Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Conceptul de evaluare în învăţământ

in Pedagogie

pic4

Evaluarea este o componentă a oricărei activităţi umane care tinde spre obţinerea unor rezultate, fapt ce implică necesitatea de a stabili în ce măsură rezultatele propuse au fost efectiv obţinute.

Evaluarea ne permite să ne pronunţăm “asupra stării unui fapt, proces la un anumit moment, din perspectiva informaţiilor pe care la culegem cu ajutorul unui instrument care ne permite să măsuram în raport cu o anumită normă la care ne raportam” (Etienne Brunswic).

Evaluarea, într-o accepţiune largă, se concentrează asupra eficienţei Sistemului de învăţământ, considerat ca subsistem al Sistemului social. Evaluarea apare ca o componentă esenţială a activităţii de învăţământ şi în special a procesului de învăţământ.

Evaluarea are rolul de a măsura şi aprecia, în funcţie de obiective, eficienţa procesului de predare-învăţare, raportată la îndeplinirea funcţiilor ei, la cerinţele economice şi culturale ale societăţii contemporane.

Evaluarea este punctual final dintr-o succesiune de evenimente care cuprinde:

  • Stabilirea finalităţilor sau scopurilor pedagogice prin prisma comportamentelor dezirabile ale elevilor;

  • Proiectarea şi înfăptuirea programului de realizare a scopurilor propuse;

  • Măsurarea rezultatelor obţinute.

Măsurarea presupune determinarea cu mai mare precizie a rezultatelor şcolare prin teste, în timp ce aprecierea implică o judecată de valoare, urmată de o anumită decizie a profesorului.

Analiza conceptului de evaluare pedagogică îmbină perspectiva sociologică realizată în termini de sistem, cu cea psihologică angajată la nivelul procesului de învăţământ. Perspectivele de analiză a evaluării sunt:

1. Evaluarea de sistem urmăreşte gradul de realizare a finalităţilor macrostructurale în anumite limite de timp şi spaţiu; permite măsurarea şi aprecierea unor aspecte centrate asupra raporturilor dintre învăţământ şi viaţa socio-economică şi culturală.

2. Evaluarea de proces urmăreşte gradul de realizare a obiectivelor la nivel microstructural.

Activitatea didactică, indiferent de tipul şi gradul (nivelul) instituţiei de învăţământ, se desfăşoară în conformitate cu anumite finalităţi, cunoscute sub denumirea de obiective pedagogice sau didactice.

Pentru atingerea lor, atât la nivelul instituţiei de învătământ, cât şi la nivelul clasei, intră în joc resursele materiale (spaţii de învătământ, mobilier, materiale didactice, mijloace tehnice etc.) dar şi cele umane (profesori, elevi, personal auxiliar etc.), au loc procese de planificare, organizare şi dirijare, de control şi evaluare, toate acestea, împreună, vizând atingerea obiectivelor pedagogice stabilite.

De priceperea utilizării resurselor şi de capacitatea de conducere a procesului de învăţământ (deci, de strategia didactică) depind, în ultimă instanţă, performanţele şcolare obţinute de elevi.

Problema se pune asemănător şi în cazul evaluării, o componentă principală a procesului de învăţământ, alături de predare şi învăţare, deoarece atât profesorul, la nivelul clasei, cât si directorul, la nivelul şcolii, sunt datori să-şi stabilească din timp când şi cum vor verifica dacă se află pe drumul cel bun, la capătul căruia obiectivele stabilite vor fi atinse şi aceasta nu oricum, ci cu cheltuieli materiale, financiare, de timp şi umane cât mai reduse.

Aşadar, a stabili o strategie de evaluare în învăţământ echivalează cu a fixa când evaluezi, sub ce formă, cu ce metode şi mijloace, cum valorifici informaţiile obţinute etc. Desigur, în final, în funcţie de concluziile desprinse, elevul îşi va modifica strategia de învăţare, profesorul pe cea de predare iar directorul strategia managerială.

