Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Curs de baschet

in Sport

romania-va-gazdui-turneul-final-al-campionatului-european-de-baschet-feminin-under-18-235514

Prezenta lucrare se adresează atât studenţilor de la învăţământul deschis la distanţă, cât şi celor care frecventează cursurile la zi.

Este un curs de bază al cărui conţinut abordează problemele teoretice şi noţiunile principale de regulament necesare predării jocului de baschet în şcoală.

Obiective principale

  • Prezentarea datelor despre apariţia şi evoluţia jocului de baschet.
  • Însuşirea componentelor tehnico-tactice fundamentale ale jocului de baschet.
  • Cunoaşterea metodicii învăţării şi specificul aplicării acestor componente specifice jocului de baschet în învăţământul gimnazial, liceal şi universitar, dar şi în cadrul pregătirii reprezentativelor şcolare şi universitare conform cerinţelor programei.

CAPITOLUL 1.

1.1.Apariţia şi evoluţia jocului de baschet

Baschetul este un joc sportiv de echipă, care face parte din categoria jocurilor inventate. A apărut ca o necesitate a manifestării dorinţei de mişcare, de practicare a exerciţiului fizic sub această formă.

Soluţia a fost găsită de tânărul profesor american James A. Naismith de la Colegiul Springfield (S. U. A.). Astfel în decembrie 1891 acesta inventează un joc colectiv care poate fi practicat atât în sală cât şi în aer liber, denumit Naismith-ball, iar mai târziu Baschet-ball (minge la coş).

Primele instalaţii au fost două coşuri cu piersici fixate pe pereţii opuşi ai sălii. Jocul s-a disputat 9 la 9, clasa având 18 studenţi, după 13 reguli.

Naismith a gândit desfăşurarea jocului după următoarele principii, actuale şi în jocul de baschet modern:

  1. Jucătorul aflat în posesia mingii nu trebuie să se deplaseze atât timp cât o deţine.
  2. Coşul este plasat orizontal deasupra capetelor jucătorilor.
  3. Violenţa să fie pe cât posibil eliminată.
  4. Mingea aparţine jucătorului din momentul în care el o poate prinde, fără a încerca luarea ei prin contact personal.

Date din istoria baschetului:

    • 1893 – 1894: Prima carte de baschet a apărut la New York – „Jocul de Baschet-ball” – autori Naismith şi Gullick. Se dau două scheme de aşezare în teren a echipelor din 5 – 9 jucători în funcţie de dimensiunile terenului 27 / 13.
    • 1893: primul regulament al jocului de baschet.
    • 1895: practicarea jocului de baschet de către fete (S. U. A.) – baschetul a fost primul joc sportiv cu care fetele au apărut în competiţii.
    • 1897: Primul joc 5 : 5 disputat între Universitatea Yale – Universitatea Pensilavania s-a încheiat cu scorul de 32 – 0.
    • 1898: o echipă nord-americană apare la Paris.
    • 1905: prof. dr. Schmidt introduce jocul de baschet în Germania.
    • 1906: apare şi în Franţa.
    • 1932: se înfiinţează Federaţia Internaţională de Baschet (FIBA) cu sediul la Geneva – România este şi ea membră.
    • 1934: Consacrarea baschetului în S.U.A. când în arena de la Madison-Square – Garden din New York, echipa New York City învinge cu 25 – 18 Universitatea Notre-Dame în faţa a 16.000 de spectatori.
    • 1935: primul Campionat European masculin la Geneva, pe care îl câştigă Letonia; a participat şi echipa României.
    • 1936: baschetul este introdus la Jocurile Olimpice de la Berlin, unde s-au prezentat 22 de echipe, finala disputându-se între S. U. A., – Canada 19 – 18.

