Cele mai spectoaculoase poduri din România. Opera unor ingineri români care au reuşit să realizeze adevărate capodopere ale tehnicii

in Curiozitati de

 

Cele mai frumoase poduri din România sunt în cea mai mare parte opera unor ingineri români, care au reuşit, prin metode inovative, să realizeze adevărate capodopere ale tehnicii. De exemplu, complexul de poduri de la Cernavodă era, la vremea respectivă, cel mai lung din Europa.

646x404-1

Podurile Anghel Saligny de la Feteşti şi Cernavodă sunt cele mai cunoscute din România. Au fost construite între 1890 şi 1895 pentru a asigura legătura feroviară între Bucureşti şi Constanţa. Acestea rămân şi acum cele mai frumoase poduri din România, valoarea acestora fiind sporită acum şi de vechimea care s-a aşternut peste acestea.  Cele mai frumoase poduri din România.

Cum a fost construit podul de la Cernavodă  Primul tronson al căii ferate spre Marea Neagră a fost realizat în anul 1860 între Constanţa şi Cernavodă. După Războiul de Independenţă (1877 – 1878) şi alipirea Dobrogei, în anul 1879, a început construcţia tronsonului Bucureşti – Ciulniţa – Feteşti. Legătura dintre cele două tronsoane trebuia făcută prin construcţia unor poduri peste Dunăre şi Braţul Borcea.

Iniţial, guvernul stabilise ca proiectul podurilor de peste Dunăre şi brâul Borcea să-i revină companiei lui Gustave Eiffel, dar nu s-a ajuns la un acord cu acesta, astfel că lucrarea a fost încredinţată Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române, sub conducerea inginerului Anghel Saligny, renumit constructor de poduri metalice, profesor la Catedra de poduri a Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele, deşi avea vârsta de numai 34 de ani. Specialistul român a lucrat doi ani la întocmirea proiectului. Saligny a plecat pentru documentare în Scoţia, pentru a vedea lucrările de construcţie a celui mai mare pod din lume la acea dată, „Firth of Forth” (2 521 m).

646x404-2

Proiectul întocmit de inginerul român prevedea traversarea Dunării la Cernavodă, pe un pod cu o deschidere centrală de 190 de metri şi alte patru deschideri de 140 de metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de câte 60 metri. Peste braţul Borcea s-a proiectat şi realizat un pod cu trei deschideri de câte 140 de metri şi 11 deschideri de câte 50 de metri. Între cele două braţe ale fluviului, peste balta de 14 kilometri lăţime, s-a proiectat şi construit un viaduct cu 34 de deschideri de câte 42 de metri. Cei 4087,95 metri de poduri au format la vremea respectivă cel mai lung complex de poduri construit în Europa.

Pentru lucrările de la Borcea, boltă şi viaducte, s-au executat 19.000 m³ săpături cu aer comprimat, s-au folosit 610 tone de oţel la chesoane, circa 62.850 m³ zidărie, 9.554 de tone de oţel moale, 310 tone oţel pudlat. La construcţia podurilor s-a folosit, în premieră mondială, oţelul turnat în locul celui pudlat, fapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrări şi folosirea sistemului de grindă cu zăbrele în consolă.

646x404-3

Lucrările la podul de peste Dunărea, de la Cernavodă, au început în luna octombrie 1890. Podul a fost construit la o înălţime 30 de metri deasupra apelor mari ale Dunării, pentru a permite trecerea vaselor fluviale cu cele mai înalte catarge. Durata de execuţie s-a întins pe cinci ani, iar costurile s-au ridicat la 35 milioane de lei aur. Inaugurarea podurilor a avut loc la 14/26 septembrie 1895, în cadrul unor mari festivităţi la care a participat şi Majestatea Sa Regele Carol I. Trenul de încercare format din 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteză de 60 km/h, pe acordurile fanfarei. Apoi, pe pod a trecut, cu o viteză de 80 km/h, trenul rezervat invitaţilor la eveniment. Anghel Saligny a stat sub pod pe o şalupă, pentru a observa modul în care se comportă lucrarea pe care a înfăptuit-o.
Cele mai frumoase poduri din România: „Podul Prieteniei“, Giurgiu-Ruse, făcut cadou de ruşi

„Podul Prieteniei“ a fost făcut cadou României şi Bulgariei de către Uniunea Sovietică. Este unul dintre cele mai frumoase poduri din România, dar, în acelaşi timp şi ultile, fiind deschis atât circulaţiei feroviare, rutiere, cât şi pietonale.

646x404-4

În 1949 a luat fiinţă Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), organizaţie în care România era membru fondator. CAER îşi propunea stabilirea de legături economice permanente atât între ţările comuniste, precum şi între acestea şi restul statelor. Din CAER făceau parte: URSS, RDG, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria şi România.

