Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

BOLI ALE OCHIULUI CE POT FI PREVENITE

in Biologie/Sanatate

Refractia oculara
•GO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii

•Medii refringente:

•Corneea 45 d

•Umorul apos (refringenta minima)

•Cristalinul 15 d

•Corpul vitros (refringenta minima)

•Ochiul cu refringenta normala – imaginea razelor de la infinit se formeaza pe suprafata retinei

•Viciile de refractie = Ametropii, acestea sunt:

1.Sferice – in care imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile sferice convergente sau divrgente

2.Hipermetropia – imaginea razelor se formeaza in spatele retinei.

Hipermetropia
•Clasificare:
•mica: +1 – +3
•medie: +3 – +7
•foarte mare: > +8
•Etiologie:
dpdv anatomic – cel mai frecvent GO este de dimensiuni mici
• dpdv al refringentei – in afrachie -lipsa cristalinului
• dpdv al curburii – in cornee plana
• Hipermetropul nu vede bine nici de aproape nici de la distanta, cristalinul se acomodeaza continuu
•Tabelul Donders – amplitudinea acomodării la diferite vârste

ani
3 12 45 70
D 20 12 3,5 0

•In functie de acomodatie, hipermetropia poate fi:

•latenta, aceasta este prezenta la copilul mic si compensata de acomodatie, aceasta este menifesta la adult

•totala (latenta si manifesta)

•Exista un paralelism intre acomodatie si convergenta, hipermetropul folosind in exces convergenta

•Copilul hipermetrop este depistat doar cand exista strabism convergent, in aceasta situatie imaginea vizuala se formeaza in afara maculei – imaginea vizuala va avea claritatea mai scazuta in functie de numarul de conuri care axista acolo unde aceasta se formeaza

•Ambliopie = pierderea functiei unui ochi fara existenta unei leziuni organice

•Tratamentul strabismului convergent si al ambliopiei functionale

•intre 3-7 ani, altfel nu se mai recupereaza. Ochiul hipermetrop fiind mic, nu predispune la complicatii, dar in evolutie hipermetropul va face prezbiopie mai devreme si valoarea prezbiopiei se sumeaza cu cea a hipermetropiei

•Tratamentul hipermetropiei, este in esenta optic:

•lentile convergente cu cea mai mare valoare dioptrica pentru a rezolva acomodatia

•corectia optica se face in functie de varsta, copilul mic si foarte mic nu primeste ochelari, dar cei cu strabism si ambliopie vor primi corectie cat mi aproape de valorile viciului de refractie

•la adultul cu hipermetropie aprox. +4 – corectia este aceiasi pentru aproape si pentru adultul cu > +4, corectia este pentru departe

Miopia
•Ochi mare in care razele formeaza imagini in fata retinei
• Clasificare:
• Mica: -1 – -3
• Medie: -3 – -7
• Mare: -8 – -10
• Fortissima: > -10

Ochiul miop:
• dpdv anatomic: GO este de dimensiuni mari
• dpdv al refringentei: in cataracta nucleara
• dpdv al curburii: Keratocon

•Ochiul miop nu vede la distanta, el vede la apropiere. Are insuficienta de convergenta cu exces de divergenta. Predispune la strabism divergent

•Ochiul miop in functie de determinarea genetica:
• Miopie benigna
• Miopie maligna (boala)
• Complicatriile miopiei sunt legate de alungirea polului posterior al GO cu subtierea retinei si a coroidei, putandu-se produce hemoragii retino-coroidiene

•Cele mai frecvente complicatii sunt legate de fixarea retinei de restul structurilor anatomice: la papila, macula, oro-serrata
•Complicatii in vecinatatea:

a.papilei: coroidoza miopica peripapilara si conusul miopic – subtierea retinei si coroidei in vecinatatea papilei n. optic

b.maculei: dupa 60 de ani bilateral se face o impregnare pigmentara a maculei – pata Fuchs, care este cauza principala de scadere a vederii la miopii in varsta

c.oro-serrata: leziuni predispozante pentru dezlipirea si ruptura retiniana – fotocoagularea cu laser limiteaza dezlipirea de retina

Tratamentul:

•Medical – este ineficient dar util in complicatiile miopice

•Corectia optica – cu lentile sferice divergente, date in cea mai mica valoare ioptrica, pentru a nu transforma ochiul din miop in hipermetrop. Aceasta corectie optica se poate face cu:

•Lentile aeriene

•Lentile de contact (indicatie majora in caz de miopie unilaterala)

•Pentru miopiile mici si medii este aceiasi corectie pentru aproape si departe

•Pentru miopiile mari si foarte mari – cu 4 dioptrii mai putin decat pentru cea de aproape