În România principalele date care vizează apariţia şi evoluţia jocului sunt următoarele:

    • 1921 – 1922: jocul de baschet este „importat” de ţara noastră din S. U. A. prin intermediul societăţii americane Y. M. C. A. Societatea Y. M. C. A. organizează, pentru elevii unor licee mari din capitală, jocuri demonstrative de baschet.
    • Iunie 1922: se organizează prima competiţie de baschet pentru echipele şcolare. Se înscriu cinci echipe, finala disputându-se între echipele liceului Mihai Viteazul şi Spiru Haret (9 – 5).
    • 1924: baschetul este practicat şi de studenţii ANEF.
    • 1929: primul campionat pentru echipe de cluburi – între 6 echipe – cu sistem eliminatoriu, câştigat de echipa Tenis club Roman (T.C.R.).
    • 1931: ia fiinţă federaţia Română de Baschet şi Volei.
    • 1932: – la Geneva afilierea F.R.B. la F.I.B.A.. România devine membru fondator alături de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elveţia şi Portugalia.

– apare „Regulamentul jocului de baschet comentat” autor Niculae Duţescu.

    • 1933: primul campionat de baschet; au fost înscrise 6 echipe, finala disputându-se între T.C.R. – Sportul studenţesc (9 – 7).
    • 1934: – Cehoslovacia (Praga) primul turneu în străinătate al unei echipe româneşti de baschet a fost al echipei Juventus.

– organizarea primului campionat universitar masculin bucureştean ANEFS – Drept.

    • 1935: Geneva – participăm la primul Campionat European ocupând locul 10, din tot atâtea echipe.
    • 1950: primul campionat naţional pe care îl câştigă la băieţi „Metalul 23 August” şi la fete C.S.U. Bucureşti.
    • 1955: Campionatul European de la Budapesta – echipa masculină ocupă locul VII.
    • 1957: Campionatul European de la Sofia – locul V – România – Finlanda (71 – 64), cea mai bună performanţă.
    • 1962: Campionatul European din Franţa (Mulkouse) echipa feminină ocupă locul IV, prima dată când se califică într-o semifinală.
    • 1964: Budapesta locul IV, echipa feminină.
    • 1965: Budapesta – Jocurile Mondiale Universitare. România – S.U.A. – prima partidă masculină internaţională oficială cu o selecţionată a S.U.A. încheiată cu scorul (60 – 69).
    • 1966: Cluj-Napoca echipa feminină ocupă locul IV în urma unei dispute cu URSS (65 – 67). Este prima dată când se organizează în România o ediţie a Campionatului european feminin şi singura din istoria baschetului românesc.
    • 1967: Campionatul European Helsinki echipa masculină ocupă locul V.
    • 1974: Universitatea de la Moscova, au participat 18 echipe, echipa masculină a ocupat locul VI.
    • 1978 – 1980: Campionatul European; cadetele au ocupat locul IV.
    • 1975 – 1985: echipa masculină a României nu a reuşit calificarea pentru grupa A a Campionatului European.
    • 1989: Congresul FIBA elimină distincţia dintre amatori şi profesionişti. Sediul FIBA se află la München.
    • 1990 – 2003: perioadă de revitalizare a baschetului pe plan naţional la toate nivelele.

1.2.Caracteristicile jocului de baschet

Dorinţa de cunoaştere, necesitatea de a se mişca şi de a se pregăti multilateral prin mijloace distractive sunt rezolvate pe lângă mijloacele altor jocuri sportive şi de cele ale jocului de baschet.

Baschetul este o formă specifică de manifestare şi practicare, cu caracter ludic, a exerciţiului fizic. El se bazează pe o îmbinare armonioasă a mişcărilor naturale: alergare, aruncare, săritură, ceea ce explică accesibilitatea acestui joc sportiv.

Principalele caracteristici ale jocului de baschet sunt:

  • Accesibilitatea organizatorică

Astfel, jocul de baschet se poate desfăşura pe terenuri care necesită suprafeţe relativ mici, atât în sală cât şi în aer liber, cu un număr redus de jucători, fără să diminueze interesul acestora pentru joc.

