Bolile albinelor – tratamente

in Agronomie

Rezistenta la îmbolnãviri a albinelor se datoreazã imunitãtii naturale si dobândite , efectului antibiotic al secretiei glandelor salivare si fitoncidelor , bactericidelor si fungicidelor din nectarul si polenul plantelor . Totusi albinele adulte „poartã” in intestinul mediu spori ai agentilor patogeni care prolifereazã când albinele nu dispun de hranã de calitate , când au organismul uzat ( îmbãtrânire , cules , iernare , familie slabã … ) si când conditiile din stup nu sunt corespunzãtoare ( umiditate , cãldurã , ventilatie , faguri vechi … ) .

 

Rãspândirea agentilor patogeni se produce prin intermediul albinelor , trântorilor , parazitilor albinelor , prãdãtorilor familiei de albine , apei , mierii si pãsturei infectate , fagurilor cu puiet , miere sau pãsturã , ramelor , componentelor stupilor , adãpãtoarelor , hrãnitoarelor , utilajelor si uneltelor apicole si apicultorului .

Dezinfectia

Igiena cuibului familiilor de albine se mentine prin stimularea productiei de cearã a albinelor si înlocuirea anualã a cel putin o treime din fagurii mai vechi de 1 an .

Dezinfectia profilacticã :

1) stupul se rãzuie de resturi , se flambeazã , se spalã cu o solutie fierbinte ( + 70°C ) de 2 – 4 % sodã causticã , de 5 % sodã calcinatã ( sodã de rufe ) sau de 3 – 10 % formol (formaldehidã ) , se aeriseste 24 ore , se spalã cu multã apã si se usucã ;

2) fagurii se spalã într-o solutie cu 1 % apã oxigenatã si 0,5% acid acetic glacial ( otet 9° = 0,9 % acid acetic ) ori acid formic sau se pulverizeazã cu 10 % bromocet ;

3) extractorul de miere , presa de cearã , echipamentul si uneltele apicole se spalã cu o solutie fierbinte de 4 % sodã de rufe ( Na2CO3 ) ;

4) oglinda stupuluii se presarã cu 0,5 kg / m˛ de var nestins sau se pulverizeazã cu lapte de var .

Dezinfectia antisepticã a fagurilor :

1) spãlare într-o solutie cu 10 % apã oxigenatã si 0,5 % acid acetic ;

2) expunere la vaporii ( mai grei ca aerul din 200 ml acid acetic glacial ( 80 % ) timp de 4 zile ;

3) expunere la vapori de formaldehidã din 45 ml formalinã , 20 ml apã si 30 g permanganat de potasiu timp de 2 ore ( se neutralizeazã prin pulverizare cu 5 % amoniac ) .

Antibioticele

Antibioticele fiind necesare doar în tratarea locii europene nu se administreazã pentru prevenirea îmbolnãvirilor – determinã dezvoltarea rezistentei agentilor patogeni si poluarea mierii cu reziduri – se fac dezinfectiile periodice nu se introduc în rezervele de hranã pentru iernare – se foloseste ceaiul din plante medicinale ; antibacterienele sunt ineficace în viroze , suprimã flora intestinalã ( produc tulburãri digestive ) si provoacã proliferarea micozelor ; au actiune toxicã si nu stimulentã ca nectarul si polenul .

( Antibioticele ca biostimulatoare ? În doze terapeutice biomicina , eritromicina , penicilina si tetraciclina mãresc cu 11 – 30 % cantitatea de puiet iar teramicina o reduce . Biomicina si penicilina prelungesc viata albinelor iar streptomicina , teramicina si tetraciclina o scurteazã . )

 

 

Diareea ( dizenteria )

Manifestare : pete maronii pe peretii stupului , pe rame , pe faguri si pe albine ; miros de putrefactie ; abdomenul albinelor este mãrit ; zboruri de curãtire pe timp nefavorabil .

