lor si frumos le decoreaza. Pe un amplasament bine ales pentru o stupina, in locul stupilor obisnuiti poti vedea o casa construita din lemn. Un perete este alcatuit din stupii alaturati si suprapusi, asezati cu fetele spre exterior. Un perete cum nu s-a mai vazut, cu foarte multe intrari mici, fiecare atragatoare prin culoare, cate una diferita pentru fiecare familie de albine. Apicultorii au inceput sa-si decoreze stupii inca de la mijlocul secolului 18. Pe fiecare fata cu urdini? vezi cate o « Buna-venire » placuta pentru familia de albine, sub forma unei picturi ce reprezinta o imagine istorica, una biblica, o pilda sau o sceneta din viata de zi cu zi. Unele dintre casele albinelor sunt adevarate opere de arta, iar cele mai vechi picturi pot sa fie admirate la Muzeul Apiculturii de la Radovljica. Numai graba cotidianului ii indeamna pe unii dintre apicultorii moderni ca doar sa vopseasca simplu fiecare fata de stup cu alta culoare. Iar aceasta vesela casa a albinelor pastreaza traditia decoratiunilor pe un alt perete unde au expuse numeroase panouri de urdinis pictate.

Atat de aproape sunt apicultorii cu sufletul de albine, incat casa albinelor urmareste modelul locuintei. Este facuta din lemn in mod traditional si acoperita cu sindrila. Le vezi cu ferestre si usi obisnuite. Unele au prispa. Cand deschizi usa simti cum aerul de stup, curat si placut mirositor iti umple plamanii de sanatate. Inauntru observi cum toate uneltele apicultorului asteapta cuminti sa le vina randul la lucru. Casa albinelor le fere?te pe acestea de frig iarna si de caldura extrema vara.

 

Iubirea si recunostinta fata de albine, grija si protectia fata de natura fac parte dintr-o apicultura care in Slovenia se considera a reprezenta nu doar producere de miere ci mai mult decat atat: un stil de viata. O modalitate naturala de a privi tot ce este viu si de a trai intr-o armonie pe care o daruiesc si celorlalti. Caci dincolo de ferma lor de albine, apicultorii isi poarta cu mandrie drapelele regionale catre Asociatia Slovena a Apicultorilor. Staruinta lor comuna de a impartasi tuturor binefacerile albinelor a dat roade pana la nivel national.

In gradinitele de copii este acum in desfasurare un program de informare pentru micuti si parintii lor, despre beneficiile asupra sanatatii prin includerea mierii in dieta. Aici li se ofera miere in mod gratuit copiilor pentru ceea ce a fost numit micul dejun cu miere. Apicultorii participa direct la aceste intalniri. Scoala primara si secundara cuprind ore de apicultura, iar pentru elevi se organizeaza tabere de apicultura. Se dezvolta un interesant si atragator turism apicol (www.visit-slovenia.si). In multe locuri din tara albina este prezenta ca insemn sau decoratiune. Una dintre monedele Sloveniei dinainte de introducerea euro avea reprezentata albina pe ea.

In acest context, Apimondia, adica Federatia Internationala a Asociatiilor Apicultorilor, ce reuneste aproape 80 de asociatii din 58 de tari, a ales Slovenia cea mica dar cu suflet mare, drept loc de desfasurare pentru Forumul dedicat Apiterapiei, in acest an.

Aici s-au reunit specialisti ai practicii clinice si ai laboratoarelor din 39 de tari de pe majoritatea continentelor. Momentul ales pentru Apimedica 2010 din Slovenia pare sa fi fost intr-o conjunctura astrala favorabila. Comunicarea a fost de o fluenta aparte. Inca din prima dimineata s-a simtit sinergia intre ideile prezentate de conferentiari, desi acestia venisera din diverse parti ale lumii si nu discutasera inaintea conferintei despre prezentarile lor. Era ca un semn ca s-a implinit timpul ca sa trecem pe un nivel mai inalt de comunicare, unde ceea ce pare coincidenta este de fapt o consonanta vibrationala.

 

Adica asa cum se petrec lucrurile si in stupul despre ale carui produse si utilizarile lor ne-am intalnit sa ne impartasim experientele. Daca am patrunde mai profund in fiinta stupului, am putea sa deslusim si sa deprindem intelepciunea si experienta albinelor. In orice parte a lumii, in interiorul familiei de albine mierea are aceeasi destinatie, de a hrani adecvat, propolisul de a proteja contra microbilor, radiatiilor sau altor pericole, laptisorul de matca de a hrani specific matca si puietul mic,… De aceea constatam ca mierea din locuri indepartate de pe globul terestru are aceleasi efecte principale desi provine din flore diferite, si desi corespunzator cercetatorii din laboratoare gasesc compozitii variate. La fel se intampla cu propolisul, laptisorul de matca si celelalte produse ale stupului. Se pare ca albinele nu au cunoscut un turn al Babilonului in istoria lor, ci au pastrat un limbaj comun si obiceiuri de viata asemanatoare. In societatea albinelor, sinergia pare a fi prezenta pe mai multe niveluri : al fiintelor care traiesc laolalta, al substantelor chimice, al raportului cu mediul de viata si in mod sigur chiar mai departe, spre absolut…

