Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Behavioralismul studii comportamentale

in Pedagogie/Psihologie

introducere-in-educatie-despre-invatamant-sfaturi-pentru-profesori-parinti-si-copii-educatia-din-romania-liceu-facultate-master-educatia-pe-bune

Behavioralismul (studii comportamentale)

  • Este de asemenea o perspectiva individualista care este insa orientata pe comportamentul individului, adica pe felul in care actorul se comporta si mai ales actioneaza.

  • Ea nu trebuie confundata cu behaviorismul din psihologie, dar a fost inspirata de aceste teorii psihologice si care au la origine lucrarile lui Pavlov

  • Behavioralismul considera comportamnetul ca un fapt social observabil (de exemplu votul, participarea in cadrul grupurilor sau in cadrul partidelor politice, comportamentul birocratic) pe care putem, in mod empiric, sa-l verificam.

  • Pentru aceasta, analistul preleva date care pot fi cuantificate, sistematizte si verificate, si care pot conduce la testarea de ipoteze.

  • Aceste ipoteze sint la rindul lor susceptibile sa explice functionarea reala a institutiilor (administrative, politice).

  • Cind perspectiva behavioralista se aplica analizei comportamentului grupurilor, atunci in acest tip de analiza grupurile sint considerate ca unitati de decizie (analiza grupurilor de interese, analiza elitelor).

– studiul opiniei publice – face parte din studiile behavioraliste – se inregistreaza intentiile exprimate in mod real de catre indivizi (chiar daca este vorba de atitudini, adica de dispozitii si nu de comportamente, obiectivul analitic este acelasi)

– aceasta scoala – foarte populara in SUA – anii 50-60

– este descriptiv

– Pentru a rezuma, analiza behavioralista conduce la o descriere utila, prin precizarile pe care le aduce, a comportamentelor care sint corelate cu un ansamblu de variabile sociologice, ca de exemplu clasa sociala de aparteneneta, practica religioasa, si, intr-o masura mai mica, cu sexul, virsta sau nivelul de instructie

– referitor la studii administrative – analize sociologice statistice ale functionarilor

Viziunea globalista (holista, macro)

  • in aceasta viziune societatea este elementul prioritar in interpretarea sau explicarea realitatii, a comportamentelor si reprezentarilor sociale

  • Societatea este conceputa ca un ansamblu care are caracteristici proprii, fara legatura cu indivizii care o compun.

  • Cu alte cuvinte societatea este o totalitate disctincta de suma partilor

  • Deci prioritatea logica este acordata socialului

  • Durhkeim este unul din parintii traditiei globaliste in sociologie

Ca si conceptia individualista, perspectiva globalista are mai multe variante : structuralista, functionalista, sistemica, historica, genetica, culturalista.

  • Analizele structuraliste, functionaliste si structuraliste – sint inrudite

  • Conceptul de sistem – totalitate in care partile (structuri) sint interdependente si fiecare indeplineste o functie – intre partile unui sistem sint relatii functionale – dau identitate sistemului

  • Structura, functie, sistem sint concepte globaliste

  • Cind ne referim la functia unui sistem ne referim aproape obligatoriu la sistemul la care se raporteaza structura respectiva.

Sistemismul

  • analiza sistemica este un tip de macro- analiza

  • societatea este reprezentata ca un sistem constituit dintr-un ansamblu de sub-sisteme distincte (economic, politic, social, cultural, administrativ), fiecare asigurind functii sociale specifice

  • trebuie sa remarcam ca notiunea se sistem, ca si cea de functie, este preluata din biologie

  • implica o viziune organicista a socialului – risca sa conceapa faptele sociale ca fapte biologice, considerindu-le in raport cu intregul (organismul) la fel cum organele sint in interdependenta.

  • Mai mult, faptele sociale sint prezentate in evolutie (crestere), ating o maturitate si declina, la fel ca fiintele vii – Evolutionism si determin ism

– notiunea de sistem este un termen analitic, ea nu serveste la desemnarea unui obiect concret : sistemul social nu trebuie niciodata confundat cu societatea, nici sistemul international cu intreaga lume – nici sistemul administrativ cu administratia.

