Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Au luptat pentru patrie

in Istorie

Teodor Wexler

In ziua de 31 mai, Tara si oamenii ei cinstesc Ziua eroilor. Permiteti-mi sa-l citez pe dr. Wilhelm Filderman, fost lider al populatiei evreiesti, personalitate marcanta a vietii politice interbelice, evocand Ziua eroilor la 4 iunie 1926: „… Recunostinta noastra cuprinde sutele de mii de eroi care au framantat cu sangele lor pamantul marilor lupte si care ne-au lasat ca mostenire a jertfei lor o patrie marita si intregita. Datoria cetateneasca, ei, eroii marelui razboi, si-au facut-o pe deplin. Au facut jertfa suprema. Si-au dat viata. Au inscris cu sangele lor o pagina glorioasa in istoria tarii. Au infaptuit dreptatea unei cauze mari. Au facut o mare opera de liberare si au intrunit sub acelasi soare si acelasi sceptru un neam de secole nedreptatit si despartit. Bogata si frumoasa este mostenirea ce-au lasat-o generatiei de acum si generatiilor viitoare.

Ei au lasat insa acestor generatii si o pilda ce cauta sa le indrume constiinta indatoririlor catre patrie. Jertfa lor, fie ca au cazut pe frontul de lupta, fie ca au ramas in viata, nu trebuie sa fie numai prilej de comemorare. Comemorarea insasi nu poate fi decat indemnul spre implinirea datoriei cetatenesti, cea mai inalta indatorire din viata noastra”.

S-au implinit 400 de ani de la prima unire a tarii, realizata de primul Domn intregitor de neam si tara: Mihai Voda Viteazul. Populatia evreiasca aflata in Tarile romanesti in acel an de glorie 1600 a participat facand sacrificiul suprem pentru realizarea idealului primei uniri a romanilor.

Ne-o spune Cronologia istoricului austriac Augustus Hiermonimus Ortelius, aparuta la Viena intr-o prima editie in anul 1615 si intr-o a doua editie in anul 1665. In editia din 1665, Ortelius face, la pagina 280, mentiunea ca cei 18 000 de osteni ai marelui Voievod, aflati in ziua de 16 septembrie 1600 in imprejurimile orasului Alba Iulia, erau „valahi, sarbi si evrei, care trecusera de partea voievodului”.

Intr-un alt eveniment crucial din istoria formarii statului national unitar roman, razboiul de independenta din 1877, evreii, fiind lipsiti de drepturi politice, nu erau obligati sa satisfaca serviciul militar. Dar au participat ca voluntari in armata romana, in numar de 1 000, atat in randul ostasilor, cat si al corpului ofiteresc. Unul dintre ofiterii evrei participanti la razboiul din 1877 a fost sublocotenentul si viitorul colonel, Mauriciu Brociner. Intr-adevar, la 30 august 1877, in luptele pentru cucerirea Grivitei, dupa ce legendarul capitan Valter Maracineanu cade la datorie, Brociner ia comanda ostasilor si cucereste Grivita. Dupa ce invinge rezistenta otomana, infige gloriosul steag de lupta al romanilor pe cele doua redute de la Grivita. Facem mentiunea ca la Grivita erau doua redute, nu una cum se anticipase. In cursul luptelor, Brociner este ranit. Pentru faptele sale a fost decorat cu Ordinul „Steaua Romaniei” in grad de cavaler si trecut ofiter activ in randurile Regimentului 8 infanterie. A fost decorat, de asemenea, cu Ordinul Virtutea Militara cl. I si cu Ordinul rusesc „Stanislav cu spade”. Vizitandu-l la spital in seara zilei de 30 august 1877, primul-ministru Bratianu i se adreseaza cu urmatoarele cuvinte: „Domnule sublocotenent, frumoasa inaugurare a epoletilor. Te felicit. Faci onoare neamului dumitale”. De-a lungul anilor, Brociner a urcat in ierarhia militara a armatei romane, ajungand colonel, dar si adjutant regal. Tot in razboiul din 1877 au savarsit fapte de arme deosebite sublocotenentii evrei Erdreich si Armin Iaslovici, care au fost decorati cu Virtutea Militara cl. I, iar ulterior vor ajunge in armata romana sa poarte gradul de colonel.

