Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Cum motivam angajatii?

in Psihologie

Evaluarea activităţii profesionale este în mod logic legată de masuri de motivare şi recompensare a angajaţilor. Daca evaluarea angajaţilor şi punctajele sau calificativele obţinute de ei nu sunt legate de sistemul de remunerare, de recompense materiale (trepte de salarizare, procent din încasări, bonusuri etc.) sau simbolice (recunoaştere, premiere, avansare etc.) obţinute de aceştia, atunci activitatea de evaluarea a activităţii profesionale nu se justifică. Mai mult, motivarea şi recompensarea angajaţilor este o componentă majoră politicilor de personal spre care converg celelalte proceduri (definirea postului, recrutarea şi selecţia, inducţia şi integrarea profesională, formarea competenţelor şi dezvoltarea profesională, evaluarea activităţii profesionale) şi care are consecinţe importante asupra multor procese organizaţionale: definirea nivelului de randament individual (implicit şi nivelul de profitabilitate a unităţii), gradul de satisfacţie profesională, frecvenţa stresului, surmenajului sau bolilor profesionale, apetenţa pentru punerea în practică a unor strategii individuale de dezvoltarea profesionala /promovare etc.

Caracteristicile motivaţiei

Efortul, persistenţa şi orientarea sunt considerate caracteristicile principale ale motivaţiei. Efortul reprezintă forţa sau energia furnizată de un individ în urmărirea obiectivelor sale. Persistenţa trimite la noţiunile de perseverenţă şi constanţă în adoptarea unui comportament sau în realizarea sarcinii. Primele două caracteristici se referă la cantitatea energiei şi muncii depuse. Orientarea trimite la calitatea şi la pertinenţa comportamentelor adoptate. În acest sens, orientarea adoptată de individ trebuie să ducă la satisfacerea trebuinţei dar să nu contravină intereselor generale ale grupului şi să corespundă orientării generale a organizaţiei.

Dintr-o altă perspectivă putem considera că la baza comportamentului motivat stau trebuinţele /nevoile individuale sau colective. Acestea sunt reprezentate de lipsurile /carenţele fizice, psihologice sau sociale pe care un individ le resimte în mod punctual, cu referire precisă la o anumită ţintă. Aceste lipsuri /deficienţe, izolate sau nu reprezintă sursa forţelor şi presiunilor care motivează individul să adopte o conduită precisă. Lipsurile, definite ca fiind distanţa dintre starea actuală şi cea dorită, declanşează o căutare a mijloacelor de a elimina tensiunea ce rezultă din distanţa resimţită. Astfel, o acţiune potenţial eficace, este identificată şi va apărea un comportament orientat spre obiectivul vizat. Acest comportament va fi urmat, în mod natural, de o consecinţă (pozitivă sau negativă), consecinţă care va fi evaluată în funcţie de reducerea distanţei şi a tensiunii iniţiale.
De ce muncesc oamenii?
întărire pozitivă, ca banii, reprezintă într-un astfel de context un element motivator şi explică, în parte, de ce aceşti angajaţi lucrează.
Teoriile motivaţiei

A motiva un angajat nu este o sarcină uşoară pentru un manager, pentru că el ar trebui să adapteze eforturile sale la particularităţile acelui individ, în mod fundamental diferit de alţi indivizi (în termeni de atitudini, comportamente, obiective, antecedente) şi în mod particular la nevoile specifice lui. Pe de altă parte, pentru activitatea organizaţională este importantă identificarea unor motivaţii comune, importante pentru majoritatea angajaţilor şi implementarea unor măsuri de satisfacerea a acesteia, în ideea unor consecinţe pozitive asupra satisfacţiei angajaţilor şi randamentului organizaţional.

Este destul de dificil de a motiva angajaţii. Într-o organizaţie, în motivarea personalului trebuie ţinut cont de un ansamblu de variabile, unele interne organizaţiei, altele externe, unele ce ţin de latura intrinsecă a personalităţii individuale, altele ce ţin de cea extrinsecă, sensibilă la caracteristicile mediului organizaţional. Nici una din teoriile prezentate mai jos nu constituie un “panaceu universal” pentru rezolvarea unei probleme motivaţionale. Prezentarea lor oferă în schimb informaţii utile pentru încercarea de ameliorare a nivelului motivaţional al angajaţilor.

Teoriile de conţinut

Teoriile motivaţionale de conţinut pun accentul pe factorii care incită la acţiune. Ele tind să explice ce motivează o persoană să acţioneze într-un anumit fel, mai mult decât într-un altul posibil, în anumite circumstanţe /condiţii.

 Piramida trebuinţelor a lui Maslow

A. H. Maslow (1943) recunoaşte existenţa a cinci categorii de trebuinţe /nevoi, organizate ierarhic: trebuinţe fiziologice, trebuinţe de securitate, trebuinţe de apartenenţă, trebuinţe de stimă şi trebuinţe de actualizare. Conform autorului, aceste trebuinţe nu sunt resimţite simultan, ci mai degrabă succesiv, într-o ordine bine stabilită (cea prezentată mai sus), fiecare trebuinţă manifestându-se abia după ce cea precedentă a fost, în mare parte, satisfăcută. o Trebuinţele fiziologice: hrana, repaosul, exerciţiul fizic şi sexualitatea. Pentru organizaţie – a oferi angajaţilor un salariu decent şi a da posibilitatea obţinerii acestuia în mod constant. o Trebuinţele de securitate vizează protecţia imediată şi viitoare a individului: securitatea angajatului, planuri de asigurare, un mediu de muncă securizant, confortabil, structurat, tratament echitabil, protecţie contra injustiţiei, salariu decent etc.. o Trebuinţele de apartenenţă. Când nevoile fiziologice şi confortul nu mai sunt o sursă de îngrijorare, nevoile de afiliere şi de apartenenţă la un mediu social devin importante. Această nouă categorie regrupează nevoile de prietenie, de afiliere şi de dragoste, ca dorinţa de a lucra în echipă şi de înnoire a relaţiilor cu anturajul. Nevoile de afiliere şi de apartenenţă incită oamenii să facă parte din asociaţii sau din grupuri şi să colaboreze cu indivizii care îi înconjoară. Indivizii care se simt frustraţi de nesatisfacerea nevoilor lor sociale pot adopta un comportament care pune în pericol funcţionarea organizaţiei, o atitudine de rezistenţă, de ostilitate, de refuz categoric de participare la iniţiativele organizaţionale.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Psihologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web