Până în prezent, mai mult de 2.000 de moldoveni din diaspora au depus contestații cu privire la îngrădirea dreptului garantat de Constituție, iar circa 38.000 de cetățeni au semnat o petiție online prin care cer repetarea turului 2 al alegerilor prezidențiale.
Această limită de 3 000 de buletine de vot pentru fiecare secție de votare, din țară sau de peste hotare, a fost impusă printr-un act legislativ la 17 septembrie 2010 de către Parlament, condus atunci de liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În acea ședință, deputații au votat revizuirea mai multor articole din Codul Electoral, inclusiv pentru modificarea alin. (3) al art. 49, care prevedea numărul de buletine transmise secților de votare din afara Republicii Moldova.
Autorii proiectului de lege respectiv au fost Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, ministrul Mediului și Valeriu Nemerenco, pretor al sectorului Buiucani.
În septembrie 2010, Codul Electoral prevedea că „Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara R. Moldova, CEC le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, reieşind din numărul de alegători înscrişi în listele electorale actualizate, cu un supliment de cel mult 5 la sută”. Dar Nemerenco a venit cu altă prevedere: „Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova CEC le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a celei acumulate de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai mult de 3000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare”.
Această modificarea a trecut de Comisia Juridică, iar Raportul comisiei a fost semnat de președintele acesteia, Ion Pleșca, actualul președinte al Curții de Apel Chișinău și fostul deputat din partea Alianței „Moldova Noastră”.
Valeriu Nemerenco a declarat presei că, în 2010, s-a hotărât stabilirea plafonului maxim de 3000 de buletine pentru fiecare secțiie de votare în parte, indiferent dacă se află în Republica Moldova sau în afara ei, iar scopul acestei modificări a fost creșterea eficienței activității din secțiile de votare.
La 15 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat o hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru perfecționarea cadrului legislativ electoral care urma să elaboreze și să propună modificări la Codul Electoral și, după caz, la actele legislative conexe pentru asigurarea desfășurării în R. Moldova a unor alegeri democratice, libere și corecte. Inițial, în activitatea Comisiei au intrat deputați din toate fracțiunile parlamentare, ulterior membrii fracțiunii PCRM au refuzat să participe la lucrări(…) Nu țin minte dacă a fost propunerea mea, dar ca atare se iau în toate secțiile de votare, chiar și în țară, până la 3.000 de alegători, fiindcă e practic imposibil pe urmă de lucrat și complicat. Ideea care a fost atunci e că s-au propus mai multe secții, nu una singură, la necesitate. Ne-am bazat pe aceea că mai mult de 3.000 nu trebuiau nicăieri, a explicat Nemerenco.
Valeriu Nemerenco este pretor al sect. Buiucani timp de 24 de ani, iar 3 ani a fost membru în Parlament, deși, conform legii cele două funcții sunt incompatibile: „Mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii remunerate”. În 2012 s-a retras din Legislativ pentru a continua activitatea de pretor.
Iurie Ciocan, membru CEC din 2003 și șef între 2011-2016, declară că, schimbările din 2010 au adus mai multe lucruri bune și că, dacă nu se realizau acele modificări atunci, peste hotare urma să fie trimise doar 4.000 de buletine de vot, datorită faptului că listele prealabile au înregistrat doar 3559 de alegători aflați peste hotare.
Dacă aplicam formula precedentă, noi trebuia să dăm 3559 de buletine pentru toate o sută de birouri, plus cinci la sută. 3559 de cetățeni s-au înscris prealabil pentru a solicita să voteze. Noi (CEC-ul – n.r.) 6 luni de zile am trâmbițat pe pagina web a CEC-ului, în conferințe de presă, în vizite de studiu în diasporă. Membrii CEC au fost, practic, în toate țările-membre ale UE pentru vizite de studiu la diasporă. Noi peste tot le-am spus, oameni buni, înregistrațivă! Din păcate, nu au făcut acest lucru. Dar, în momentul în care noi am deschis o sută de birouri, am adoptat o decizie să se ducă la toate acestea câte 3.000 de buletine. Avem excepții. Spre exemplu, la Tokyo, Beijing nu are sens să trimiți atât de multe, deci, am dat 500 de buletine. Decizia de a deschide 100 de secții peste hotare a fost luată, conform Codului Electoral, în baza rezultatelor întregistrării prealabile și a numărului de alegători care au votat la scrutinul anterior, a comentat Iurie Ciocan.
În ce privește votul în diasporă, în rândul oamenilor au apărut nenumărate semne de întrebare: norma legală prevede că nu pot fi trimise mai mult de 3.000 de buletine peste hotare, dar dacă din diferite motive, precum greșeli în completare sau deteriorare, buletinele vor fi anulate, ceea ce înseamnă că și mai puțini alegători vor putea să-și exprime votul.
Este și opinia domnului Nicolae Răileanu, expert economic și fost director pe probleme juridice la ANRE. Misiunea de Observare a Alegerilor Prezidențiale „Promo-LEX”, în al treilea raport din 5 octombrie 2016, cu o lună înainte de alegeri, avertiza că cele 100 de secții de votare sunt insuficiente deoarece prezența la vot la alegerile parlamentare din 2014 a fost ridicată, dar și numărul cetățenilor moldoveni plecați peste hotare, de asemenea, este destul de mare. Atunci experții au sugerat secții suplimentare în unele țări precum: Federația Rusă, Belgia, Irlanda, Franța, Italia, România și Marea Britanie. S-a dovedit ulterior precum era prevăzut că în aceste țări numărul buletinelor nu a fost suficient pentru scrutinul din 13 noiembrie.
Sursa: zdg.md