In razboiul balcanic din 1913 participa mii de voluntari evrei. Printre acestia il mentionam pe dr. Wilhelm Filderman, viitorul lider al populatiei evreiesti din Romania, decorat pentru eroism cu ordinele Virtutea Militara si Coroana Romaniei.

Unitatea de neam si tara – statul national unitar roman – a fost desavarsita de fapt prin jertfa de sange din anii primului razboi mondial. La pregatirea fauririi Romaniei Mari, un rol important l-au avut intelectualii romani aflati dincolo de granitele tarii: Octavian Goga, Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, parintele Vasile Lucaciu, Constantin Mille, Traian Vuia si, alaturi de ei, numerosi intelectuali evrei, ca rabinul si filosoful Moses Gaster, avocatul Rosenthal, ziaristii Emil Fagure si Albert Honigman. Nicolae Iorga, in volumul „Razboiul nostru in note zilnice”, scrie: „Nu oricine ca eminentul nostru concetatean si confrate Emil Fagure are chemarea fireasca de a culege de pe buzele lordului Milner si ale lui Lloyd George asigurari pentru acea patrie pe care o iubeste asa de mult si a servit-o totdeauna asa de nobil”.

In primul razboi mondial, la o populatie de 230 000 de evrei, au participat in randurile combatantilor 23 000 de soldati si ofiteri.

Sa incercam prezentarea unor date statistice privind participarea la marea conflagratie a poporului roman a populatiei evreiesti din Romania antebelica. La o populatie romaneasca de 7 457 311, au fost mobilizati 745 731 de oameni. La 230 000 de evrei prezenti la 15 august 1916 in Romania, au fost mobilizate 23 000 de persoane. Din numarul de 745 731 mobilizati din randul populatiei romanesti, conform datelor publicate in Monitorul Oficial, un numar de 37 853 si-au jertfit viata in primul razboi, ceea ce reprezinta un procent de 5,07% din numarul mobilizatilor. Din cei 23 000 de mobilizati evrei au facut sacrificiul suprem 935, ceea ce reprezinta un procent de 4,06%.

Cifrele nu pot fi absolute, caci, de-a lungul anilor, ostasii si ofiterii romani sau evrei, trecuti pe listele de disparuti, nu au putut fi identificati in nici un fel, asa ca de fapt numarul celor care au facut sacrificiul suprem dintre combatantii armatei romane este mult mai mare. In ce priveste disparutii, situatia se prezinta in felul urmator: disparuti din randul mobilizatilor romani – 98 609, adica 13,22%; disparuti din randul mobilizatilor evrei – 3 043, respectiv 13,23%.

In ce priveste ranitii marelui razboi, populatia romaneasca a avut in randul mobilizatilor 37 663 de raniti, respectiv 5,05%, iar combatantii evrei au avut un numar de 740 de raniti, respectiv 3,21% din numarul mobilizatilor.

In ce-i priveste pe cei decorati pentru fapte de arme in primul razboi mondial, un numar de 68 629 de mobilizati romani au primit distinctii nationale. Acest numar reprezinta 9,2% din totalul mobilizatilor. In randul mobilizatilor evrei, un numar de 825 au fost decorati cu distinctii nationale, ceea ce reprezinta 3,6% din total. Trebuie facuta mentiunea ca cei mai multi mobilizati evrei faceau parte din trupa, iar numarul de gradati si ofiteri era redus, ceea ce explica in parte procentul mai scazut de decoratii.