  • Dinamism şi rapiditate

Sub acţiunea regulilor de 3”, 5”, 8”, 24” şi a timpului de joc (4 sferturi – 10’) acesta se desfăşoară într-un ritm susţinut imprimând deplasărilor şi mânuirii mingii o viteză mare şi un dinamism specific. Această bogăţie de acţiuni în mod necesar diversificate, cu aspecte unice de la o fază la alta, creează împreună şi o notă de mare spectaculozitate şi atractivitate a jocului.

  • Complexitate tehnico-tactică

Se poate afirma că baschetul este jocul sportiv cu cel mai bogat fond de procedee tehnico-tactice, ceea ce stimulează permanent nu numai dezvoltarea jocului, ci şi a jucătorilor care ajung la un grad ridicat de măiestrie sportivă.

Creşterea numărului de procedee tehnice, în special în atac, diversitatea procedeelor de pasare, dribling şi aruncare la coş, precum şi eficienţa ridicată datorită utilizării acestora, conferă multor jucători statutul de adevăraţi virtuozi.

  • Tendinţă de universalism tehnico-tactic

Participarea jucătorilor în egală măsură atât la fazele de atac, cât şi la cele de apărare stimulează dezvoltarea unei bune pregătiri multilaterale a fiecărui jucător.

Astfel, fiecare component al echipei acţionează cu o frecvenţă mai mare sau mai mică pe toate posturile şi în toate zonele de atac şi de apărare. Diversitatea de a realiza marcarea punctelor cu eficienţă este dublată de un fond suplimentar de deprinderi şi priceperi tehnico-tactice, specifice fiecărui post.

  • Suport teoretic dezvoltat

Conţinutul jocului oferă mari posibilităţi de studii practico-teoretice, de lărgire a bagajului informaţional, de stimulare a iniţiativei creatoare, atât pentru antrenori cât şi pentru jucători. Astfel pregătirea teoretică este o necesitate în procesul de instruire.

  • Influenţa asupra motricităţii generale a organismului

Practicarea baschetului influenţează pozitiv dezvoltarea calităţilor motrice atât sub aspect general cât şi specific. Motricitatea, caracteristică acţiunilor tehnico-tactice din joc, contribuie esenţial şi la dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, unul din obiectivele principale ale educaţiei fizice şcolare.

Astfel alergările, săriturile, aruncările, prinderile ş.a. constituie chiar fondul tehnicii baschetului:

  • alergarea naturală în viteză, schimbări de direcţie cu opriri şi porniri, duce la păstrarea unui echilibru normal între creşterea si scăderea frecvenţei respiratorii;
  • aruncarea, prinderea, pasarea, săriturile cu şi fără minge dezvoltă forţa braţelor, trunchiului şi picioarelor;
  • manevrarea mingii cu precizie şi rapiditate dezvoltă îndemânarea, capacitatea de a gândi rapid, de a lua decizii optime în condiţii limitate de spaţiu şi timp.

Baschetul contribuie şi la dezvoltarea armonioasă a corpului, datorită faptului că mişcările care se execută în timpul jocului, cu şi fără minge, sunt variate, complexe şi solicită participarea alternativă sau simultană, simetrică sau asimetrică a tuturor segmentelor corpului. De asemeni solicită şi dezvoltă marile funcţiuni ale organismului.

  • Valoare educativă.

Dacă influenţele asupra dezvoltării fizice şi a motricităţii este comună cu celelalte jocuri sportive şi sporturi individuale, în privinţa calităţilor de ordin psihic, baschetul aduce contribuţii educative importante în formarea multilaterală a personalităţii omului. Este categorisit pe locul al treilea în privinţa solicitării psihice.

