Ce este NATO? Structura Aliantei Atlanticului de Nord.

in Diverse

Prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington in ziua de 4 aprilie1949, lua fiinta o Alianta de tari indepenedente, avand ca interes comun menntinerea pacii si aparararea propriei libertati prin solidaritate politica si un sistem militar de aparare adecvat, conceput spre a descuraja si, la nevoie, pentru a respinge orice forma de agresiune. Alianta este o asociere de state suverane, unite in hotararea lor de a-si mentine securitatea prin garantii reciproce si relatii stabile cu alte  tari.

Alianta Atlanticului de Nord a fost intemeiata pe baza unui tratat la care statele au aderat in mod liber, dupa dezbatere publica si ratificare de catre parlamentele nationale. Tratatul precizeaza drepturile acestor state, precum si obligatiile lor internationale, conform Cartei O.N.U.

Membrii fondatori ai NATO sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Islanda,  Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii – s-au angajat si intervina in apararea fiecaruia, in eventualitatea unei agresiuni militare.

Prin conectarea Americii de Nord la apararea Europei Occidentale, Alianta a demonstrate ca orice tentativa coercitiva politica sau militara la adresa Europei Occidentale ar fi sortita esecului. In acelasi timp, aceasta unea bazele integrarii si interdependentei politicilor nationale in domeniul apararii.

Prin intermediul Aliantei, Europa Occidentala si America de Nord nu doar ca si-au aparat reciproc independenta, dar au si atins un nivel de stabilitate fara precedent. Intr-adevar, securitatea asigurata de NATO a fost descrisa ca Aoxigen de prosperitate´, care a pus bazele cooperarii si integrarii economice europene. La inceputul anilor ‘90,  aceasta a contribuit, de asemenea, la terminarea Razboiului Rece si, odata cu ea, la sfarsitul divizarii Europei.

Obiectivul principal permanent al NATO este apararea libertatii si securitatii tuturor membrilor si, prin mijloace politice si militare si asigurarea pacii si stabilitatii in regiune. Valorile comune care stau la baza Aliantei si pe care aceasta isi propune sa le apere sunt democratia, drepturile omului si respectarea legilor.

Principiul fundamental al functionarii organizatiei este cel al angajamentului comun si al cooperarii reciproce intre statele suverane, in scopul asigurarii indivizibilitatii securitatii pentru toti partenerii. Acest lucru inseamna o completare a eforturilor nationale in confruntarea cu provocarile la adresa securitatii. Fortele de care are nevoie NATO trebuie sa fie gata in orice moment sa rezolve orice situatie care se poate ivi in arealul Aliantei sau in proximitatea acestuia. Alianta este o forta care se adapteaza rapid imprejurarilor strategice, intrucat ea are mari responsabilittati. Ea trebuie sa fie in masura sa intervina decisiv, cu mandat ONU, pentru prevenirea razboiului, mentinerea pacii si solutionarea crizelor si conflictelor. NATO trebuie sa faca fata oricarei situatii de criza, de la razboiul nuclear,  la razboiul de diversiune, de la razboiul clasic, dus pe suprafete uriase, la razboiul geofizic sau la cel declansat impotriva terorismului, de la urgente civile si militare, la calamitati si dezastre. Alianta formuleaza cerinta categorica de a avea forte si capabilitati superioare tehnologic, agile, flexibile, cu capacitate de lupta  ridicata pentru a face fata oricaror amenintari, de oriunde ar veni ele. NATO acorda in procesul de transformare o atentie cu totul deosebita strategiei fortelor si strategiei mijloacelor, in gestionarea crizelor si conflictelor si in mentinerea sau impunerea pacii.

Exigentele NATO sunt urmatoarele: realizarea capacitatii de a raspunde prompt la orice fel de amenintari si de a trata in mod adecvat toate situatiile de criza, indiferent ca tin sau nu de Articolul 5 al Tratatului; crearea de forte si capabilitati pregatite pentru orice nivel de misiune din sfera celor acceptate de NATO;  capacitatea de a conduce orice fel de operatii; capacitatea de a contribui semnificativ la operationi militare  asumate de alte organizatii, in special de UE; abilitatea de a face fata actualelor si viitoarelor provocari de securitate. Alianta se transforma si se modernizeaza tocmai pentru a deveni, deopotriva, nucleu si structura de rezistenta in configurarea pilonului de aparare si securitate in noua era a scoietatii de tip informational. Deocamdata,  NATO ramane baza apararii colective si forumul esential de consultari in ceea ce priveste securitatea europeana si cea a Americii de Nord, care, impreuna cu Uniunea Europeana, asigura intreaga gama de mijloace militare necesare gestionarii crizelor.