•Chirurgical (keratotomia cu laser) – utila pentru cazurile cu pana la 7-8 dioptrii; aceasta operatie poate fi:
•clasica
•sleroplastia
•operatia focala – scoaterea cristalinului

Vicii de refractie compuse – Astigmatismul

•este asferic

•imaginea unui punct din spatiu este o sfera pe suprafata retinei

•exista un viciu de refringenta intre punctele de pe suprafata corneei ce depaseste o dioptrie

•exista un astigmatism fiziologic de pana la 1 dioptrie, determinat de compresia pe care o realizeaza pleoapa pe cornee compensata de procesul de acomodare.

•Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice convergente sau divergente cu un singur meridian activ care se atasaza perpendicular pe meridianul astigmat.

•Astigmatismul este de trei feluri:

a.Simplu – intotdeauna un ax este emetrop, al doile ax poate fi hipermetrop astigmatism simplu hipermetropic sau al doilea ax este miop astigmatism simplu miopic

b.Compus: ambele axe sunt + Astigmatism compus hipermetropic, sau – Astigmatism compus miopic

c.Mixt
•Tulburarile fiziologie ale acomodatiei Prezbiopie

Prezbiopia

•Prezbiopia = scaderea puterii de acomodare a cristalinului si corectia optica de aproape in functie de deficitul acomodarii: citim si scriem la 25 cm., avem nevoie de 4 dioptrii pentru vederea de aproape, la varsta de 45 de ani puterea de acomodare a cristalinului este de 3,5 d. deficitul acomodativ se corecteaza cu + 0,5 d. pentru vederea de aproape, iar pentru vederea la distanta NU este necesara.; la varsta de 70 de ani pentru vederea de aproape sunt necesare + 4 d. daca pacientul a fost emetrop si pentru vederea la distanta sunt necesare + 2 d.

Tulburari patologice ale acomodatiei

1.Astenopatia acomodativa – oboseala acomodatiei la hipermetrop (fara corectare – se trateaza prin corectie optoca dupa paralizia acomodatiei) sau prezbiop

2.Spasmul acomodativ – trebuie purtata lentila de + chiar daca pacientul vede mai bine cu –

3.Paralizia acomodatiei – prin tratament cu Atropina

Culorile

Ochiul poate vedea 7 milioane de culori. Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap. Alte culori sau combinaţii de culori sunt liniştitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate mari productivitatea, minimaliza obosirea vizuala si pot relaxa intreg corpul.

Culoarea regilor era purpuriu. Pentru persoanele importante, se desfăşoară covoare roşii. In unele culturi se credea ca anumite culori aveau puteri energizante sau vindecătoare. De exemplu, o pictura a lui Jan Van Eyeck (1434) descrie o mireasa in perioada Renascentista.

Purtând o rochie verde ,arătând, astfel dorinţa si posibilitatea de a purta copii. Omul Verde era zeul fertilităţii in cultura celta. Verdele era o culoare sacra pentru egipteni, reprezentând speranţa si bucuria primăverii.

Culorile dau anumite stări camerelor . Culorile reci fac camerele sa para mai mari si aduc un sentiment de calm . Culorile calde fac camerele mari sa fie mai confortabile si mai călduroase. Se crede ca e vopsirea sufragerie in negru va face mesele mai plăcute.

Verdele duce la vitalitate ,si se recomanda vopsirea camerei copiilor in aceasta culoare, dând copiilor un plus in activităţile lor.

Restaurantele nu vopsesc niciodată bucataria in roşu deoarece se pare ca aceasta va duce la o stare de enervare a bucătarului. Centrul neliniştii din creier este activat de galben. “La copii aceasta va duce la plansete , iar la adulti ,va duce la enervare” declara Carlton Wagner, directorul Institului pentru Studierea Culorilor Wagner.

Albastru va face o persoana mai atenta la trecerea timpului, si astfel, de exemplu , vor petrece mai puţin timp mâncând. Pentru persoanele care adorm mai greu, se recomanda culori ca roz pal, verde , albastru si roşu pal. Despre culori:

VERDE
-este culoarea cea mai odihnitoare pentru ochi
-poate ajuta la diminuarea durerii, uneori poare chiar alina durerea creşterii dinţilor la bebelusi
-oamenii care lucrează intr-un mediu colorat in verde are mai puţine dureri de stomac
-Cazurile de sinucidere au scăzut cu 34% când podul Blackfriar din Londra a fost vopsit in verde

