Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Comerţul electronic (e-Commerce)

in Economie

Noţiunile de comerţ electronic global şi local se referă la schimbul de produse şi servicii prin Internet între parteneri aflaţi în diferite ţări şi regiuni ale lumii şi, respectiv, cei aflaţi în vecinătatea mai mult sau mai puţin apropiată.

Problema “global versus local” în cercetările privind e-Commerce este de dată recentă şi nu se poate da un răspuns tranşant în legătură cu acest aspect pe cât de complex pe atât de provocator.

Problema centrală a e-Commerce este dacă acesta reprezintă un proces intrinsec global, urmând o logică similară caracterului global al Internet-ului sau dacă influenţele şi beneficiile sale cele mai semnificative s-ar manifesta prin utilizarea locală a Internet-ului pentru afaceri.

          Cum pentru multe ţări e-Comerce se află în faza sa de început, evidenţa este mai degrabă fragmentată, nerelevantă decât sistematică ceea ce nu permite clasificări şi desprinderea unor tendinţe cantitative pe termen mediu şi lung.

Pe baza observaţiilor şi cercetărilor noastre, ca şi ale altor specialişti, rezultă că, după un prim val de abordări globale, multe utilizări locale ale comerţului electronic au început să apară. Problema aceasta a fost mai bine clarificată, din punctul de vedere al dezvoltării regionale, la numeroase întâlniri internaţionale printre care cele de la Comisia Europeană în anul 1999 (Tekes Information Seciety Technologies Conference).

Dezbaterile au continuat în acest domeniu ca urmare a impulsului creşterii rapide a comerţului electronic în lume şi, mai ales, a apariţiei nevoilor pieţei electronice de tipul afacere/afacere (B 2 B). Aceste pieţe şi schimburi au fost create în mod tipic de către alianţe internaţionale ale cumpărătorilor, în cadrul unor sectoare industriale distincte cum ar fi industria de automobile, comerţul cu amănuntul, industria aerospaţială, chimie şi agricultură. Acestea au apărut de asemenea şi în profil intersectorial ca, de exemplu, întreţinere, prestaţii şi punere în funcţiune, ca şi în prestarea generală de servicii în al căror caz, cel mai probabil, se implică terţii. Potrivit prognozelor, practic, în fiecare sector vor apărea astfel de pieţe electronice care, după cum se preconizează, sunt cel mai bine predispuse să se transforme în medii comerciale electronice globale. În cadrul dezvoltării acestor tendinţe, apare problema privind oportunităţile creşterii globale a unor astfel de pieţe electronice, precum şi cea a barierelor şi strategiilor de marketing (vezi CommerceNet B 2 B, Big Bang Conference series).

În abordarea problemei “global versus local” în comerţul electronic, evidenţiem ca factor adiţional şi imensa capitalizare a pieţei companiilor Internet. Aceasta dă “dotcoms”-urilor baza financiară pentru a instrumenta o strategie de afaceri cu prezenţă globală, prin ample achiziţii şi fuziuni sau prin investiţii în mărci sau în infrastructuri de furnizare globală. În acelaşi timp, dezbaterea se concentrează asupra aspectelor macroeconomice, în condiţiile în care comerţul electronic tinde să reprezinte un factor al competitivităţii globale

Problema global-local a devenit tot mai importantă, fiind articulată şi bazată pe realitatea actuală a afacerilor, într-o măsură din ce în ce mai mare, într-o serie de aspecte privind:

  1. barierele în faţa comerţului electronic;
  2. strategiile de marketing care tind să devină globale;
  3. tipurile de pieţe electronice globale;
  4. modele globale de afaceri în comerţul electronic;
  5. impactul comerţului electronic asupra competitivităţii globale
  6. avantajul ţărilor şi regiunilor care “se mişcă repede” sau deţin rolul de lideri;
  7. comerţul electronic şi fluxurile comerciale globale;
  8. rolul guvernelor în sprijinirea şi reglementarea comerţului electronic;
  9. schimbări în structura industriilor globale;
  10. prezenţa globală bazată pe dezvoltarea regională

Indiferent că este vorba de comerţul electronic local sau global, acesta întâmpină o serie de dificultăţi şi obstacole mai mari sau mai mici, în funcţie de o serie de factori de influenţă în domeniile economic, social, tehnologic, cultural etc. Ne vom referi la unele dintre aceste obstacole în ideea sensibilizării specialiştilor pentru găsirea căilor de reducere sau înlăturare a acestora.

Inadecvarea livrării globale şi a sistemelor de derulare.

