Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Confiscarea extinsă a averilor este un subiect tabu în România, deși avem persoane cu averi ilicite.

in Articole

Confiscarea extinsă a averilor este un subiect tabu în România deși avem un număr impresionant de personaje dubioase care și-au construit averile ilicit.

confiscare

Pe cei mai reprezentativi oameni în acest domeniu, al averilor produse prin acte de corupție îi putem găsi în Parlamentul României, aflați într-o strânsă legătură cu oameni de afaceri și alți binevoitori. Parlamentul României are în prezent peste 40 de persoane acuzate sau condamnate pentru corupție, trafic de influență și acte asimilate corupției.

„Parlamentul României este forul legislativ care ar trebui să realizeze o strategie națională pentru confiscarea extinsă a averilor împreună cu Guvernul României și sistemul judiciar, prin parchet, instanța supremă și Consiliul Superior al Magistraturii. Din păcate nu ne putem aștepta la mai mult de la parlamentarii noștri pentru că această lege promovată și de Uniunea Europeană, iar afecta în primul rând pe ei.”, scriu jurnaliștii de la presaliberă.net.

„‘Ei’ sunt cei care au intrat în istorie pentru ‘Marțea Neagră’, prin tentativa de aprobare a legii amnistiei și grațierii, dar și prin aducerea de noi amendamente la Codul Penal care i-ar fi scăpat de pușcărie.”, se mai arată în articol.

Printr-o decizie a Curții Constituționale confiscarea extinsă nu se aplică în cazul averilor dobândite anterior datei de 17 aprilie 2012, astfel interlopii și corupții pot rămâne cu averile ilicite.

„Monica Macovei a realizat o directivă specială pentru confiscarea extinsă a averilor în cadrul Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, lege care a intrat în vigoare în data de 25 februarie 2014, iar țările membre au obligația de a-și armoniza legislația în termen de 30 luni.

Potrivit raportului directivă UE, toate averile nejustificate obţinute de infractori de-a lungul timpului, dar înstrăinate pe numele rudelor, prietenilor, apropiaţilor, trebuie confiscate pentru a nu reintra în circuitul infracţional şi a face mai puternice organizaţiile infracţionale.”, mai precizează sursa citată.

Romania a adoptat, inca din 2012, legea confiscarii averilor, insa procurorii nu au apelat de prea multe ori la ea. Se „impiedica” tot de legislatie, recunoaste chiar Procuror Sef al DNA, Codruta Kovesi. Totusi, avocatii spun ca legea „ar cauza prea mare deranj”.

Autoritatile lucreaza din nou la aceasta lege pentru a o reintroduce, intr-o formula mai clara, din 2014 in noul Cod Penal. Potrivit prevederilor legale, in cazul in care o persoana este condamnata la minimum cinci ani de inchisoare, procurorii au obligatia sa dovedeasca de unde provine averea acelei persoane.

„Legea aceasta a fost introdusa de Catalin Predoiu si ea prevede ca atunci cand judecatorul are convingerea ca o parte sau tot patrimoniul celui condamnat penal sa poata dispune confiscarea averii. Procurorul trebuie sa convinga judecatorul ca acel patrimoniu a fost obtinut din savarsirea infractiunii pentru care a fost condamnat. Se introduce prezumtia de nelegalitate. S-a trecut deja de prezumptie prin condamnare si atunci nu il mai prezumezi ca fiind nevinovat si nu mai prezumezi ca averea lui a fost obtinuta in mod licit. Nu mai ai prezumtia de licit ai prezumtia de ilicit”, a explicat pentru Business24 avocatul Gabriel Biris, partener fondator al casei de avocatura Biris Goran.

Gabriel Biris, avocat

La randul ei, Procurorul sef al DNA, Codruta Kovesi a declarat ca anul trecut, instantele au dispus recuperarea de produse obtinute in urma unor infractiuni in valoare totala de peste 107 milioane de euro.

Care sunt „piedicile” legislative

Procurorul sef al DNA a mai aratat ca din analizele Oficiului de Recuperare a Creantelor din Ministerul Justitiei rezulta ca, in prezent, organele fiscale reusesc sa recupereze un procent neinsemnat din sumele confiscate prin hotarari definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile apartinand persoanelor condamnate atunci cand nu s-au dispus masuri asiguratorii pe parcursul procesului penale.

Kovesi a mai spus ca, din cauza cadrului legal restrictiv, atunci cand se dispune confiscarea unor sume provenite din infractiuni, executarea efectiva a hotararii judecatoresti se realizeaza in mod sporadic.

Un singur caz s-a inregistrat in Romania de confiscare a averii ilicite, pentru un politist din Constanta acuzat de coruptie. Judecatorii au dispus confiscarea a doua apartamente aflate in proprietatea politistului si a caror provenienta nu o putea dovedi.

Intre timp, averile de milioane de euro ale clanurilor de interlopi raman „neatinse”. In cel mai fericit caz, autoritatile pun sechestru pe bunurile lor si poate, dupa condamnare pot confisca averea.

Vorbim de sume extrem de importante de care bugetul de stat este privat(…) şi ANAF le face cadou condamnaţilor pentru fapte de corupţie. Sumele care nu sunt recuperate dacă ar fi recuperate ar acoperi salariile tuturor medicilor din România, spunea şefa DNA la bilanţ”, a spus Gorghiu, la începutul dezbaterii.