Cauze : intoxicatii alimentare sau agenti patogeni ; în timpul iernii =zgomotele , soarecii , umiditatea , curentii de aer , oscilatiile mari ale temperaturii aerului , astuparea urdinisului , pierderea mãtcii , familia slabã , mierea de manã , mierea fermentatã , lichidul intercristalin al mierii din zahãr cristalizate sau hrãnirile proteice timpurii .

Recuperare : înlocuirea fagurilor si dezinfectia ramelor si stupului ; stimularea unui zbor de curãtire ; înlãturarea cauzelor ; turte sau sirop de zahãr ( dupã sezon ) cu Protofil ,0,5 g ‰ Fumidil B sau extract de plante medicinale .

 

Intoxicatii alimentare

Manifestare : diaree sau fecale consistente de culoare galben-verzuie ; albinele au stãri spasmotice – nu pot zbura , se târãsc si fac salturi în fata stupului – si au abdomenele mãrite ; mortalitate masivã .

Cauze : nectarul sau polenul plantelor permanent toxice [ a) omagul , omeagul , iarba rea , mãrul lupului (cucurbetica) ; b) stirigoaia ; c) mãtrãguna , cireasa lupului , floarea codrului ; d) piciorul cocosului , floarea de leac , pãstita , floarea pastilor ] si plantelor ocazional toxice [ mãselãrita , tutunul , ricinul , laptele cucului , digitala , nemtisorul de câmp , floarea brosteascã , salcia , ceapa , stejarul , castanul , pãpãdia , teiul … ] ; sarea debucãtãrie ( 2 – 5 ‰ scurteazã viata albinelor iar 50 g / l provoacã moartea albinelor ) ; ierbicide , fungicide , acaricide sau insecticide ; substante medicamentoase ( si deparazitare ) [antibiotice , sulfamide , tutun , azotat de amoniu … ]supradozate ; produsii poluãrii industriale ( arsenic , fluor …) si rutiere ( tetraetil de plumb ) .

Recuperare : zilnic timp de 5 – 6 zile se dã familiei 300 – 400 ml sirop cald ( maxim +42°C ) de zahãr sau de miere (cu extract de plante medicinale ) ; în cazul tratamentelor fito-sanitare albinele se izoleazã 72 ore în stup cu ajutorul unui ” triunghi de aerisire ” ( plasã de sârmã cu orificii Ø 2 mm )introdus pe urdinis are o deschidere de 5 mm în vârful lui care se afla la 5 mm de peretele posterior al stupului .

! Intoxicatiile alimentare favorizeazã aparitia bolilor infectioase ( nosemoza ) .

 

Nosemoza – ” boala mizeriei „

Manifestare : diaree ( fecale apoase cu culoarea de la castaniu la galben ) – vector de rãspândire a infectiei ; mortalitate mare ; miros de putrefactie ; albinele ( mai vârstnice de 15 zile ) nu pot zbura , se târãsc pe sol si au membre paralizate .

Cauza : protozoarul Nosema apis ( spori prezenti în 80% din stupine ) – afecteazã metabolismul proteinelor .

Reuperare : dezinfectia stupului , ramelor si fagurilor ; albinele moarte se ard ; hrãniri cu polen poliflor ; sirop de zahãr cu ceai de urzicã , 1,5 – 2 g / l acid citric , 300 ml / lotet de mere , Protofil , vitamina B2 , 1 g ‰ Fumidil B (fumagilina) , 0,5 ‰ Saprosan sau 1 ‰ uroforminã (urotropinã ) .

 

Ascosferoza  ” puietul vãros „

Manifestare : larve „mumificate” albe – larve acoperite cu un strat de culoare albiciasã ; miros de mucegai ; fagurii cu puiet au aspect „în mozaic”( „mumii” albe dispersate ) .

Cauza : ciuperca Ascosphera apis ( existã în fiecare stup ) – prolifereazã la umezealã si temperaturi scãzute ; fagurii neocupati iarna de albine oferã refugiu pentru Ascosphera apis .

