Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

CIVILIZAŢIA MICENIANĂ

in Arta/Istorie/Religie

Considerată de unii cercetători ca fiind o continuare a civilizaţiei cretano-minoice, ce face parte din civilizaţia aşa-numită egeeană, civilizaţia miceniană reprezintă totodată prima etapă a civilizaţiei greceşti antice, perioada prearhaică.

Pe teritoriul Greciei continentale dar şi în insulele greceşti de mai târziu au început să pătrundă, în jurul anului 2000 î. Chr. o serie de populaţii numite indo-europene, provenind din zona stepelor Rusiei, care s-au răspândit , în mai multe serii de valuri migratoare, spre părţile vestice ale continentului european. În Grecia de azi, primul val de migratori au fost ionienii, care au supus populaţiile băştinaşe, au intrat în contact cu cretanii, au ocupat întreaga Grecie. Pe la anul 1600 î.Chr. a urmat invazia aheenilor sau micenienilor, apoi au venit în aceste locuri eolii şi dorienii.

Aheii au fost cei care au iniţiat procesul de civilizaţie pe pământul Greciei. Termenul de micenian este pur convenţional, atribuit ulterior acestei civilizaţii. Această populaţie nu avea o unitate teritorială şi politică propriu-zisă, ci constituiau un conglomerat de mici state, dintre care cel mai important a avut capitala la Micene, de unde numele de micenian. Alte asemenea oraşe-state au existat la Argos, Tirint, Pylos, Atena, Teba ş.a. Poemele homerice şi scrierile tragicilor greci dau informaţii, îmbogăţite cu elemente de fantezie, despre întâmplări şi personaje ale acestei epoci, care a durat aproximativ şase secole, fiind în final cucerită de ultimul val de triburi greceşti, al dorienilor. Spre exemplu, războiul aheilor cu troienii, relatat în Iliada lui Homer a fost o mare expediţie de jaf, în urma căreia Troia a fost cucerită. Multă vreme s-a crezut că este doar o legendă, până când arheologul amator Schliemann a descoperit, pe teritoriul de azi al Turciei, urmele materiale ale cetăţii Troia, de fapt nouă aşezări succesive, fondate într-un loc prielnic comerţului maritim şi posedând imense bogăţii.

Viaţa politică şi socială

Palatele miceniene, ca şi cele cretane, au fost principalele centre ale vieţii societăţii. Fiecare palat era sediul administraţiei politice a unui mare spaţiu care, chiar dacă nu avea caracterul unui stat, recunoştea autoritatea palatului şi depindea în multe privinţe de acesta. Tăbliţele cu scrieri atestă că puterea era deţinută de rege, numit vanax , ce controla toată viaţa politică şi era în acelaşi timp şeful suprem al armatei, având subordonaţi în administraţie şi treburile militare.
Diferitele clase sociale erau constituite şi guvernate de către palat. Categoria marilor proprietari de pământuri s-a creat pe o bază politică care implica obligaţii, mai ales economice şi participarea la apărare, în schimbul pământurilor şi a unor bunuri distribuite de palat. Comerţul era de asemenea controlat de palat iar preoţii îl aveau în frunte tot pe rege, fiind subordonaţi acestuia.
Spre deosebire de cretani, care au fost în general paşnici, chiar dacă au făcut unele expediţii de cucerire, înfiinţând mai ales colonii, aheeii erau un popor războinic. Urmele materiale şi izvoarele scrise atestă faptul că principala lor preocupare privea războaiele de cucerire, posedând o puternică armată terestră dar şi o flotă de război.
Femeile, urmând vechile obiceiuri cretane, continuă să deţină un loc important în societatea miceniană. Ele participau la o mulţime de acţiuni, chiar lupte, aşa cum o arată unele reprezentări de pe fresce.
Rolul clerului pare să fi fost şi el foarte important, sacerdoţii traduceau voinţa divină şi implicit conduceau o mare parte din politica statelor aheene, participând chiar la expediţiile cele mai importante.
Clasa sclavilor provenea din prizonieri de război mai ales, aceştia primeau şi sarcini secundare îm administraţie dar erau şi ghicitori, crainici , rapsozi,dădace sau pedagogi. Uneori erau eliberaţi şi deveneau „liberţi”, adică oameni liberi.

Viaţa economică

Forma şi dispunerea spaţiilor interioare ale palatelor miceniene dovedesc că sediile regale erau principalele centre ale vieţii economice, la fel ca în Creta. Comerţul era controlat de însuşi regele sau de mandatarii acestuia iar în palate erau stocate o serie de bunuri comerciale. Schimburile comerciale aveau loc mai ales între diferitele state miceniene iar pieţele de desfacere au sporit pe măsura răspândirii procesului de colonizare a teritoriilor cucerite. Comerţul se extinsese până în ţinuturi îndepărtate şi exportul se baza mai ales pe articole de lux şi produse agricole: ulei, vin, ceramică, ustensile de folosinţă practică, obiecte artizanale, substanţe aromatice, lemn. Se importau metale din Cipru, fildeş din Siria, grâu din Pontul Euxin, materii preţioase, ca aurul, argintul, pietrele preţioase ş.a.
În privinţa meşteşugurilor,informaţiile provin din bunurile păstrate până în timpurile moderne şi scoase la iveală de săpăturile arheologice, precum şi din izvoarele scrise. Se practicau meşteşuguri de toate genurile, unele foarte specializate, ce produceau vase din ceramică sau metal, arme, parfumuri,mobilier de preţ, ţesături, broderii, obiecte din piele etc. În afara comerţului, economia se baza pe agricultură şi creşterea vitelor.