Baschetul, fiind un joc colectiv, contribuie la formarea relaţiilor de grup, deci şi la închegarea colectivului de elevi al clasei. Atât în procesul de instruire cât şi în timpul jocului (prin regulament) se dezvoltă disciplina conştientă, simţul datoriei, spiritul de colaborare şi ajutor reciproc, răspunderea pentru faptele proprii, respectul faţă de adversar, voinţa, tenacitatea, stăpânirea de sine, înfrângerea pornirilor egoiste, „gândirea practică” etc.

Trebuie subliniată contribuţia practicării baschetului la dezvoltarea şi educarea iniţiativei, a combativităţii. Baschetul îmbunătăţeşte o combativitate organizată şi raţională atât în atac cât şi în apărare.

Dacă celor prezentate în acest capitol, adăugăm şi caracteristicile sale de recreativitate şi agrement, putem afirma că baschetul constituie un mijloc eficient de educaţie şi cultură sportivă, potrivit societăţii moderne.

1.3.Importanţa pregătirii fizice, tehnice, tactice, psihologice şi teoretice în jocul de baschet

Pregătirea fizică

Pregătirea fizică are un rol important deşi nu este agreată de tineri (studenţi). Se cunoaşte faptul că absenţa ei determină nedezvoltarea celorlalte laturi ale pregătirii.

Ea urmăreşte dezvoltarea multilaterală a calităţilor motrice: viteză în regim de îndemânare, forţă explozivă (detentă), coordonare, rezistenţă în regim de viteză. Într-un sens mai restrâns, ea constituie pregătirea organismului astfel încât indicii morfo-funcţionali, cei de sănătate, nivelul dezvoltării calităţilor motrice, precum şi unele deprinderi şi priceperi motrice implicate în efectuarea acţiunilor tehnico-tactice, să asigure randamentul optim în competiţii.

1.3.1.Pregătirea tehnică

Tehnica este importantă în primul rând prin economisirea mişcării şi eficacitatea acesteia. Ea nu trebuie înţeleasă însă în mod izolat, ci fiind în mare măsură condiţionată de celelalte componente.

Tehnica are ca scop iniţierea tinerilor în tainele procedeelor tehnice de bază, şi se realizează pornind de la însuşirea acelor elemente care permit desfăşurarea jocului (oprirea, pasa, driblingul, aruncarea la coş etc.) în condiţii cât mai apropiate de prevederile regulamentului.

Elementele de bază vor fi executate în regim de viteză şi durată, impuse de condiţiile de joc din atac şi apărare.

Cu timpul tehnica însuşită corect, va permite rezolvarea numeroaselor situaţii noi pe care jocul i le oferă. Important este ca tinerii să simtă satisfacţia că joacă şi că sunt utili prin colaborarea cu coechipierii săi. Pe această temelie se pot preda apoi elemente de tactică individuală simplă şi acţiuni de tactică colectivă.

1.3.2.Pregătirea tactică

Pregătirea tactică nu poate constitui decât o familiarizare a tinerilor studenţi cu noţiuni elementare despre jocul colectiv. Concepţia de joc se bazează pe acţiuni tactice individuale, pe valorificarea posibilităţilor tehnice şi pe unele acţiuni colective, care solicită gândirea, înţelegerea reciprocă, coordonarea acţiunilor în scopul introducerii mingii în coşul adversarului şi obţinerea victoriei.

Tinerii vor fi obişnuiţi să se orienteze rapid şi constructiv în funcţie de poziţia mingii în teren, dacă aceasta se află la atacant sau apărător, pentru organizarea echipei în atac sau apărare (sistem de apărare pressing şi apărare om la om pe jumătate de teren), de asemenea în atac procedee simple, combinaţii: „dă şi du-te”, încrucişare simplă, execuţia contraatacului.

1.3.3.Pregătirea psihologică

Pregătirea psihologică urmăreşte educarea elevilor în spiritul unei concepţii sănătoase şi reprezintă un mijloc eficient în stabilirea unei atitudini corecte faţă de colegii lor, în joc. Gândirea, tenacitatea, curajul, dârzenia, echilibrul afectiv, combativitatea sunt calităţi preţioase.

