Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Conservarea bunurilor culturale

in Arta/Diverse

Conservarea, preocuparea de baza a cercetarilor actuale, insumeaza intreaga activitate de descoperire si aplicare a celor mai potrivite mijloace pentru protejarea bunurilor culturale de actiunea factorilor dau­natori din natura (umiditate, temperatura prea inalta sau prea scazuta, aeruI incarcat de reziduuri industriale, lumina etc.) sau de deteriorarile produse de oameni.

Pastrarea si protejarea, aparent mai usor de realizat, constituie in fond cea mai spinoasa latura a activitatii muzeale, cerand, in primul rand, continuitate si stabilitate.

Conservarea are caracter preventiv, creand conditiile optime de pastrare a obiectelor, asemanatoare cu masurile de higiena generala, aplicate de oameni pentru a evita imbolnavirea si raspandirea bolilor. Restaurarea are scop curativ, incercand sa inlature bolile sau sa prelungeasca viata unor obiecte imbatranite de vreme, iar in unele cazuri sa combata deteriorarile accidentale. Spre deosebire de restaurare, care in unele cazuri poate fi partiala, conservarea are caracter general.
Doua principii esentiale stau la baza intregii activitatii de pastrare a bunurilor culturale in toata lumea. Ele trebuie aplicate cu consecventa pentru ca generatiile de azi sa nu-si asume raspunderi si riscuri mult prea mari faza de urmasii lor.

In primul rand, conservarea are prioritate asupra restaurarii, principiile restaurarii fiind indicate de Paul Coremans in raportul sau din 1965, privind formatia restauratorilor: „…Principiile in domeniul restaurarii variaza in functie de natura obiectului si de starea de conservare a operei intr-un mod mai absolut inca atunci cand este vorba de patrimoniul tarilor in curs de dezvoltare”. Ritmul accelerat al restaurarii aplicat pe scara larga poate fi de multe ori chiar daunator conservarii, de aceea intr-o astfel de activitate se recomanda extrem de mult tact stiintific si un deosebit simt al raspunderii.

Cel de-al doilea principiu care sta la baza conservarii patrimoniului cultural este legat de noul concept al cercetarii interdisciplinare in studierea si conservarea bunurilor de cultura. Stiintele pozitive -; fizica, chimia, microbiologia etc. -; sunt chemate azi sa contribuie la cunoasterea materiala a tuturor creatiilor omenesti. Numai pornind de la aceste doua principii fundamentale se vor face pasi inainte in domeniul pastrarii patrimoniului national.
Principala cauza de degradare a constructiilor, statuilor si vestigiilor arheologice neadapostite este climatul. Climatul insumeaza rezultatul unui numar de factori diversi, dintre care principalii sunt: temperatura si umiditatea (precipitatiile, condensarea si starea higrometrica). In lumea intreaga, toti conservatorii si restauratorii preocupati de pastrarea monumentelor de arhitectura, ca si a obiectelor din muzee, urmaresc in primul rand sa impiedice actiune destructiva a climatului.
Un alt agent distrugator al climatului este componenta aerului, care poate fi nociv prin elementele lui chimice, in care oxigenul detine un loc important, actionand asupra unor obiecte, cum sunt, de exemplu, unele metale. In general, in marile orase, aerul contine si o serie de alte numeroase substante daunatoare, rezultate din activitatea industriala, cum ar fi unii compusi sulfurosi.

Studiile recente au dus la concluzia ca, dintre toate sursele de lumina, soarele este cel mai puternic distrugator, urmand dupa aceea lumina incandescenta si in ultimul loc cea rece -; fluorescenta. Procesul de degradare produs de lumina poate sa fie uneori foarte indelungat sau alteori extrem de rapid, ducand la disparitia obiectului, in functie de o serie de factori, si anume: natura, intensitatea si durata izvorului de lu­mina, materia obiectului expus razelor luminoase.

 

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web