„Eşecul recuperării prejudiciilor nu poate fi imputat magistraţilor, ci este o vină a Guvernului. (…)Bunele intenţii nu sunt suficiente, ci Guvernul trebuie să vină cu lucruri concrete.(…) Dreptatea nu înseamnă doar pedepsirea vinovaţilor, ci şi recuperarea prejudiciilor”, a adăugat copreşedintele PNL.

„De dragul adevărului, vorbind de voinţa politică, prima directivă a fost trimisă în 2005, dar a fost transpusă în 2012. Anul trecut a intrat în vigoare prin noul Cod Penal.(…) Aceasta a fost voinţa politică. Avem un angajament la nivelul Guvernului care va crea o agenţie menită să sprijine magistraţii în proces, pe modelul SUA, belgian, francez. Vorbim de voinţă politică, vom avea până la finalul lunii un document care să arate cum ar trebui să funcţioneze agenţia. Avem instrumente normative, trebuie să funcţioneze mai bine. Am început un proces de monitorizare a efectelor Codurilor. O să vedem în scurt timp cum se aplică. Ministerul a încercat să pregătească în această materie cât mai mulţi judecători şi procurori în programele de pregătire pentru judecători şi procurori. Este nevoie de dialog şi am început dialogul cu instanţele şi parchetele, dar şi cu ministerul Finanţelor. Acest dialog nu e la cei mai buni parametri, pentru că la nivelul ministerului e o reticenţă în avea un dialog direct cu procurorii şi judecătorii. Evident, la minister sunt magistraţi care ţin legătura cu sistemul. Sunt elaborate, în consultare cu sistemul, actele normative. Cât de eficient va fi acest sistem? Cel puţin la fel de eficient ca în ţările membre ale UE şi de aceea, săptămâna viitoare, avem la Bucureşti şeful agenţiei franceze. Cu ajutorul colegilor francezi vom încerca să construim cât mai eficient această agenţie”, a spus, la rândul său, Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei.

Deputatul Cristina Pocora a explicat că dezbaterea pe tema confiscării averilor ilicite este deosebit de importantă, întrucât România are nevoie de soluţii eficiente de recuperare a prejudiciului creat de faptele de corupţie.

„Se impune, astfel, un dialog constructiv pe această temă, o consultare largă cu toate instituţiile implicate şi cu societatea civilă, în contextul deciziei Curţii Constituţionale care vizează aceste aspecte, dar şi al faptului că România are obligaţia ca, până la data de 4 octombrie a acestui an, să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană”, a precizat Pocora.

Potrivit sursei citate, la dezbaterea publică vor participa copreşedintele PNL Alina Gorghiu, liderul grupului parlamentar al PNL, Ludovic Orban, reprezentanţii PNL în Comisia juridică şi de buget-finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat, dar şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi ai Asociaţiei Procurorilor din România, scrie Agerpres.ro

Totodată, şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai altor grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi exponenţi ai mediului academic şi ai organizaţiilor non-guvernamentale.

Condamnari din care si bugetul de stat ar fi „profitat”: averea „Camatarilor”

In acest an, dupa intrarea in vigoare a legii confiscarii extinse a averilor ilicite, autoritatile au dispus arestarea preventiva a lui Nutu Balint, zis „Camataru”.

Legea le permite procurorilor sa confiste ceea ce a afacut obiectul direct al infractiunii, insa nu bunurile dobandite din veniturile ilegale.

„Spre exemplu, daca esti prins cu un tir transportand marfa ilegala, iti confisca pe loc masina si marfa, dar nu pot face acelasi lucru cu averea obtinuta pana atunci”, a explicat avocatul Gabriel Biris.

In urma perchezitiilor, politistii au ridicat de la locuita familiei Balint aproape 200.000 de lei, 33.000 de euro, 3.400 de dolari, opt arme de foc si munitie aferenta acestora, dar si mai multe masini care apartineau membrilor gruparilor.


Fratii Nutu si Sile Balint

Deasemenea, oamenii legii au confiscat mai multe laptopuri, telefoane mobile, aproximativ un kilogram de aur, peste 10 grame de droguri, noua ceasuri, dar si mai multe inscrisuri pe care le foloseau pentru a intreprinde activitati de camata precum documente bancare, contracte de vanzare-cumparare, contracte de imprumut si mai multe agende.


Vila estimata la doua milioane de euro detinuta de Nutu Camataru. Sursa: Evz

Totusi, de averea lui Balint procurorii inca nu s-au atins. Au pus sechestrul asigurator asupra bunurilor detinute de Ion Balint, respectiv vila din comuna Gruiu (Ilfov) estimata la 2 milioane de euro si pe patru autoturisme de lux.

Clanul „Butoane” si flota scoasa la „plimbare”

Un alt clan certat cu legea este cel de la Girgiu, numit „Butoane”. Capii clanului, care aveau „relatii apropiate” cu mai multi angajati ai Garzii Financiare au fost arestati de DIICOT in acest an.

Controalele din interior ale Garzii Financiare au descoperit ca prejudiciul provocat de reteaua protejata de membri din fosta conducere a ANAF se ridica la aproape 40 de milioane de euro (179.424.771 lei). Din aceasta suma, peste 25 de milioane de euro (113.791.248 de lei) au provenit din neplata de TVA, iar restul de 15 milioane de euro (65.633.523 de lei) au provenit din neplata impozitului pe profit

Reteaua era formata din 25 de societati comerciale, grupate in furnizori, firme beneficiare si firme intermediare.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Articole

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web