În procesul educaţiei un rol definit îl deţine opţiunea fermă a elevului pentru autodepăşire.

Astfel autodepăşirea trebuie să constituie un mobil constant al pregătirii, indiferent de nivelul şi stadiul acesteia, să ţintească obiective instructiv-educative superioare, comportări care să nu cunoască teamă, neîncredere în reuşită, reţinere de la marea luptă cu oboseală etc.

Pregătirea psihologică atentă şi continuă constituie o necesitate în care spiritul combativ deosebit, dăruirea totală şi dorinţa de a învinge reprezintă cheia succesului.

1.3.4.Pregătirea teoretică

În procesul de educare a tinerilor, pregătirea teoretică se desfăşoară paralel cu instruirea şi are un rol important. Transmiterea şi însuşirea sistemului de cunoştinţe generale şi speciale constituie principalul conţinut al pregătirii teoretice şi intelectuale a tinerilor:

  • cunoştinţe referitoare la semnificaţiile sociale ale activităţii sportive în general şi particular;
  • cunoştinţe privind apariţia şi evoluţia jocului de baschet;
  • înţelegerea biomecanică a tehnicii jocului şi tacticii;
  • tipul de efort mixt;
  • cunoştinţe privind autoeducaţia – practicarea jocului de baschet în timpul liber;
  • cunoaşterea temeinică a regulamentului, şi reguli simple de arbitraj;
  • cunoaşterea modului de organizare a unei competiţii.

1.3.5.Componentele jocului de baschet

  1. Componenta fizică
    • Tip somatic
      • talie;
      • raport talie – greutate;
      • lungimea braţelor – palmă – degete;
    • Capacitate motrică
      • rezistenţa fizică şi psihică; rezistenţă în regim de viteză;
      • viteza sub toate formele ei de manifestare;
      • îndemânare, ambidextrie;
      • forţă dinamică;
      • detentă.
    • Capacitate psihică
      • motivaţie: performanţe superioare; pregătire continuă; autodepăşire;
      • integrare socială: spirit colectiv; activitate profesională; familie;
      • combativitate: capacitate de luptă; dorinţă de a învinge; iniţiativă;
    • Efort specific
      • maximal;
      • submaximal.
  1. Componenta tehnică
    • În atac
      • poziţie fundamentală (medie şi înaltă);
      • alergare înainte;
      • schimbare de direcţie;
      • ţinere, prindere, pasă;
      • pasarea mingii cu două mâini şi cu o mână (de pe loc, din deplasare şi din săritură);
      • pivotul;
      • driblingul;
      • oprirea;
      • aruncarea la coş cu două mâini şi cu o mână (de pe loc, din deplasare şi din săritură);
      • fentă;
      • săritură (la recuperare).
    • În apărare
      • poziţie fundamentală (joasă);
      • alergare cu spatele şi laterală;
      • pas adăugat înainte şi înapoi;
      • schimbare de direcţie;
      • piruetă;
      • lucru de braţe şi picioare;
      • săritură (urmărire la panou).
  1. Componenta tactică individuală
    • În atac
      • circulaţia jucătorilor fără minge (demarcajul);
      • circulaţia jucătorilor cu minge şi finalizare din pătrundere şi depăşire cu aruncare de pe loc, din deplasare sau din săritură;
      • voleibalarea;
      • recuperarea.
    • În apărare
      • marcajul atacantului fără minge;
      • marcajul atacantului cu minge;
      • scoaterea mingii de la adversar;
      • smulgerea mingii;
      • capacul;
      • urmărirea.
  1. Componenta tactică colectivă
    • „dă şi du-te”;
    • blocaj – ieşire din blocaj;
    • încrucişare;
    • dublaj;
    • contraatacul (atacul în depăşire numerică);
    • atacul poziţional: împotriva apărării om la om, împotriva apărării pe zonă;
    • combinaţii în momentele fixe (angajarea între doi, aruncarea liberă, repunere din lateral);
    • alunecarea;
    • închiderea pătrunderilor;
    • schimbarea de adversar;
    • flotarea;
    • aglomerarea;
    • apărarea în inferioritate numerică;
    • triunghiul de săritură;
    • apărare om la om;
    • apărare pe zonă;
    • apărare combinată;
    • apărarea împotriva combinaţiilor de atac în momentele fixe.
  1. Componenta teoretică
    • analiza biomecanică a procedeelor tehnice;
    • utilizarea tactică a procedeelor şi acţiunilor de joc;
    • regulament – competiţie;
    • autocontrol – autoantrenament.

