Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Care sunt consecintele dependentei de munca?

in Psihologie

Din punct de vedere cronologic, Wayne Oates, preot si psiholog, introduce, in anul 1971, conceptul de “dependenta de munca”(workaholism) pentru a descrie “dependenta de tip compulsiv sau dorinta nestapanita de a muncii”. Ulterior, cercetarea in acesta directie a urmat o cale mai dificila, in primul rand, datorita diferitelor definitii propuse cat si a instrumentelor folosite la efectuarea masuratorilor necesare. Dintre acestea, le mentionam pe urmatoarele: Ng, Sorensen si Feldman (2007) definesc conceptul in discutie ca fiind o simpla dependenta de munca; Fassel (1990) – ca pe o boala; Scott, Moore si Miceli (1997) – ca pe un comportament des intalnit pe diferite nivele de organizare; Aziz si Zickar (2006) – ca pe un sindrom compus dintr-o dorinta ridicata de muncii, implicare foarte mare in munca si inabilitatea de a se bucura de munca depusa. Astfel, din dorinta de a unifica definitiile date acum Clark, Michael, Zhdanova, Pui si Baltes (2016) dau o nou definitie conceptului de dependenta de munca, definitie care are la baza urmatoarele aspecte comune celor de mai sus:

  1. Nevoia unei persoane de a lucra datorita presiunilor interne
  2. O anumita persoana se gandeste doar la munca atunci cand nu munceste.

3 Depasirea unui anumit barem la locul de munca in ciuda diferitelor consecintelor negative.

Este important de spus ca „dependenta de munca” si a petrece multe ore muncind sunt doua lucruri distincte desi Clark et al. (2016), au stabilit faptul ca intre cele doua concepte exista o corelatie moderata.

Una din problemele, legate de „dependenta de munca”, care inca starnesc discutii intense este legata de natura acestui concept ca si fenomen: are consecinte pozitive sau negative? Unii cercetatori afirma ca „dependenta de munca” poate fi asociata cu un nivel ridicat de stres „pozitiv” precum si cu alte rezultate pozitive atat pe plan personal cat si pe plan profesional, cu performante ridicate, char si cu faptul ca cei „dependenti de munca” pot deveni veritabile modele de urmat pentru ceilalti angajati. Alti cercetatori afirma ca „dependenta de munca” poate avea rezultate pozitive, pe plan personal sau profesional, pe termen scurt, insa, pe termen lung poate duce la probleme de sanatate si de relationare. Peiperl si Jones (2001) sunt de parere ca cei „dependenti de munca” sunt persoane care muncesc mult si intens si se bucura de ceea ce realizeaza. Astfel, se poate deduce ca persoanele dependente de munca pot fi clasificate in doua mari categorii: una pozitiva iar cealalta negativa. Drept exemplu, Scott et col. (1997) se ocupa cu identificarea caracteristicilor generale ale unei persoane „dependente de munca” orientate catre realizari in timp ce Spence si Robbins (1992) identifica caracteristicile generale ale unei persoane „depente de munca” entuziaste. Tot intr-o lucrare din 2016, Clark et al., argumenteaza ca aceasta clasificare a persoanelor „dependente de munca” nu face decat sa complice lucrurile precum si ca, de fapt, „dependenta de munca” este un fenomen catre antreneaza diferite si variate consecinte negative.

Astfel, se ajunge la intrebarea: care este legatura dintre „depenenta de munca ” si primele cinci trasaturi ale personalitatii („The big Five” – extroversiunea, constinciozitatea, consintamantul, deschiderea catre noi experiente si nevrotismul)? Andreassen, Hetland si Pallesen (2010) au aratat ca extroversiunea , constinciozitatea, deschirea catre experiente noi si nevrotismul sunt strans legate de „dependenta de munca” pe cand cosimtamantul nu este. Clark et al. (2016) au aratat ca „dependenta de munca” se afla intr-o stransa corelatie cu grupul de trasaturi caracteristice persoanelor orientate catre indeplinirea obiectivelor, care cuprinde personalitatea de tip A (Rcoefcorelatie=0.32), motivatia realizarilor si perfectionismul (Rcoefcorelatie=0.4). Tot Clark et al., mai arata ca si narcisismul este strans legat de „dependenta de munca” desi legatura dintre cele doua concepte nu a fost suficient de studiata. Alt studiu, al aceluiasi grup de cercetatori, arata existenta, a unei legaturi mult mai nuantate dintre perfectionist si „dependenta de munca”, mai exact s-a stabilit legatura dinte „d-d-m” si formele eronate ale perfectionismului. In plus, aceiasi autori au ajuns la concluzia ca „dependenta de munca” nu poate avea atat aspecte pozitive cat si negative ci doar aspecte negative. Alte studii recente incearca sa stabileasca diferite legaturi intre dependenta de munca si perfectionismul autoimpus respectiv perfectionismul impus de societate.

Din studiile publicate de aceiasi echipa de cercetatori,Clark et al., reiese ca dependenta de munca are un impact negativ asupra individului, asupra familiei acestuia cat si asupra organizatiei din care acesta face parte. Cele mai stranse legaturi negative au fost identificate intre de epuizare, stres la locul de munca conflictul viata personala-servici, pe de-o parte, si respectiv dependenta de munca, pe cealalta (dupa cum se si poate observa din diagrama de mai jos).  O alta descoperire importanta este corelatia scazuta dintre performanta si dependenta de munca, de unde se  poate deduce cu usurinta ca nu este deloc in avantajul angajatorului ca angajatii dependenti de munca sa presteze mai mult decat este specificat in fisa postului.

 

 

Dependenta de munca -> Consecinte pe plan profesional

Satisfactie la locul de munca –

Stres la locul de munca +

Comportamente contra productive la locul de munca+

Oportunitati de dezvoltare a carierei +

Performanta (aspect necercetat)

 

Consecinte pe plan familial

Satisfactie in plan familal/ Functionalitate (aspect necercetat)

Satisfactie in plan relational –

Disatisfactie in plan conjugal +

Conflictul munca-viata privata +

Consecinte in plan individual

Calitatea vietii –

Epuizare generala +

Epuizare emotionala +

Cinism +

Depersonalizare +

Eficienta pe plan profesional (aspect necercetat)

Sanatate fizica –

Sanatate mentala/emotionala –

 

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Psihologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web