Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Aşa a ajuns România să aibă cea mai mare populaţie romă din Europa. Cei mai mulţi ţigani au fost aduşi de Ştefan cel mare în Moldova

in Curiozitati

Apariţia romilor pe teritoriul României este încă un fenomen demografic neclarificat pe deplin. Documentele atestă existenţa etniei în Evul Mediu pe teritoriul actual al ţării, dar nu oferă indicii privind locurile din care au venit. Specialiştii au elaborat mai multe teorii în acest sens.

Romii sunt una dintre cele mai numeroase etnii de pe teritoriul actual al României. Consideraţi urmaşi ai indienilor, dar şi ultimi supravieţuitori ai armatei faraonului înecată de Moise, romii, denumiţi şi ţigani secole de-a rândul, au fost atestaţi pe teritoriul actual al României încă din vremuri voievodale.

Cu toate acestea, nimeni nu ştie cu exactitate cum au ajuns pe teritoriul Ţărilor Române şi mai ales când. Specialiştii au elaborat o serie de teorii privind originea romilor, ai căror urmaşi locuiesc şi astăzi pe teritoriul ţării. Însoţitori ai călăreţilor de stepă sau ai turcilor

Conform unei teorii elaborate de Alexandru Gonta, ţiganii ar fi ajuns prima dată în Ţara Românească. Mai precis, s-au aşezat în Câmpia Română înainte de întemeierea voievodatului, odată cu invazia unor călăreţi de stepă precum pecenegii sau cumanii. Alexandru Gonta este de părere că primii ţigani au venit pe teritoriul României în secolul al XI-lea sau al XII-lea aşezându-se printre localnici. Au fost aduşi de aceşti războinici de stepă drept robi. De altfel, aşa au şi rămas în anii Evului Mediu în Principatele Române. Alţi specialişti, precum Bogdan Petriceicu Haşdeu, arată că romii au venit pe filieră bizantină şi mai apoi otomană odată cu extinderea dominaţiei turce în Balcani.

Acesta se bazează şi pe documente din perioada primilor Basarabi care le atestă prezenţa pe teritoriul Ţării Româneşti.  Ţigani aduşi de Ştefan cel Mare în Moldova Prezenţa romilor pe teritoriul Ţărilor Române în Evul Mediu este incontestabilă. La fel ca şi statutul acestora. Numeroase documente îi atestă la început în Ţara Românească ca robi ai boierilor sau voievozilor.

Primul dintre aceste documente este dat de  Dan I, domnul Ţării Româneşti în 1385. În acest act sunt menţionate nu mai puţin de 40 de aşezări cu robi ţigani oferiţi Mănăstirii Tismana. Cu alte cuvinte, la sfârşitul secolului al XIV lea, romii erau o prezenţă obişnuită în Ţara Românească. Totodată în document se precizează că aceşti ţigani erau acolo încă de pe timpul lui Vlaicu Vodă, adică din 1364.

Romii sunt atestaţi inclusiv în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care-i aminteşte în 1388, într-un act de donaţie către Mănăstirea Cozia.  Numărul romilor crescuse, fiindcă în total sunt oferite mănăstirii nu mai puţin de 300 de sălaşe cu ţigani. La începutul secolului al XV lea, romii sunt atestaţi şi în Transilvania printr-un act din 1422, prin care regele Sigismund de Luxemburg acorda ţiganilor dreptul de a umbla liberi prin Transilvania.

Cam în acelaşi timp, romii sunt atestaţi ca robi şi în Moldova în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Voievodul moldovean îi aminteşte  într-un hrisov din 2 august când  boierul Toader Pitic primeşte două sate dintre care unul se numea Ţigăneşti. Este o dovadă indirectă.

Cert este însă ce cei mai mulţi romi au fost aduşi în Moldova de voievodul Ştefan cel Mare. Cel puţin aşa arată o serie de documente. Romii ajung să ia în acest principat locul robilor tătari. Numai în 1471, Ştefan cel Mare aduce peste 17.000 de ţigani din Câmpia Bărăganului, drept robi, după ce-l învinge pe Radu cel Frumos. Îi oferă mănăstirilor. Aduce ţigani şi după războiul din 1474 contra lui Basarab Ţepeluş.

Cei mai mulţi ţigani din Europa Cel puţin asta credea generalul A. Langeron când a ajuns în Principatele Române în anul 1790. Baronul von Campenhausen face aceeaşi remarcă: în Moldova şi Ţara Românească se aflau cei mai mulţi ţigani din Europa.

Totodată, străinii sunt uimiţi de faptul că în Principatele Române se practica sclavia. F von Baur scria că ”robi sunt numai ţiganii”. Ba mai mult de atât, francezul F. de Pavie, baron de Forquevaux, spunea în secolul al XVI-lea că nu există mari deosebiri între moldovence şi ţigănci. Acesta îi găseşte pe ţigani locuind în jurul Iaşiului şi face precizarea că există mari asemănări între portul ţigăncilor şi al moldovencelor.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web