Potrivit cercetărilor de specialitate (Forrester Research l999) ca şi rezultatelor unor anchete recent lansate, circa 85% din respondenţi nu au recurs la comenzi internaţionale din cauza complicaţiilor vamale, de impozitare şi formalităţilor cu transportul. Principalul obstacol, care continuă să existe, este cel legat de distribuţia globală a bunurilor şi serviciilor..

Un alt obstacol se referă la dificultatea de a derula livrarea şi/sau expediţia unor loturi (pachete) mai mici. Cercetările din ţările membre ale UE evidenţiază complicaţii ale transportului internaţional şi datorită fragmentării logisticilor inter-ţări.

Marii operatori din domeniile transportului, logisticii şi poştei consideră ca oportunitate naturală de afaceri livrările libere între frontiere, amplificate de o serie de servicii generatoare de valoare adăugată. Operatorii mai mici, din sectoarele transport şi logistică, au în vedere necesitatea conlucrării dintre ei, în echipe, prin interconectarea sistemelor lor. Un exemplu al acestei interconectări, cu accent pe impactul organizării procesului de afaceri, este proiectul EU TRANS 2000.

Diferenţă de cultură, limbă şi practică comercială

Diferenţa de cultură şi limbă continuă să rămână un obstacol semnificativ al globalizării pieţelor electronice. Aceasta include, de asemenea, şi cultura afacerilor şi practica propriu-zis comercială. Adesea dificultăţile în comerţul electronic global sunt create de diferenţele în sistemele legislative. În domeniul serviciilor juridice, pieţele electronice globale nu se pot crea cu uşurinţă, excepţie făcând unele domenii-nişă, cum ar fi practica juridică internaţională pentru cazul marilor corporaţii.

Intermediarii comerciali cum sunt băncile, firmele de comerţ, managerii lanţurilor internaţionale de livrări, camerele de comerţ, ca şi armonizarea condiţiilor de livrare şi contractele din comerţul internaţional, sub egida ONU şi a Camerelor Internaţionale de Comerţ, reuşesc să surmonteze dificultăţile generate între diferenţele de cultură, limbă şi practică comercială dintre ţări. În acest sens, şi tehnologia se poate dovedi utilă sprijinirii negocierilor, în situaţii de diversitate a practicii de afaceri (vezi proiectele EU MEMO, COBRA, COSMOS etc.)

Fragmentarea în industrie

O altă barieră în crearea pieţelor electronice globale este reprezentată de amplificarea diferită a fragmentării în sectorul industrial.  În ţările în care industria este divizată în multe firme mici, poate fi deosebit de greu să se atingă economia de scară necesară creării unei pieţe electronice globale, chiar dacă piaţa produsului de bază, potenţial, poate fi considerată globală. Internet-ul şi pieţele electronice pot crea presiuni adiţionale în scopul consolidării industriilor fragmentate, în mod similar cu serviciile financiare asigurările, transporturile şi turismul. Cea mai potrivită soluţie este crearea unor reţete de afaceri (network business) în care se creează un sistem simbiotic viabil între întreprinderile mari şi cele mici (subcontractanţi), punându-se în valoare complementaritatea avantajelor acestora.

Cadrul global autoreglator şi juridic

Diferenţele inter-ţări în schemele autoreglatoare şi juridice constituie o altă barieră în faţa comerţului global. În ultimii ani, au fost realizate progrese semnificative în adaptarea cadrului legal la realitatea comerţului electronic şi în dezvoltarea autoreglării acestuia prin convenirea codurilor de conduită, în cadrul dezbaterilor şi politicilor mai multor organisme internaţionale. Cu toate acestea, legile şi cadrul de conduită adesea vizează o singură ţară şi nu au o aplicabilitate globală în mai multe ţări. Singura excepţie o reprezintă UE care ar putea să construiască pe baza cadrului comun al Pieţei Interne şi care, în consecinţă, ar reuşi să pună în mişcare rapid cadrul a 15 ţări pentru comerţul electronic.

Recenta iniţiativă e-Europe a UE se concretizează în desfăşurarea eforturilor pentru a ridica la nivel global cadrul naţional şi regional şi a compatibiliza mijloacele de arbitrare şi mediere a litigiilor şi disputelor. Aceasta va contribui la o mai mare fluidizare şi rapiditate a fluxurilor de bunuri şi servicii între ţări la costuri relativ reduse.