Viaţa religioasă

La sfârşitul epocii miceniene, s-au contopit credinţele naturaliste de origine cretană cu antropomorfismul grecesc, s-au pus bazele religiei şi mitologiei care va căpăta forma definitivă în epoca clasică greacă .
Partea principală a megaronului micenian, preluat de la cel cretan, a avut tot timpul un caracter religios, adăpostind vatra şi un altar destinat sacrificiilor şi altor ofrande. Existau altare şi în curţile palatelor sau în locuri desemnate ca sacre.

Universul figurativ, idolii din materiale diverse, tipul şi forma sanctuarelor, tradiţia şi mitologia antică şi mai ales diferitele menţiuni de pe tăbliţele miceniene oferă o serie de informaţii în legătură cu zeităţile miceniene. Existau aceleaşi divinităţi principale ca la cretani: zeiţa-mamă, fiica ei şi zeul cel tânăr, totuşi în panteonul micenian apar şi o serie de divinităţi ale căror nume sunt cunoscute în panteonul grecesc ulterior: Atena, Hera, Poseidon, Zeus, Ares, Hermes, Dionisos. Numărul mare al zeilor pare să fie dovada că, în perioada de sfârşit a civilizaţiei lor,micenienii ajunseseră la un politeism dezvoltat. Sunt frecvente şi reprezentările fiinţelor supranaturale, precum sfinxul sau grifonii, de origine egipteană, ca urmare a schiburilor comerciale şi artistice cu acest spaţiu cultural.
Ceremoniile sacre erau cele de origine cretană, după cum o atestă idolii, ustensilele rituale, vestigiile lăsate de unele ceremonii. Ustensilele erau aceleaşi ca la cretani: ulcioare pentru libaţii, vase speciale, numite rhyton , având forma unui cap de animal, găleţi pentru colectarea sîngelui provenit din sacrificiile animale, coşuri şi mese pentru ofrande ş.a. Altarele erau fixe sau mobile, unele reprezentări de pe fresce prezintă procesiuni religiose, la care participarea femeilor era importantă. Se aduceau ofrande de substanţe aromate, jertfe de animale, ritualuri care sunt descrise cu amănunte de epopeile homerice. Aceste ceremonii erau însoţite de muzică şi dans.

Artele plastice

Acestea au preluat şi dezvoltat elemente ale plasticii cretane, fără a atinge întotdeauna culmile artistice ale acesteia. În arhitectură civilă, palatul era principalul monument, ce a dezvoltat planul megaronului cretan. Palatele miceniene, mai mici decît cele cretane, erau fortificate şi ordonat construite, în jurul încăperii centrale, având şi curţi interioare. Cuprindeau, ca şi cele cretane, o serie de construcţii anexe, camere pentru oaspeţi, armurăria, arhivele, cămări cu provizii, ateliere meşteşugăreşti. În afara zidurilor palatului, se desfăşura oraşul şi zona agricolă. Zidurile de apărare erau extrem de solide şi monumentale, având şi turnuri de apărare. Intrarea în palatul din Micene se făcea prin faimoasa Poartă a leilor, o intrare monumentală din piatră, care în partea de sus e împodobită cu un basorelief reprezentând doi lei de o parte şi alta a unei coloane.
Ca şi în Creta, oraşele erau legate între ele de un sistem de drumuri pietruite, erau aprovizionate cu apă prin sisteme ingenioase de canalizare.

Mormintele regale, de mărimi grandioase au fost descoperite în apropierea Porţii leilor, fiind cunoscute dintre acestea aşa-zisul „Tezaur al lui Atreu”, care avea un coridor larg de 6 m şi lung de 36 m, ce ducea spre o cameră circulară, în care se intra printr-o poartă de bronz. În camera circulară se aduceau ofrandele şi se oficiau culturi funerare, mormântul propriu-zis fiind săpat în stâncă. Asemănător era „Mormîntul Clitemnestrei”, descoperit în acelaşi perimetru.

Construcţiile miceniene impresionau prin dimensiunile uriaşe ale blocurilor folosite, aşezate unele peste altele conform unei tehnici speciale care nu utiliza materiale de legătură.
Cu excepţia basoreliefului de pe Poarta leilor, care este considerat prima operă de sculptură monumentală din arta europeană, lipsesc piesele de dimensiuni mari. Sculptorii micenieni au creat mai ales piese de mici dimensiuni, din fildeş, teracotă, pietre semipreţioase dure, decorate cu scene de viaţă cotidiană, de vânătoare şi alte ocupaţii. Originale sunt măştile din aur şi, tot din categoria artelor metalelor, erau vestite şi căutate la export armele, în special spadele încrustate cu metale preţioase,vasele din aur şi argint. Ceramica, spre deosebire de cea cretană, avea mai degrabă un caracter utilitar decât estetic.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web