Evreii participanti la primul razboi mondial au fost activi in toate bataliile pe care romanii le-au dus pentru desavarsirea unitatii lor nationale.

Dintre miile de ordine de zi ale comandantilor de unitati militare voi cita cateva exemple spre a ilustra prezenta si faptele de arme ale ostasului evreu din Romania in primul razboi mondial:

  • „Focseneanu Albert a fost decorat pentru bravura si energia cu care a condus plutoanele in luptele de pe Valea Oituzului in 1916, precum si luptele sustinute de regiment in Valea Casinului in 1917.”
  • „Iacob Iacob, decorat pentru curajul cu care a condus plutonul de mitraliere in zilele de 3 si 6 august in luptele de la Marasesti, dupa ranirea ofiterului comandant.”
  • „Klausberg Nusene, decorat pentru bravura cu care a luptat la Susita Seaca la 27 iulie 1917, a fost intaiul care a pornit la atac si a primit a treia rana.”
  • „Gherman David, decorat pentru curajul si devotamentul ce a aratat in luptele de la Oituz, in august 1917, precum si in luptele cu rusii bolsevici de la Balti si Cearnaia, in 1918.”
  • „Scheager Gherman, decorat pentru vitejie si avantul cu care s-a distins ca sef de piesa de mitraliera in luptele cu maghiarii la Szabolez, a continuat cu eficacitate tragerea sub focul viu al inamicului, producandu-i mari pierderi si contribuind la respingerea valurilor sale de atac. Pentru bravura si devotamentul cu care s-a distins in luptele cu maghiarii la Zoides, Gura Hont, Butler, Lederer, Kajon, in 1919, aruncandu-se cu avant la atac si punand pe inamic in debandada, dupa ce a lasat pe campul de lupta numerosi morti, raniti, prizonieri si material de razboi.”

Exista cateva mii de astfel de ordine de zi in care ostasul evreu din armata romana este citat pentru faptele sale de arme in eliberarea pamantului tarii, dar si in zdrobirea razmeritei comuniste din Basarabia sau a anihilarii temporarei existente a Republicii Sovietice Maghiare a lui Bela Kun.

Nu pot sa nu va retin atentia supunandu-va cazul unchiului meu Bernard Vecsler, publicat in Monitorul Oficial nr. 227 din 31/13 Ianuarie 1917, pag. 7 548 col. I, numarul de ordine si al listei de pierderi 1 815, care, student fiind la Berlin in 1916, este internat in lagarul Holzmiden, impreuna cu alti 55 de studenti evrei romani. Intors in tara in vara anului 1918, se inscrie voluntar in armata de vest a generalului Mosoiu si face toata campania impotriva trupelor lui Bela Kun. A luptat sub ordinele maiorului Palangeanu, viitorul general Palangeanu.

Despre ostasul evreu in zilele primului razboi mondial, generalul C. Rascanu, ministrul de razboi al Romaniei, scrie la 13 martie 1921: „Stimam si iubim pe cetatenii evrei intrucat au contribuit la marirea Patriei si si-au facut cu prisosinta datoria, soldatii evrei luptand in aprige lupte cot la cot cu soldatii romani”.

Semnalez ca la 23 iunie 1941, liderul populatiei evreiesti din Romania s-a prezentat la Comandamentul de Capetenie al armatei de la Piatra Neamt spre a cere ca 100 000 de ostasi si ofiteri evrei sa lupte pentru eliberarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Cererea a fost respinsa, in conditiile social-politice ale acelor zile. Am dat recent publicitatii aceste documente.

Nu pot incheia fara a-l cita din nou pe dr. Filderman: „…In fata mormintelor voastre, eroi ai marelui razboi, am facut legamant sfant de implinire a datoriei… Pot fi in viata noastra clipe de durere, dar ce ar mai insemna simtamintele noastre trecatoare in fata datoriei eterne a cetateanului fata de Patrie?”

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Istorie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web