Bariere specifice micilor întreprinderi

Micile întreprinderi întâmpină o serie de dificultăţi în a participa sau crea pieţe electronice globale. În primul rând, acestea se referă la volumul relativ scăzut al resurselor de capital şi personal, lipsa de vizibilitate a mărcilor de fabricaţie. În cazul IMM-urilor, problema cheie în crearea unor pieţe electronice este alegerea unor strategii specifice de genul parteneriatelor strategice, aranjamentelor privind împărţirea segmentelor de piaţă ca, de exemplu, franchising şi scheme asociate acesteia (zone comerciale). Concentrarea asupra unor nişe de piaţă şi cooperarea cu alte firme mici (crearea în comun a unor websites-uri pentru promovarea exporturilor, aşa cum fac micii exportatori de mobilă în Spania). Ca participanţi individuali la pieţele electronice, întreprinderile mici pot întâmpina mari dificultăţi deoarece, în faza iniţială a unor astfel de pieţe electronice, vor creşte mai degrabă transparenţa preţurilor decât transparenţa caracteristicilor produselor în general (calitate, termen de livrare, nivelul serviciilor şi cunoştinţele referitoare la afaceri). Pieţele electronice curente nu sunt adecvate pentru a face vizibile atribuţiile non-preţ ale produselor. Cel puţin la început, acestea pot să îngusteze baza pe care micile întreprinderi concurează. Subliniem că afirmaţia noastră în acest sens nu reprezintă decât o ipoteză care ar fi interesant dacă, în viitor, am putea constata că este invalidată de cercetări empirice. Un exemplu practic care ilustrează cea mai mare parte a barierelor globalizării pieţelor electronice este reprezentat de serviciile de sănătate online (The Economist, March 2000). Multe provocări au putut fi identificate în livrarea unor astfel de servicii, pe plan internaţional, din SUA pe pieţele europene, sau între ţările UE. Cultura, practicile medicale şi  reglementările diferite pentru vânzarea medicamentelor online şi reclamă, fragmentarea în sectoarele sănătate şi asigurări au îngreunat mult intensificarea schimburilor de medicamente şi servicii de asistenţă sanitară, la nivel global.

Strategii de marketing insuficient adecvate

Societăţile care vor să participe la comerţul electronic global trebuie să-şi exploateze activele de care dispun în mod global. Ele trebuie să depăşească obstacolele din mediile lor de afaceri şi să-şi soluţioneze principalele slăbiciuni interne. Strategiile de marketing (vezi World Market Research Centre Business Driefing: Electronic Commerce, 1999) sunt, de  regulă, următoarele:

  • orientarea către o piaţă globală a produsului;
  • participarea la un lanţ global de livrare;
  • ofertarea unui suport lingvistic multiplu;
  • crearea unei zone reţea de franchising;
  • complementaritatea prezenţei fizice globale cu prezenţa pe Internet;
  • construirea unei prezenţe globale, prin fuziuni şi achiziţii.

Dacă strategia se bazează pe piaţa globală a unui produs, obstacolele cel mai probabil de depăşit sunt de natură funcţională, operaţională (ca, de exemplu, organizarea livrării globale). O modalitate de abordare a acestora poate fi subcontractarea. Dacă produsele şi serviciile pot fi livrate online, cum ar fi software sau noutăţi pentru specialişti, încadrarea în piaţa globală nu este o problemă.

Între ţări pot exista şi bariere de natură legislativă sau autoreglatoare. Vânzarea online a unor cărţi tehnice, de exemplu,  prespune a te ocupa de o piaţă globală a produsului unde problemele care trebuie rezolvate se referă la expedierea globală a coletelor mici şi diferenţele de impozitare şi vamale.

Strategiile de marketing electronic necesită abordarea atât a problemelor locale cât şi a celor globale în aceleaşi timp. Extinderea prezenţei globale fizice cu cea virtuală este o rută către piaţă, în special pentru companiile mari.

Tipologia pieţelor electronice globale şi problemele acestora

Literatura de specialitate clasifică pieţele electronice globale în patru grupe:

  • pieţe electronice intrinsec globale care se ocupă cu produse globale, consumatori, furnizori (exemplu: întreţinere, reparaţii, automobile).
  • pieţe locale global organizate (de exemplu, licitaţiile de bunuri perisabile);
  • pieţe locale cu infrastructură globală;
  • asociaţii de export în care produsele sunt exportate global prin colaborarea producătorilor.