1.4.Descrierea jocului

Infracţiuni

Abateri: infracţiuni de la regulile de joc care se sancţionează cu pierderea posesiei mingii. Nu se înregistrează în foaia de arbitraj.

Greşeli: presupun contact personal cu adversarul, comportament nesportiv. Se notează în foaia de arbitraj. La efectuarea a 5 greşeli de către un jucător, se sancţionează cu eliminarea acestuia din joc.

Abateri:

  • paşi;
  • dublu dribling;
  • jucător afară din joc, minge afară din joc;
  • 3” – 5” – 8” – 24”;
  • repunere în joc;
  • minge întoarsă în zona din spate („teren”);
  • angajare 1 : 1;
  • abateri la execuţia aruncărilor libere.

Greşeli:

  • greşeala personală;
  • greşeala antisportivă;
  • greşeala tehnică jucător, antrenor, însoţitori echipă;
  • greşeala descalificatoare;
  • dublă greşeală;
  • greşeala tehnică în timpul unui interval de joc;
  • greşeli de echipă;
  • cinci greşeli de jucător.

1.5.Reguli de bază în practicarea jocului de baschet

Jocul de baschet este un joc colectiv ale cărui caracteristici decurg din scopul final al acţiunilor jucătorilor şi anume introducerea mingii în coş.

În esenţă, jocul constă în confruntarea dintre două echipe alcătuite din 5 jucători, care prin deplasări cu şi fără minge, prin pase între ei, urmăresc să introducă mingea în coşul echipei adverse. Valoarea unui coş înscris din acţiune este de două sau trei puncte iar atunci când se realizează ca urmare a unei aruncări libere este de un punct. Echipa este compusă din maximum 10 sportivi cu drept de joc, iar pentru turneele în care se dispută mai mult de 3 jocuri, 12 sportivi cu drept de joc.

Durata jocului este de (4) perioade (sferturi) a câte 10’ fiecare, cu pauză de 2’ între perioadele (sferturile) 1 – 2 şi 3 – 4 şi înaintea fiecărei prelungiri, iar între reprize (sfertul 2 – 3) pauza va fi de 15’.

În caz de egalitate jocul va continua cu 2 prelungiri de 5’ sau cu atâtea prelungiri necesare pentru a decide învingătorul.

Forul de specialitate care conduce activitatea baschetbalistică este Federaţia Română de Baschet (F. R. B.).

Jocul constă într-o serie de acţiuni tehnico-tactice individuale, efectuate de atacanţi împotriva unor acţiuni ale jucătorilor echipei adverse aflată în defensivă, acţiuni care trebuie să se integreze în prescripţiile regulamentului de joc.

Aceste acţiuni tehnico-tactice sunt formate din: acţiuni individuale şi combinaţii de 2 şi 3 jucători care se desfăşoară în cadrul unor dispozitive numite sisteme.

După dispunerea în teren, în atac şi în apărare, posturile pe care acţionează jucătorii sunt denumite:

  • pivot – jucătorul care acţionează în apropierea panoului advers (cei mai înalţi jucători);
  • centru – jucător care acţionează în cercul de la panoul advers (înalt şi robust);
  • extremă – jucător care acţionează pe părţile laterale ale suprafeţei de atac (buni aruncători de la distanţă);
  • conducător de joc – fundaş – jucătorul care organizează şi coordonează acţiunile echipei (jucător complet).

