Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

CELICERATELE

in Biologie

Clasa arahnide

Arahnidele sunt artropode adaptate, în general, la viaţa terestră; numai unele forme, ca o adaptare secundară, duc o viaţă parazitară. Sunt animale carnivore, dar se întâlnesc şi forme care se hrănesc cu plante.

Corpul este alcătuit din cefalotorace şi abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate apendicele, şi anume: partru perechi de picioare şi două perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit modificări, transformându-se în arme de atac şi apărare, cunoscute sub numele de chelicere.

Arahnidele au mai mulţi ochi simpli şi sunt lipsite de antene.

Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat în partea anterioară a corpului.

Tubul digestiv este adaptat să înmagazineze hrană de rezervă, având cecumuri (diverticule gastrice).

Respiraţia este traheală şi pulmonară.

Aparatul circulator este reprezentat printr-o inimă tubulară, aşezată dorsal, alcătuită din mai multe cămăruţe succesive (ventriculite), un sistem vascular deschis, slab dezvoltat şi un sistem lacunar.

Excreţia se face prin nefridii modificate, o pereche de tuburi Malpighi care se deschid în ultima parte a tubului digestiv.

În mulţirea se face prin ouă din care ies indivizi asemănători cu părinţii; nu se observă deci metamorfoză.

Arahnidele se împart în trei ordine: scorpioni (scorpionide), păianjeni (arahnide) şi căpuşe (acarieni).

Ordinul scorpionilor

În acest ordin sunt cuprinse formele cele mai inferioare dintre arahnide.

Scorpionii au corpul segmentat, având înfăţişarea unor răcuşori. La partea posterioară a abdomenului există un ghimpe, care este în legătură cu o glandă cu venin.

La noi în ţară îi întâlnim prin Munţii Carpaţi, ducându-i viaţa pe sub pietre. În ţările tropicale trăiesc scorpioni de dimensiuni mari, a căror înţepătură este mortală şi pentru om.

Ordinul păianjenilor

Cel mai cunoscut păianjen dintre cei care trăiesc în ţara noastră este păianjenul cu cruce (Epeira diademata), pe care îl întâlnim prin locurile mai puţin umblate. Aici îşi construieşte o capcană (pânza paianjenului), urzită din fire foarte fine, provenite dintr-o substanţă vâscoasă, produsă de nişte glande numite glande sericigene. Această substanţă la contactulcu aerul se întăreşte.

Tragerea firului se face prin organe speciale, numite filiere, care sunt în legătură cu glandele sericigene din abdomen. Pe reţeaua de fire, păianjenul depune din loc în loc- la intervale egale- câte o picătură dintr-o substanţă lipiciosă, de care se va prinde prada (muşte, ţânţari);la o capcană de dimensiuni mai mari se pot observa până la 100.000 de astfel de picături. Capcana diferiţilor păianjeni este caracteristică pentru fiecare specie.

Prin crângurile noastre se întâlnesc şi păianjeni care nu-şi construiesccapcane, ci îşi prind prada pândind-o.
Astfel de păianjeni se numesc păianjeni vagabonzi. Unul dintre aceştia este Licosa, care trăieşte prin regiunile meditereaniene şi a cărui femelă îşi poartă puii pe spate.

Un păianjen care prezintă un interes deosebit este păianjenul-de-apă (Argyroneta aquatica). Plasa sa este construită în apă şi are forma unui clopot cu gura în jos.În clopot se găseşte aer adus de el de la suprafaţă între perişorii de pe corp. Femela depune ouăle sub clopot, iar puii de păianjen ieşiţi din acestea găsesc aici aerul necesar respiraţiei.

În alte regiuni de pe glob rtăiesc păianjeni ale căror muşcături sunt foarte dureroase, otrăvitoare, uneori mortale, chiar pentru animalele mari şi om.

Tarantula, care trăieşte în jurul Mării Mediterane, este un păianjen mare şi îşi face galerii săpate în pământ.

Karacurt, un păianjen mic din Asia centrală, are muşcătura mortală chiar şi pentru om.

Ordinul căpuşelor

Ordinul căpuşelor prezintă o iportanţă deosebită, întucât cea mai mare parte dintre ele parazitează atât pe corpul unor animale domestice cât şi pe al omului.

Căpuşa (Ixodes ricinus), care parazitează pe câini, oi, bovine, etc., hrănindu-se cu sângele acestora.În afară de faptul că le anemiază considerabil, ea poate transmite la bovine un protozoar patogen, care urinare cu sânge.

Alte căpuşe din genul Ixodes parazitează pe păsări şi chiar pe om, unele, putând să transmită encafalita, febra recurentă, tifos exantematic etc.

Sarcoptul-râiei (Sarcoptes scabiae) este o căpuşă care parazitează în pielea omului, unde îşi sapă galeriile.

Alte de Sarcoptes produc râia la capre, oi, câini etc. Trebuie reţinut că toate formele de râie întâlnite la animale pot trece şi la om.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web