Asimilarea comportarii morale a fost de mii de ani considerata drept preocupare centrala a educatiei. Chiar si azi – a fi bine educat – semnifica a sti si a putea sa te comporti corect din punct de vedere moral, iar – a fi civilizat – inseamna a avea o temeinica educatie morala.
In civilizatia europeana si nu numai, morala s-a dezvoltat sub influenta crestinismului care a promovat Tablele legii sau Cele zece porunci: sa nu ucizi, sa nu furi, sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti etc. In zilele noastre, din cauza globalizarii mai ales, morala s-a relativizat foarte mult, in raport cu epocile trecute, incluzand noi principii si norme de comportare cum sunt: toleranta, acceptarea diversitatii comportamentelor, interculturalitatea etc.
O specificitate majora a educatiei morale este aceea ca ea nu se realizeaza prin simplul raport de comunicare dintre educator si educat, ci presupune trairea afectiva, adeziunea la valorile, principiile si normele morale si adoptarea unui cmportament corespunzator. Asta deoarece valorile si normele morale desemneaza un anume mod de a fi, de a munci, de a trai impreuna cu ceilalti, de a te comporta. Ele exclud duplicitatea, „jocul dublu”, atitudinile ascunse, nedeclarate, mimetismul.
Dictionarele reliefeaza ca valorile morale semnifica acea trasatura pozitiva prin care sunt puse in evidenta calitatile certe. Un om modest, de exemplu, este acela care, costient de valoarea, de capacitatile sale, nu le exprima zgomotos, nu face caz de ele. El stie ce este capabil sa realizeze, dar evita sa vorbeasca despre propria-i persoana, sa se laude.
Valorile morale nu desemneaza un obicet, o situatie, un eveniment care poate fi pipait, masurat, fotografiat, ci o realitate extrem de complexa, care cuprinde mii si mii de evenimente, atitudini, actiuni.
Stadiile dezvoltarii morale la copil sunt urmatoarele:
- Stadiul egocentric, 4-6 ani;
- Stadiul cooperarii morale, 7-10 ani;
- Stadiul codificarii morale, 11-15 ani;
- Stadiul legii morale, peste 16 ani.
Valorile morale asigura integrarea in grupul din care face parte, incurajeaza manifestarea activa in procesul invatarii si genereaza acea competitie loiala intre elevi pentru afirmarea plenara a fiecarei personalitati.
Obiectivele educatiei morale vizeaza formarea constiintei si comportamentului moral, a trasaturilor pozitive de vointa si caracter.
Activitatea din scoala este zona unde copilul asimileaza continutul informational despre fenomenele morale. Faptele, intamplarile, evenimentele, atitudinile capata sensul moral pentru elev prin aprecierea facuta de parinti, de cadrele didactice, prin explicarea mai ampla a urmarilor lor sociale pentru grupul respectiv.
Modalitatile si mijloacele de educatie morala sunt multiple. Ele pot fi grupate in 3 mari categorii: expozitive (povestiri, relatari, istorisiri etc.), interogative (intrebari, raspunsuri, dialog etc.), practic-demonstrative (invatare prin activitatile de grup, jocul de rol, dramatizari ale unor povestiri etc.) si mai ales prin exercitiul moral.
Dintre jocurile didactice cu cel mai inalt potential educativ, sub aspect moral, sunt cele sportive. Acestea presupun competitie, regulamente, ordine, respectarea adversarului,spiritul de dreptate, cinste, corectitudine, fair-play, incredere in fortele proprii, devotament pentru echipa etc. Astfel se invata nu doar un set de exercitii motrice, dar mai ales unul de exercitii morale. Este un fel de repetitie generala a modului moral si social de a fi in grup, cu prilejul unei activitati in care sunt in joc unele calitati precum onoarea, curajul, indemanarea, priceprile, viteza de actiune etc.