  • Cercetarea sistemica este o maniera de a vedea realitatea punind accentul pe componentele sale in relatie cu totalitatea sociala (societatea) si cu contextul

  • altfel spus, sistemul are o dinamica interna, dar si externa, pentru ca, nefiind izolat, el se situeaza intr-un context in care trebuie sa se adapteze

  • Astfel, analiza sistemica comporta trei etape in observatie : in prima faza se identifica componenetele retinute, apoi acestea sint puse in interactiune, si in a treia etapa se examineaza schimburile cu ambientul punind in evidenta aportul lor la echilibrul de ansamblu, adica sistemul.

– Numerosi autori au facut apel la cibernetica pentru a explica cum sistemul ajunge sa se mentine in ambientul sau – notiuni ca actiune, reactiune

Functionalism

  • Analiza sistemica solicita aproape natural analiza functionalista

  • Desi distincte, cele doua demersuri sint compatibile, chiar complementare.

  • Atunci cind sint asociate, putem spune ca functia raspunde unor nevoi ale sistemului (in limbajul biologiei) sau ca ea satisface anumite conditii necesare existentei sistemului, sau ca ea contribuie la mentinerea acestuia.

  • Deci, conceptul de functie are din punct de vedere semnatic mai multe conotatii, dar legate intre ele : cea de nevoie, de conditii sau de contributie (influenta).

  • Perspectiva functionalista explica cauza prin efect sau prin consecinta

  • De exemplu, in fiziologie putem explica prezenta glandelor sudoripare prin functia lor (mentinerea unei temperaturi stabile)

  • Deci, functia explica cauza prin scopul urmarit (prin effect)

  • Notiunea de functie implica deci o finalitate – Este un demers teleologic, fiind bazat pe ideea unei intentionalitati, a unui proiect

  • Transpus la analiza faptelor sociale, functionalismul incearca sa stabileasca un raport intre fenomenul observat si intregul, adica cu sistemul social sau societatea.

  • Functionalismul a aprut in anii 50 in SUA intr-un anumit context intelectual (stiintific)

  • El a aprut ca reactie la empirismul care domina stiintele sociale americane si din dorinta de a revolva « criza explicatiei » in stiintele sociale, dar si ca mod « pragmatic » de a solutiona probleme sociale (social engineering) majore cu care se confrunta societatea americana.

  • In general, functionalismul este o perspectiva de interpretare a realitatii punind accent pe functia pe care elementele constitutive o indeplinesc

  • Astfel, conceptul primar este cel de functie (nevoie sociala) si postulatul de baza este cel al necesitatii functionale (demers organicist).

  • Cadrul de referinta este sistemul

  • Deci, analiza functionala cere apropape natural o analiza sistemica si structurala.

  • Analiza functionalista si sistemista – dupa principiul « cutiei negre » – intrari – iesiri – dar nu stim ce se petrece in interiorul cutiei

  • In analiza retelelor, a raporturilor intre actori (cooperare, consens, competitie (ideea retelelor functionale)

  • In studiile administrative – unitatea de analiza este sistemul administrativ

  • Comportamentul actorilor, decizia, sint analizate « in functie » de sistemul administrativ

  • In studiul politicilor publice – incrementalismul (decizie incrementala) este functionalist

  • Sau cind analizam rolul grupurilor de interese

  • In general analize care pun in evidenta rolul (functia) unor structuri (gr interese, partide politice), in general roluri sociale

  • Comportamentele sint determinate de sistemul administrativ si nu sint o rezultanta a procesului administrativ.

  • Aceasta este o consecinta a functionalismului care pune accent pe structuri / sistem si nu pe proces, altfel spus, favorizeaza aspectul sincronic si nu diacronic al schimbarii;

  • sistemul administrativ este o « cutie neagra »

  • in general accent pe conditiile in care se desfasoara procesul administrativ

  • IN TEORIA ORGANIZATIONALA – de tip functionalist – organizatiile indeplinesc functii – rutine – functionarea sistemului – organizatiile ca loc de conformism si rutine, consens – organizatia = loc ierarhizat, reglementat (Weber) – scop sa supravietuiasca – rezistenta structurilor birocratice

  • Procese de diferentiere sociala, de stratificare sociala

  • este un demers in general elitist. Accentul este pus pe comportamentul liderilor, profesionistilor, pe actul de decizie.