GALBEN
-Copii plâng mai mult in camere galbene
-Soţii se cearta mai mult cu soţiile in camere galbene
-Este prima culoare pe care o observa ochiul uman
-Este cea mai obositoare culoare pentru ca reflecta mai multa lumina, ducând la stimularea excesiva a ochiului

Un studiu a arătat ca majoritatea copiilor folosesc galben si maro pentru a desena supărarea. Un studiu pe copii cu vârste mai mici de 7 ani a arătat ca majoritatea aleg jucării de culori pure , nu pastelate. Alt studiu a schimbat culoarea mâncării, dar a arătat ca oamenii nu doreau sa mănânce carne gri si salata purpurie. Aceasta a arătat ca oamenii vor ca lucrurile sa fie colorate cum ar trebui sa fie.
O lucrare, a studiat 65 de studenţi care au cumpărat schiuri acvatice .Etichetele de avertizare au fost de mai multe culori. Rezultatul la crestera probabilitatii de rănire la produsele cu avertizări scrise cu roşu, verde si negru.

O firma comercializează lentile de contact rosii pentru gaini deoarece studii medicale au arătat ca găinile care vad roşu in timpul zilei sunt mai fericire si mananca mai putina hrana. Purtătorul de cuvânt al firmei a apreciat ca lentile vor imbunatati recolta de oua cu 600 milioane $ pe an.
Spitalele folosesc albastru si purpuriu in sălile de aşteptare pentru a ajuta la calmarea pacienţilor.

Vederea Stereoscopica

Oamenii si celelalte animale care sunt capabile sa focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect sunt capabile de vedere stereoscopica, care este fundamentala pt o percepţie mai adânca a lucrurilor. Principiul consta in prezentarea unei imagini din doua unghiuri , puţin diferite, pentru ca apoi ochiul sa contopească aceste imagini intr-o singura imagine tridimensionala.

Una din categoriile de imagini stereoscopice sunt numite autostereograme, care nu necesita intrumente speciale pt a fi vizualizate, si au putut fi realizare cu ajutorul graficii pe calculator. Doua imagini ,reprezentand ochiul stang, respectiv drept , sunt suprapuse .Vazuta normal , imaginea rezultata arata ca un model abstract. Imaginea tridimensionala apare atunci cand ocii privitorului sunt focalizati ,si de exemplu , doua puncte diferite sunt suprapuse, si se vede numai unul .

Defecte de vedere

Cele mai comuna tulburare a vederii este cauzata de cristale sau alte mici corpuri opace ce blocheaza o parte a irisului, si deobicei sunt indepartate dupa putin timp.
Opacitatile mai serioase sunt numite cataracte, si sunt rezultatul unor raniri mecanice, batranete, sau deficiente in alimentatie. Opacitatea corneei poate cauza deasemenea obstructurarea vederii, dar aceasta poate fi reparata prin transplantul unei sectiuni currate de cornee de la o alta persoana.

Deformari

Miopia este cauzata de lipsa simetriei a globului ocular, sau lipsa abilitatii muschilor oculari de a schimba forma lentilelor , pentru a focaliza corect imaginea pe retina .Miopia poate fi corectata prin folosirea lentilelor biconcave.

Presbitismul, este cauzat de pierderea elasticitatii ochiului odată cu înaintarea in vârsta, apare de obicei după vârsta de 50 de ani , si poate fi corectata prin purtarea unor ochelari cu lentile convexe. Strabismul poate fi corectat pin purtarea unor lentile speciale, dar in stadii avansate, este necesara o operaţie asupra muşchilor oculari. Ambliopia este o slăbire a vederii, fără o avarie fizica a ochiului, si poate fi cauzata de abuzul de droguri, alcool , tigări ,sau poate fi cauzate de isterie.

Daltonismul
Este cauzat de un defect congenital in retina , sau pe o portiune a nervului optic.

Orbirea
Presiunea pe nervul optic poate cauza orbirea. Desprinderea retinei din interiorul globului ocular poate cauza orbire, pentru ca retina va iesi din cadrul imaginii formate de lentile. Corectarea permanenta a acestui defect se face numai prin operatie

Bibliografie:
Microsoft® Encarta® 99 Encyclopedia
Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961. 54“Choosing Color: Guidelines to Give You Bright Ideas.” Yahoo. 20 November 1998.
Morton, J.L. “Color and Appetite Matters.” Yahoo. 6 November 1998. Morton, J.L. “Color and Culture Matters.” Yahoo. 6 November 1998.
Nassau, Kurt. Experimenting with Color. New York. 1997.
The Science of Light and Color. Yahoo. 20 November 1998.
Van De Water, Ana. “Moody Blues: Room Colors Affect Emotions.”

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web