« Contaminati » de spiritul generos al albinelor, participantii de pretutindeni si-au daruit experientele acumulate de ani de zile. Profesorul Kamaruddin de la Facultatea de Medicina din Malaya (Malezia) a prezentat munca clinica desfasurata cu pacienti care aveau rani cronice rezistente la tratamentele conventionale. Folosind mierea locala de albine in aplicatie directa, acestea au putut fi vindecate, deoarece mierea curata ranile, promoveaza cresterea tesuturilor sanatoase cat si epitelizarea. Din Slovenia, Dr. Franc Groselj a aratat cum a folosit de-a lungul anilor mierea slovena, spre a trata plagile diverse ale pacientilor. Cu totii ne-am amintit si de Profesorul Descottes care a facut acelasi tip de tratamente cu miere franceza, timp de 20 de ani, in clinica sa de chirurgie din Paris. Ca si de rezultatele spectaculoase din Cuba. Acolo in urma cu niste ani intr-o clinica de chirugie de stat, dintre pacientii cu infectii cronice nozocomiale (majoritatea osteo-mielite !) abandonate de medicina conventionala datorita multirezistentei la antibiotice, au fost vindecati peste 90% prin utilizarea de propoarohoney (un amestec de miere, propolis si ulei esential). Terapia a fost facuta sub indrumarea Comisiei de Apiterapie a Apimondia.

 

Un alt exemplu de sinergie chimica din stup a fost dezvaluit de Profesorul Josef Simuth de la Academia de Stiinte din Slovacia: prin studii de laborator amanuntite, echipa sa a descoperit o substanta ce se gaseste deopotriva in miere, laptisorul de matca, polen si propolis. Este apalbumina 1 care actioneaza ca antimicrobian, reglator al imunitatii, cicatrizant.

Din Japonia, Dr. Hirofumi Naito un maestru de renume mondial al terapiei cu venin de albine, a prezentat un studiu clinic, care sugereaza ca acest tratament influenteaza mobilizarea limfocitelor. Dr. Noriko Hattori a informat despre studiile de laborator care au aratat ca laptisorul de matca amelioreaza functiile nervoase prin regenerarea neuronilor din zona hipocampusului, cat si prin actiunea neurotrofica, care impiedica moartea neuronilor. Aceste proprietati ar putea servi drept unelte terapeutice pentru probleme neurologice asociate cu reducerea neurogenezei din hipocampus, de exemplu depresia psihica. Se studiaza si posibilitatea utilizarii laptisorului de matca in terapia bolii Alzheimer.

Apiterapia din Romania este mult apreciata pretutindeni in strainatate datorita curajului si realizarilor clinice deosebite ale terapeutilor nostri. In Slovenia am avut o echipa formata din: Dr. Bioch. Cristina Mateescu (Dir. Gen. al Inst. Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura), Dr. ?tefan Stangaciu (Presedinte Soc. Rom. de Apiterapie), Dr. Mihaela Orodan (Arad), Dr. Dorin Mîndrescu (Craiova), Dr. Cristina Pavel (Bucuresti), Dr. Cristina Ao?an (Melidava ? Jud. Galati). Prezentarile romanilor s-au constituit in puncte de inceput ale unor interesante dezbateri intre participanti.

Ne reamintim cu nostalgie ca si apicultura din Romania a cunoscut in trecut o dezvoltare impresionanta, incat se vorbea despre traditia apicola romana. Radacinile ei par a fi stravechi : inca din secolul V i.C., Herodot scria ca tracii de pe malul drept al Dunarii povestesc ca «pamanturile de dincolo de apa nu pot fi calcate cu u?urinta din cauza multimii albinelor care nu dau nimanui îndemn sa patrunda pe acele meleaguri».

Inainte de 1989, statul acorda o importanta deosebita apiculturii: 17% din venitul national realizat prin export era reprezentat de produse ale albinelor, plante medicinale si vanat.

Acum privim cu admiratie peste granite la implinirile slovene, unde apicultura a ajuns la un impact social impresionant. Sau la alte tari in care guvernele si-au indreptat atentia spre apicultura si apiterapie. In Cuba functioneaza de mai multi ani un program guvernamental ce cuprinde tratamente profilactice si curative cu propoarohoney, la toate nivelurile sistemului medical: cabinete, policlinici, spitale. In Malaezia exista de asemenea un program national cu apiterapie. In Ucraina, Presedintia statului s-a alaturat organizatorilor celui de al 43-lea Congres al Apimondia, care se va desfasura la Kiev in anul 2013.

 

In Romania de azi putem spera ca suflul unui trecut istoric valoros alaturi de exemplele cotidiene de pe alte meleaguri, vor coagula stradaniile individuale intr-o miscare colectiva care sa readuca armonia si spiritul societatii albinelor la locul cuvenit lor in societatea oamenilor.

Dr. Cristina Aosan

sursa: http://www.melidava.ro

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play