  • imperativele functionale sint adaptarea, integrarea, mentinerea echilibrului si asigurarea stabilitatii sistemului.

  • Functionalismul este astfel o viziune consensuala prin definitie, ea privilegiaza conservarea sistemului si nu schimbarea lui (viziune conservatoare prin excelenta)

  • Robert Merton a stabilit o distinctie devenita clasica intre functia manifesta si cea latenta. Prima desemneaza o functie anticipata de actor si dorita prin consecintele sale (manifeste), in timp ce functia latenta este ignorata de constiinta actorilor.

  • Exista un functionalism « liberal » (conservator) si unul marxist (conflictual, diacronic, ideea de scimbare)

Contributia functionalismului la dezvoltarea stiintelor sociale a fost importanta :

  • pe plan teoretic a reprezentat tendinta de a elebora o conceptie globala a faptelor sociale si politice, marcind ruptura de deiscriptivismul care domina pina atunci aceaste discipline

  • De aici caracterul sau normativ si prescriptiv. Legat de aceasta noua orientarea teoretica, functionalismul a favorizat recurgerea la metode cantitative de analiza.

Critica

  • viziunea statica, fixista, asupra ordinii sociale (accent pe elementele componente ale sistemului si nu pe mecanismul dupa care opereaza sistemul)

  • accentul pus pe permanenta si nu pe emergenta unui eveniment sau fenomen;

  • In sfirsit, consacrarea functionalismului producindu-se in SUA, acesta a fost mult timp si ramine o expresie a mentalului american, al culturii politice, al sistemului de valori american.

  • Insasi aparitia si dezvoltarea functionalismului in SUA nu este intimplatoare. Exista afinitati intre acesta paradigma si modelul de societate american (si al sistemului politic american). Exemplu clasic de societate consensuala, pluralista si conservatoare, contextul american este prin trasaturile sale generale (inclinatia catre pragmatism si eficienta) functionalist.

  • Alte critici vizeaza : caracterul prescriptiv si normativ; de asemenea caracterul a-explicativ, functionalismul implicind un rationament prin corelare si nu in termeni de relatie cauza / efect;

  • de aici caracterul a-teoretic, a-istoric.

DE AICI

Structuralismul

  • Termenul de structura este dintre cele mai ambigue in stiintele sociale, in sensul ca ne referim la ea tot timpul dar fara ca in general s-o defini

  • De exemplu, structura sociala este o metafora utila pentru a descrie anumite relatii concrete sau abstracte susceptibile de la observate sau analizate.

  • Numeroase discipline recurg la conceptul de structura : matematicile, chimia, biologia, etc.

  • Conceptul de « structura sociala » este o constructie a spiritului care evoca un fel de morfologie a societatii.

  • Folosim aceasta notiune pentru a identifica aspectele de stabilitate, de regularitate in relatiile sociale, adica caracterul lor de institutii sociale, ca de exemplu familia, scoala, adica entitati sociale care depasesc ideea de institutiii (adesea politice) in acceptia de arene supuse unor reguli formale.

  • In acelasi fel, structura ca organizatie, este mai mult decit entitatea administrativa cu acelasi nume la care se refera in general notiunea de « organizatie ».

  • Temenii « institutie » si « organizatie » pot face deci referire fie la relatii sociale stabile si recurente (viziune structuralista) fie la roluri inter-dependente (profesor-elev; mama-tata-copil; birocrat-deputat) – viziune functionalista.

  • De retinut deci ca statutul semantic acordat termenului de « institutie » serveste pentru a indica o regularitate mai organizata decit cea exprimata de notiunea « structura ».

  • Structura exista si fara reguli

  • pentru Durheim, societatea nu este simpla suma a indivizilor care o compun, ci un sistem format prin asocierea acestora, o entitate specifica care poseda propriile ei calitati

– cele mai multe studii sint structuro-functionaliste – Parsons

Demersul istoric

  • concepe ansamblurile sociale, totalitatile, in miscare (evolutie)

  • analiza unui fenomen in evolutia sa in timp

  • analizeaza schimbarea sociala

  • viziune dinamica a societatii

  • vrea sa arate cum functioneaza societatile si cum se transforma

  • are o lunga traditie in stiintele sociale – Tocqueville, Marx, Weber – au utilizat aceasta perspectiva in lucrarile lor

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web