Politica de securitate a Aliantei se bazeaza pe trei componente complementare, respectiv dialogul, cooperarea si mentinerea unui potential comun de aparare. Fiecare din aceste elemente trebuie sa permita sau sa previna rezolvarea pasnica a crizelor. Din cand an cand, in momente hotaratoare pentru istoria NATO, Alianta se intruneste la nivel inalt, cu participarea sefilor de Stat si Guvern.

Prezenta primilor ministri si a presedintilor, precum si participarea lor directa la procesul de adoptare a deciziilor prin consens, amplifica importanta publica a unor astfel de intruniri si le confera o mai mare semnificatie istorica. Unul dintre pilonii durabilitatii NATO este procesul sau de luare a deciziei, bazat pe consens. Aceasta inseamna ca toate deciziile trebuie sa fie adoptate prin unanimitate. Astfel, este nevoie adesea de consultari si discutii indelungate inainte ca o decizie importanta sa poata fi formulata. Desi acest sistem poate aparea unui observator din exterior ca fiind lent si dificil de gestionat, el are doua avantaje esentiale. In primul rand,suveranitatea si independenta fiecarui stat membru sunt respectate. In al doilea rand,atunci când o decizie este adoptata, ea are sprijinul total al tuturor statelor membre si beneficiaza de angajamentul acestora de a o pune in practica.

NATO nu dispune de forte armate proprii. Majoritatea fortelor disponibilizate pentru NATO raman sub comanda si control nationale depline pana in momentul in care ele primesc acordul statelor membre de a-si asuma atributii pornind de la aparare colectiva la misiuni noi de tip mentinere a pacii si sprijin al pacii

. Structurile politice si militare ale NATO asigura planificarea necesara in procesul de asumare, de catre fortele nationale, a responsabilitatii pentru astfel de misiuni, precum si aranjamentele organizatorice pe baza carora functioneaza comanda, controlul, pregatirea si exercitiile comune ale fortelor. NATO si-a dovedit pana acum cu succes rolul de catalizator în procesul generarii de forte multinationale eficiente – precum SFOR in Bosnia-Hertegovina si KFOR in Kosovo – capabile sa asigure implementarea acordurilor de pace si sa puna bazele stabilitatii viitoare in zonele de conflict aflate pe teritoriul euro-atlantic.

Structura NATO

Cooperarea între cele 28 de state membre se bazeaza pe o structura care a fost pusa in practica in primii ani de existenta ai Aliantei si ale carei elemente fundamentale sunt urmstoarele:

Consiliul Atlanticului de Nord (NAC), investit cu autoritate politica si puteri decizionale reale, alcatuit din reprezentantii permamenti ai tuturor statelor membre;este singurul organ al Aliantei a carui autoritate deriva in mod explicit din Tratatul Atlanticului de Nord, in termenii caruia a primit însarcinarea de a crea organisme subordonate.; este cel mai important organ de decizie din cadrul NATO. Cand sunt luate hotarari, ele trebuie adoptate in unanimitate de comun accord.

Comitetul de planificare a apararii(DPC) este alcatuit din reprezentanti permanenti si se reuneste cel putin de doua ori pe an la nivelul ministrilor apararii;se ocupa cu majoritatea problemelor de aparare si a celor legate de planificarea apararii coleective.

Grupul pentru planificarea nucleara(NPG) este principalul cadru  in care se desfasoara consultarile asupra tuturor problemelor legate de rolul fortelor nucleare in cadrul politicii de securitate si aparare a NATO.

Secretarul General este o personalitate politica de talie internationala, numit de tarile membre pentru a-si asuma functiile de Presedinte al Consiliului Atlanticului de Nord, al Comitetului pentru planificarea apararii, al Grupului pentru planificare nucleara si a altor comitete principale, în acelasi timp cu cea de Secretar General al NATO.

Statul Major International este alcatuit din cetateni ai statelor membre care lucreaza pentru Consiliu, pentru comitetele si grupurile de lucru subordonate lui.

Comitetul militar insarcinat sa recomande autorittatilor politice ale NATO masurile socotite a fi necesare pentru apararea comuna a zonei NATO si de a orienta asupra problemelor militare pe Inaltii Comandanti ai NATO. Comitetul militar este cea mai inalta instanta militara a Aliantei, plasat sub autoritatea politica a Consiliului Atlanticului de Nord si a Comitetului pentru planificare a apararii sau pentru planificarea nucleara.

Structura militara integrata serveste drept cadru pentru organizarea apararii teritoriului tarilor membre impotriva amenintarilor indreptate impotriva securitatii sau stabilitatii lor.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.