Dezvoltarea relaţiilor economice a impus realizarea unei legături directe, printr-un pod peste Dunăre, între România şi Bulgaria. Proiectul depăşea posibilităţile tehnice ale celor două ţări, astfel încât a fost nevoie de ajutorul logistic şi financiar al URSS. Proiectarea construcţiei podului a fost încredinţată arhitecţilor sovietici V. Andreev şi Nikolai Nikolaevici Rudomazin. Lucrările au început în anul 1952 şi s-au încheiat în 1954.

Inaugurarea a avut loc pe data de 20 iunie, la eveniment fiind prezenţi conducătorii comunişti români, bulgari şi sovietici.     Podul are o lungime de 2.223,52 metri şi se află amplasat pe DN 5, peste fluviul Dunărea, în localitatea Giurgiu. Este un pod din oţel, care leagă malul nordic românesc de malul sudic bulgăresc, respectiv oraşele Giurgiu şi Ruse. Podul este amplasat la un km aval de Giurgiu şi la 4 km aval de Ruse şi asigură un trafic mixt.
Pe podul principal este dispusă o cale ferată simplă, în partea inferioară, şi o şosea cu două benzi de circulaţie, la partea superioară. La momentul respectiv era cel mai mare pod combinat din Europa: rutier, feroviar şi pietonal.  Este singurul pod mobil. Secţiunea centrală, de 86 de metri, are posibilitatea de a se ridica la o înălţime liberă de 24 metri pentru a face loc ambarcaţiunilor înalte.    Cele mai frumoase poduri din România: Podul de la Agigea, prima construcţie realizată cu hobane

646x404-5

Construcţia podului de la Agigea, amplasat peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, pe DN 39, a început în anul 1980. Proiectul a fost întocmit de opt ingineri şi patru tehnicieni proiectanţi. podul de la Agigea este primul pod „hobanat“ realizat pe un drum naţional din România. Acest sistem constructiv permite traversarea unui obstacol având suprastructura compusă dintr-o grindă continuă pe reazeme elastice, ancorate de unul sau mai mulţi piloni prin intermediul unor cabluri de oţel. Proiectul a fost realizat de Institutului de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA). Inginerul Octavian Strâmbu a fost şeful proiectului. Podul are lungimea totală de 290 de metri, iar deschiderea peste canalul navigabil este de 162,5 metri.

Infrastructura podului, inclusiv fundaţiile pe coloanele forate şi pilonul pentru ancorarea hobanelor, a fost executată de Întreprinderea de Construcţii Hidrotehnice Constanţa. Tablierul metalic a fost confecţionat de către Uzina Metalurgică Moreni, în timp ce hobanele au fost produse de către Atelierele Blejoi ale CCF Bucureşti. Execuţia podului de la Agigea a început în anul 1980. Între anii 1981 şi 1982 s-au realizat fundaţiile podului, cu cele 40 de coloane forate şi elevaţiile respective, precum şi pilonul înalt de 70 de metri.

Podul a fost deschis circulaţiei în aprilie 1984.    Cele mai frumoase poduri din România: Liber către litoralul Mării Negre   Construirea de noi poduri care să facă legătura între Bucureşti şi Marea Neagră a devenit o necesitate în anii ’80 ca urmare a creşterii de dezvoltării economice şi turistice. Proiectul a fost întocmit de Institutul de proiectări căi ferate, prin colectivul special constituit condus de dr. ing. Dragoş Teodorescu, şi a prevăzut construcţia unei căi ferate duble şi a unei şosele cu patru benzi de circulaţie, care să reducă traseul dintre Bucureşti şi litoral cu 42 km în comparaţie cu ruta de traversare de la Giurgeni la Vadu Oii.

Noul pod a fost aşezat în amonte de construcţia lui Saligny, la o distanţă de 30-80 m. Are o lungime totală de 1600 metri, din care 470 metri deasupra albiei Dunării, cu două deschideri de câte 140 metri şi o deschidere maximă de 190 metri, permiţând navigaţia în ambele sensuri a unor nave fluviale de dimensiuni maxime.

Lungimea podului Borcea măsoară în total 970 metri, din care 420 metri deasupra apei, iar cele trei deschideri au câte 140 metri. Primul pod inaugurat a fost cel peste braţul Borcea în mai 1986, urmat de cel de la Cernavodă în octombrie 1987. Podul lui Saligny a fost folosit timp de aproape un secol până la construcţia noului pod.    Cele mai frumoase poduri din România: Podul Calafat-Vidin, cea mai modernă construcţie din ţară

Podul Calafat-Vidin face parte din categoria celor mai frumoase poduri din România, fiind, totodată, cea mai modernă construcţie de acest fel din ţară. În anul 2000, România şi Bulgaria au semnat un acord pentru construirea unui al doilea pod, între Calafat şi Vidin.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

loading...

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Ultimile din Curiozitati

Close
Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web