Recuperare : ventilatie corespunzãtoare ; restrângerea cuibului ; mediul alcalin inhibã dezvoltarea ascosferei – 300 g / stup de var nestins dupã diafragmã ; „prãfuirea” ramelor cu100 g amestec de 1,25 g Thiabenzadol ( sau 2.500.000 U.I.Stamicinã ) si 0,5 kg zahãr pudrã ; presãrarea cuibului cu100 – 150 g Micocidin si sirop din 1 kg / l Micocidin ori 0,5 ‰Saprosan .

 

Varrooza

Manifestare : vitalitate slabã a familiei , depopulare , familia pãrãseste toamna stupul ; puiet „pestrit” ( dispersat ) , larve moarte în celule , pe nimfe ( ca si pe corpul trântorilor si albinelor ) se pot observa parazitii ; albine subdezvoltate , fãrã aripi sau picioare , cu aripi , torace si abdomene deformate , incapabile de zbor , apar defecte în constructia fagurilor , recunoasterea între albine este deterioratã si li se mãreste agresivitatea ;

Cauza : gamasidul Varroa jacobsoni ( destructor ) – femela are corpul ( în forma de elipsã ) de 1,1 mm lungime si 1,6 mm lãtime , culoare maro , depune 2 – 6 ouã într-o celulã la 7 zile dupã ponta mãtcii , preferã larvele de trântor si trântorii tineri ; doar 10 – 30 % din varroa sunt prezente pe albine si trântori ; 10femele în martie au 300 urmase în august apoi 300 ( numãr de paraziti periculos pentru familia de albine ) primãvara au 2500 – 3500 urmase toamna ; rãspândirea se face prin desprindere de pe trântori si de pe albine ( rãtãcite , hoate , culegãtoare … ) – varroa rezistã pe flori 5 zile asteptând o nouã albinã-gazdã ( stupina bine tratatã vecinã cu o stupinã puternic infestatã înregistreazã primãvara 30 – 50 varroa / familie 

Consecinte : inflamatii ale tesutului epitelial , spolierea larvelor de proteine , oligoelemente si hormoni , toxicitate produsã prin putrefactia larvelor care n-au eclozionat si infectii cu bacterii si virusuri ( virusul paraliziei acute , virusul aripilor deformate , virusul aripii înnorate , virusul botcilor negre … ) .

Combatere :

1) eliminarea puietului de trântor colectând fagurii din ramele clãditoare o datã la 8 – 10 zile ; distrugerea totalã a puietului si adultilor de trântor duce la înmultirea trântorilor deoarece albinele transformã celule de lucrãtoare în celule de trântor compensând eliminarea uneia din componentele familiei ; dupã ce consumã hemolimfa nimfelor de trântor ucise albinele îsi diminueazã activitatea melificã .

2) în familii cu matcã tânarã este crescut mai putin puiet de trântor si implicit familia este mai putin infestatã cu varroa .

3) formarea roiurilor pe bazã de ou ( cu faguri in care se aflã numai ouã si cu albine ) si tratarea albinelor cu acaricide .

4selectia familiilor de albine care încep sã manifeste comportament de apãrare împotriva varroa : „dansuri de curãtire” a albinelor parazitate pentru atragerea curãtitoarelor , îndepãrtarea acarienilor de pe fagurii cu puiet , detectarea si înlãturarea acarienilor din celulele puietului .

5) hrãniri si pulverizãri cu sirop de cimbru ( contine 0,6% timol care este toxic pentru varroa ) si sirop de mentã ( contine 1,2% mentol care este repulsiv pentru varroa ) .

6) tratamente cu vapori din 200 ml acid formic ( 85% ) în august si pulverizãri cu acid lactic ( 3,5% ) sau acid oxalic (4,2% ) în octombrie .

7) la temperaturi cuprinse între +37°C si +46°C varroa îsi înceteazã ouatul , cad de pe albine si ouãle lor sunt distruse .

8) pudrarea cu pulbere de zahãr ( particule de zahãr mai mici de 0,005 mm dar zahãrul ajuns între segmentele corpului albinelor prin presiune osmoticã absoarbe lichidul si provoacã moartea albinelor .