Strategia de evaluare denotă modul de integrare a acţiunii de evaluare (realizabilă prin operaţiile de măsurare – apreciere – decizie) în structura de funcţionare a activităţii didactice/educative. Conceptul de strategie de evaluare reflectă tendinţa de extindere a acţiunilor evaluative: de la verificările tradiţionale la evaluarea proceselor şi condiţiilor de desfăşurare a activităţii didactice, a situaţiilor de instruire/învăţare.

Fiind un proces multidimensional, se pot identifica, în functie de criteriile alese, mai multe strategii/tipuri de evaluare:

1. Din punct de vedere al situaţiilor de evaluare, putem identifica două strategii:

– evaluare realizată în circumstanţe obişnuite, bazată pe observarea activităţii elevilor;

– evaluare specifică, realizată în condiţii special create ce presupune elaborarea şi aplicarea unor probe, partenerii angajaţi în proces fiind conştienţi de importanţa demersurilor de verificare şi apreciere întreprinse;

2. După funcţia dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii:

– evaluare diagnostică (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor şi erorilor în cunoştinţe şi abilităţi dar şi a “punctelor forte” şi o diagnoză etiologică care relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate);

– evaluare predictivă prin care se urmăreşte prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor unui program de instruire;

3. După modul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, putem identifica trei strategii:

– evaluare iniţială, realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii;

– evaluare formativă, care însoţeşte întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia;

– evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire;

Cea mai frecvant folosită clasificare este cea realizată după modul în care se integrează evaluarea în procesul didactic.

1. Evaluarea iniţială se realizează la începutul unui program de instruire cu scopul de a stabili nivelul de pregătire al elevilor, potenţialul cu care urmează a se integra în activitatea viitoare.

Prin evaluarea iniţială se identifică volumul de cunoştinţe de care dispun elevii, gradul de stăpânire şi aprofundare a acestora, nivelul dezvoltării competenţelor şi abilităţilor.

Evaluarea iniţială se poate realiza prin examinări orale, probe scrise sau practice.

Evaluarea iniţială îndeplineşte funcţia de diagnosticare (evidenţiază dacă elevii stăpânesc cunoştinţele şi abilităţile necesare parcurgerii noului program) şi funcţia predictivă, oferind informaţii cu privire la condiţiile în care elevii vor putea rezolva sarcinile de învăţare ale noului program.

Evaluarea iniţială conturează următoarele direcţii de acţiune în planificarea activităţii didactice pentru etapa următoare:

  • Proiectarea activităţii viitoare din perspectiva adecvării acesteia la posibilităţile de care dispun elevii pentru realizarea sarcinilor noului program;

  • Conceperea modului de organizare şi desfăşurare a programului de instruire;

  • Adoptarea unor programe de recuperare individuală sau de grup.

2. Evaluarea continuă sau formativă însoţeşte întregul parcurs didactic secvenţă cu secvenţă, permitând verificarea sistematică a tuturor elevilor din tot conţinutul esenţial al instruirii.

Evaluarea formativă permite identificarea eventualelor neajunsuri şi astfel creează posibilitatea de a se adopta prompt măsuri de ameliorare a activităţii de învăţare.

Evaluarea formativă sau continuă prezintă avantajul că stimulează systematic elevii pentru activitatea de învăţare, cultivă motivaţia învăţării, previne acumularea de goluri în pregătire, dezvoltă capacitatea de autoevaluare şi generează relaţii de cooperare între profesori şi elevi.

Aprecierea rezultatelor se face prin raportare la obiectivele operaţionale.

3. Evaluare sumativă (numită şi evaluare globală sau evaluare de bilanţ) se realizează, de obicei, la încheierea unei perioade mai lungi de instruire (încheierea unui semestru, unui an şcolar).

Prin intermediul ei se realizează verificarea prin sondaj a conţinuturilor învăţări, insistându-se pe elementele fundamentale, se urmăreşte în ce măsură elevii au capacitatea de a opera cu cunoştinţele de bază însuşite şi şi-au format abilităţile vizate pe parcursul derulării programului de instruire.

Evaluarea sumativă oferă informaţii utile asupra nivelului de performanţă atins de elevi în raport cu obiectivele de instruire propuse.

Evaluarea sumativă exercită funcţia de constatare a rezultatelor, de clasificare a elevilor.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web