Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Conceptul de design: definire si arie de cuprindere

in Arta

Principalele sensuri si semnificatii ale designului
Cea mai mare parte a produselor care ne înconjoară în viaţa cotidiană au făcut obiectul unui studiu de design deşi, din păcate, marele public percepe încă designul ca un fenomen marginal, ce realizează produse mai mult sau mai puţin efemere.

Pretutindeni, în secolul nostru, apare evidentă preocuparea ca obiectul cu destinaţie practică să fie şi frumos. Şi dacă, altădată, acest lucru se realiza prin folosirea efectelor de ornament şi decoraţiune şi care, nu rareori, afectau negativ funcţionalitatea obiectului, actualmente, proiectarea şi materializarea proiectului presupun un “aspect plăcut » la nivelul formei, aceasta fiind strict determinată de solicitările pe care urmează a le satisface, conform scopului ce-i legitimează existenţa, orice altă “compoziţie vizuală » implicând limite de folosire diferite.

Utilizarea termenului „design” datează din 1849, când H. Cole promovează ideea că un design bun echivalează cu o afacere bună în Journal of Design. Oficial, termenul de design industrial este întrebuinţat abia în anul 1913 prin reglementarea propusă de Oficiul American de Proprietate cu privire la modificarea regulamentului în vederea extinderii protecţiei şi asupra acestei activităţi.

Autorii care au căutat să-i desluşească principalele sensuri şi semnificaţii sunt unanim de părere că este vorba despre un fenomen de civilizaţie necunoscut altădată.
Primul studiu sistematic, clar şi documentat, care arată că ne aflăm în faţa unui fenomen de civilizaţie inedit, a fost cel publicat în 1934 de către Herbert Read (1893-1968)- Artă şi industrie (Art and Industry), completat mult mai târziu cu un altul, Viitorul designului industrial (Future of Industrial Design, 1946).

Deci, cuvântul englezesc design denumeşte noul fenomen de civilizaţie ce aduce în discuţie obiectele funcţionale, fabricate în serii mari, capabile să încânte privirea fără a recurge la efectele ornamentului şi decoraţiunii inutile deşi, nu întotdeauna chiar, opiniile specialiştilor coincid.

Au existat, de altfel, şi dificultăţi terminologice. Rădăcinile cuvântului design se găsesc în cuvântul designare, ce se formează din prepoziţia DE şi latinescul SIGNUM, care înseamnă SEMN.
Se pare că semnificaţiile verbului designare din limba latină (a trasa, a ordona, a indica) rămân moştenire limbilor romanice şi generează altele.

Astfel, în limba italiană găsim cuvântul disegno (desen, idee creatoare, proiect), iar în franceză dessin (desen) şi dessein (plan, scop). Din franceza veche, descendenţii lui designare pătrund în engleză, de unde apare cuvântul design.

Dicţionarele recunosc pentru design accepţiuni ca :
– plan mental,
-schemă de abordare a unui lucru,
– crochiu,
– intenţie,
-scop final avut în vedere atunci când se începe o acţiune,
– idee generală,
-construcţie,
– compoziţie,
– proiectare etc.

Istoria designului si traditia functionala

Trebuie perceputa distinctia intre design fara program si design cu program bazat pe o filosofie si principia generale(dincolo de criteriile pur stilistice)de exemplu design ecologic:
-de la 1750 pana la 1850 a existat design fara denumire de program
-dupa 1850 apare designul ca specializare odata cu dezvoltarea societatii industrial
-dupa1950 odata cu dezvoltarea societatii de consum –consumerism apare o diversificare stilistica si specializare in design ,mass media,video.

Ce inseamna designul industrial?-Un raspuns foarte simplu ar fi ca designul industrial este tot ce are legatura cu industria ,tot ce a fost conceput pentru industrie, precum si procesul in sine .Expresia”design industrial” nu inseamna o profesie in particular sau doar un stil sau mod de a face lucrurile .

Materialele si tehnicile de fabricare sunt pentru un designer ceea ce pentru un pictor sunt culoarea,pensula si vopseanua.
Dezvoltarea durabila urmareste concilierea pe termen lung intre necesitatea productiei industrial si consumului ,pe de o parte si protejarea unui mediu prielnic vietii,pe de alta parte.

Procesul tehnologic si designul
Desi istoric,designul este considerat unul dintre copiii teribili ai tehnologiei ,raportului actual tehnologie-design este mult mai complex decat o simpla descendenta .Tehnologia –cu o autonomie speciala –are nevoie de aportul designului pentru a atrage interesesul.
Pe langa personalizarea tehnologiei ,designul indica viitorului utilizator tehnologia obiectului .De aceea este necesar ca cea mai moderna tehnologie sa fie relevanta intr-un design innovator.

Relatia dintre design si estetica industrial
În ceea ce priveşte relaţia design-estetică industrială, primele idei referitoare la frumuseţea utilă a formelor le găsim la sfârşitul secolul al XIX-lea în dezbaterile esteticienilor francezi (în opoziţie cu ideile kantiene care arată că frumuseţea, prin însăşi natura ei, exclude orice finalitate, deci nu poate fi abordată din perspectiva utilităţii lucrurilor).

În acest sens se remarcă studiile lui Paul Souriau (1852-1925) şi Jacques Vienot (1893-1959). În lucrarea sa Frumuseţea raţională (La beauté rationnelle), Paul Souriau îşi exprimă opinia că nu există nici o incompatibilitate între util, sinonim cu funcţional şi frumos. Dezvoltând această premisă, autorul ajunge la concluzia că orice lucru este frumos atunci când corespunde, fără posibilitate de reproş, propriului său scop. Or, tocmai în cazul producţiei industriale, al maşinilor, al mobilierului de uz comun, al uneltelor, se pot întâlni cele mai bune exemple de perfectă şi strictă adaptare a obiectului la funcţiile ce urmează să le îndeplinească. Deci, a crea un obiect care să corespundă optim propriului său scop, înseamnă a crea un obiect frumos.

Jacques Vienot este cel care pune de fapt bazele noii discipline Estetica industrială şi
demonstrează că sfera şi conţinutul acesteia se suprapun numai parţial celor de design. Estetica industrială este un fel de ştiinţă sintetică, studiind totalitatea manifestărilor estetice ce au legătură cu industria.
De altfel, definiţia dată de Jacques Vienot este concludentă în acest sens : “Estetica industrială este ştiinţa frumosului în domeniul producţiei industriale. Domeniul său este cel al locului şi ambianţei muncii, al mijloacelor de producţie şi al produselor”.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web