9Mavrirol ( benzi textile cu 0,24 g tau-fluvalinat ) : douã bucãti ( de 25 cm ) de bandã se tin 7 zile pe spetezele superioare apoi 45 zile primãvara si 90 zile toamna-iarna între rame .

10Varachet ( amitraz C.E. 20% ) . Dozare : 2 picãturi / corp de stup multietajat , 3 picãturi / corp de stup Dadant si 4 sau 5 picãturi / corp de stup orizontal ( în functie de volumul stupului – se tine seamã doar de diafragmele separatoare ( oarbe ) – nu în functie de puterea familiei ; ! supradozare = intoxicatia albinelor ) . Administrare : picãturile se aplicã distantate pe banda de hârtie , îndoitã pe lungime , care se aprinde la ambele capete , se introduce in stup ( pe bucãti de plasã de sârmã sau de tablã !+350°C ) si se închide urdinisul pentru 15 – 20 minute ( eficacitatea depinde de etansitatea stupului – stratul de propolis intact de cel putin 5 zile ) . Tratamente : dimineata sau în amurg la temperaturi mai mari de + 12°C 2-ã între 15 martie si 15 aprilie si 4 între 15 august si 15 octombrie ( eficientã maximã se obtine în lipsa puietului cãpãcit ) .

 

 

Boala „aripilor deformate”

Manifestare : nimfe moarte ; albine subponderale , fãrã aripi sau diforme , cu membre paralizate si abdomene înnegrite ; depopularea familiei – puietul nu este acoperit de albinã …

Cauza : D.W.V. „virusul aripilor deformate” rãspândit ( 89 % ) de varroa .

Combatere : tratamentul varroozei , dezinfectii periodice , asigurare proteinelor ( polenului ) în alimentatia albinelor si administrarea de endoglutin ( antiviral ) .

 

Gallerioza

Manifestare : faguri deteriorati sau distrusi ( celule perforate de „galerii” , portiuni de fagure transformati in „firimituri” ) , faguri cu puiet cu siruri de celule având cãpãcelele mai bombate si mai închise la culoare ( „puiet tubular” ) si puiet mort eliminat din stup .

Cauza : larvele moliei de cearã Galleria mellonela ( gãselnita mare , fluture gri-închis de 9 – 17 mm lungime ) si Achroea grisella ( gãselnita micã , fluture gri-închis cu aripi argintii si maxim 10 mm lungime ) .

Combatere : familii de albine puternice , dimensiunea cuibului corespunzãtoare puterii familiei ( în conditii optime 1 pereche de molii are 3 x 1000 descendente care produc 1 milion de larve dar albinele opresc intrarea moliilor în stup si distrug o parte a larvelor ) , îndepãrtarea resturilor de pe fundul stupului si conservarea cerii si fagurilor de rezervã ( moliei îi „displac” curentii de aer si aromele din levãnticã sau sulfinã , la 0°C larva , nimfa si gãselnita mor în 12 ore iar la -9°C insecta , în toate stadiile de dezvoltare , moare în 2 ore ) .

Conservarea fagurilor :

1) anhidrida sulfuroasã ( SOmai greu ca aerul ) prin arderea a 5 g pucioasã la 10 rame urmatã de aerisire îndelungatã si spãlare cu multã apã ( SO+ H2O = acid sulfuros care atacã fierul si cuprul si se impregneazã în fagurii vechi provocând moartea puietului ) ;

2) vapori din 200 ml acid acetic glacial ( se lasã în jos ) ucid si larvele de molie dar imprimã mierii gust de otet ;

3) sulfura de carbon ( volatilã , mai grea ca aerul ) folositã si la conservarea pãsturei ;

4) fumigatii cu ciuperca Lycoperdon ;

 

5) naftalina 20 g / 36 ore la intervale de 10 zile insã emanatia naftalinei se impregneazã în lemnul ramelor si stupului si în miere ( îi imprimã gustul si îi mãreste aciditatea ) provocând diminuarea cantitãtii de puiet .

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play