Pieţe electronice intrinsec globale sunt acele pieţe care se ocupă cu produse de natură globală şi cu consumatori şi furnizori care sunt caracterizaţi printr-o prezenţă globală. Multe dintre schimburile B 2 B aparţin acestei categorii de pieţe. De exemplu, sectorul automobilelor reprezintă, într-o mare măsură, o industrie globală, în care lanţurile ofertei se întind pe întreg globul, iar furnizorii de piese de schimb şi uzinele de automobile cooperează cu parteneri din întreaga lume. “Autochange” este o piaţă mare a automobilelor adună principalii producători din SUA, Europa şi Japonia (Renault, Toyota, Deimler Crysler, Ford, EU). Un alt exemplu îl reprezintă comerţul cu produse “rutiniere” de afaceri sau aşa-numitele bunuri neproductive care cuprind serviciile de menţinere, reparaţii şi organizare (MRO). Acestea sunt necesare pentru afaceri în lumea întreagă şi adesea există mulţi furnizori pe plan mondial pentru astfel de produse. Pieţele care oferă o viziune uniformă asupra produselor oferite (Trade zone, Barclays, B 2 B) sunt  intrinsec globale, iar operarea pe aceste pieţe porneşte de la timpul de livrare şi costuri, care depind de transport, până la reglementări referitoare la export şi import şi la diferenţe în practica de afaceri. Provocarea pentru pieţele intrinsec globale constă în a face faţă cererii şi ofertei, evitând fragmentarea într-o mulţime de pieţe locale.

Pieţele locale global organizate sunt în mod necesar limitate din punct de vedere geografic. Cu toate acestea, modul de abordare şi desfăşurare a tranzacţiilor într-o regiune poate fi utilizat şi în alte regiuni, în felul acesta realizându-se o legătură între pieţele respective. Un exemplu este industria pescuitului în cadrul căreia au fost create licitaţiile electronice, printre altele şi ca rezultat al realizării Proiectului European Infomar. Software-ul licitaţiilor bazate pe Internet a făcut posibilă interconectarea licitaţiilor în întreaga Europă. Peştele care a fost prins se negociază la licitaţii electronice, în timp ce pescadoarele sunt încă pe mare.

În funcţie de tranzacţia încheiată, vasul cu peşte poate alege cel mai convenabil port în care să descarce marfă. În fapt, s-a creat o singură licitare pentru întreaga regiune care cuprinde un număr de ţări europene vecine. Practic, zona de licitare se limitează la o regiune dată care aplică aceleaşi reguli şi proceduri ca şi în alte părţi ale lumii.

Pieţele locale construite pe o infrastructură globală reprezintă un alt tip de piaţă electronică funcţională în plan local şi global. Când se vorbeşte despre pieţele electronice globale nu toate trebuie să fie într-adevăr globale. Funcţia reală de reprezentare şi comercializare a acestor tipuri de pieţe poate fi în întregime locală, în timp ce funcţiile de acces, plata, securitatea şi livrarea produselor ar putea fi globale. În acest sens menţionăm comerţul electronic prin telefonia mobilă sau m-commerce. Serviciile specifice localizării vor deveni probabil o trăsătură cheie a comerţului mobil, de exemplu, atunci când se face o comandă pentru taxi de pe un telefon mobil la sosirea într-o localitate. Chiar dacă aceasta constituie o funcţie foarte dependentă de localizare, ea necesită accesul la o infrastructură de reţea mobilă larg disponibilă, de preferinţă globală. Infrastructura suportă roaming-ul global pentru acces. Este probabil ca “Serviciile de roaming” să fie introduse în viitor pe o scară şi mai mare. Un exemplu îl constituie roaming-ul pentru serviciile de taxi care potenţial creează un serviciu global de taxi, pe baza ofertelor locale şi a înţelegerilor de roaming. Este de presupus, de asemenea, că infrastructura va suporta plăţile global. Interesant este de luat în consideraţie care dintre serviciile de infrastructură vor deveni nucleul care urmează a fi disponibil pe o bază globală şi care servicii ar putea deveni global disponibile pentru a mări eficienţa şi gradul de adecvare pentru o multitudine de pieţe locale construite pe servicii de infrastructură globală.

Asociaţiile de export reprezintă un alt tip de piaţă electronică de dimensiune globală care, cu toate acestea, este caracterizat şi printr-un puternic element local.

Conceptul constă în existenţa unui număr de furnizări (ofertanţi), dintr-o aceeaşi regiune geografică, care caută o prezenţă globală, dar care nu sunt capabili să acţioneze global în mod individual. Aceştia creează o entitate comună de export, care se ocupă, în numele lor, de complexitatea comerţului internaţional cum ar fi cataloage în mai multe limbi, reglementări de export/import, finanţări în mai multe valute, expediţii internaţionale etc.

Acestea creează eficient un spaţiu comun de piaţă care poate fi tot atât de simplu ca şi un e-mail sau ar putea dobândi o funcţionalitate mai bogată decât cea a unei terţe pieţe. Ca exemplu în această privinţă cităm grupul de producători de mobilă din  Spania care au creat Furniture Net.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Economie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web