Terenul de joc. Linii şi dimensiuni.

Jocul se desfăşoară în sală sau în aer liber, pe un teren dreptunghiular având dimensiunile 28 / 15 m, măsurat de la marginea interioară a liniilor care îl delimitează.

Pentru toate celelalte competiţii organismul competent al F.I.B.A. care sunt Comisia de Zonă sau federaţiile Naţionale, au autoritatea să aprobe terenurile de joc existente cu dimensiuni minime de 26 / 14 m.

Liniile lungi ale terenului poartă denumirea de „linii de tuşă” iar cele care marchează lăţimea terenului „linii de fund” – grosimea liniei 5 cm.

Linia de centru – linie paralelă cu liniile de fund, care împarte terenul în zona din faţă şi zona din spate, linie care se prelungeşte în exterior cu 15 cm.

Liniile de aruncări libere – liniile paralele cu liniile de fund, având marginea exterioară de 5,80 m de la marginea interioară a liniei de fund şi o lungime de 3,60 m.

Zonele de restricţie: spaţiile delimitate de liniile de fund, liniile de aruncări libere şi liniile care unesc extremităţile liniilor de aruncări libere, cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte şi de cealaltă a mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestora.

Culoarele de aruncări libere: cuprind zonele de restricţie plus un semicerc cu raza de 1,80 m, al cărui centru este la mijlocul liniei de aruncări libere.

Zona coşului de trei puncte: este întreaga suprafaţă a terenului de joc cu excepţia zonei apropiate de coşul adversarului şi de liniile care o delimitează şi care cuprinde:

  • două semicercuri cu raza de 6,25 m măsurate de la marginea exterioară a circumferinţelor şi având centrul în punctul de teren situat pe verticala care coboară exact din centrul inelului. Semicercurile sunt prelungite prin linii paralele cu liniile de tuşe. Centrul semicercului se găseşte la 1,575 m de la mijlocul liniei de fund, fiind măsurată de la marginea interioară a acesteia.

Înălţimea sălii: cel puţin 7 m;

Cercul central: raza 1,80 m;

Greutatea mingii: 567 – 650 g;

Circumferinţa: 75 – 78 cm;

Panouri: lungimea 1,80 m – înălţimea de la sol 2,90 m; lăţimea 1,05 m – înălţimea de la sol la inel 3,05 m.

  • sunt confecţionate dintr-un material transparent (plexiglass) sau vopsite în alb. În spatele inelului este marcat un dreptunghi cu dimensiunile exterioare 59 cm – 45 cm. Marginile panoului sunt linii negre sau albe de 5 cm.

Toată marginea inferioară a panoului şi 34 cm din marginile laterale sun capitonate cu material moale de protecţie pentru a evita accidentările.

Coşul cuprinde un inel şi o plasă:

  • diametrul inelului de 45 cm;
  • lungimea plasei este de 40 cm, prevăzută cu 12 bucle pentru legarea de inel;
  • distanţa inelului faţă de panou – 15 cm.

Echipamentul tehnic:

  1. Cronometru de joc şi un cronograf.
  2. Aparatul pentru 24”.
  3. Semnale sonore.
  4. Tabela de scor.
  5. Foaia de arbitraj.
  6. Plăcuţe de la 1 la 5 pentru greşelile de jucător.
  7. Plăcuţe pentru greşelile de echipă.
  8. Indicatorul pentru posesie alternativă.

Semne convenţionale folosite în baschet

Atacant

Apărător

Mingea

Deplasarea jucătorului

Schimbare de direcţie

Fentă plecare

Atacant cu minge

Circulaţia mingii (pasă)

Aruncare la coş

Dribling

Oprire

Blocaj

Pivotare

R

Recuperare la panou

Rezumat

Conţinutul acestui capitol se referă la apariţia baschetului în lume şi la noi în ţară, la înfiinţarea F.R.B. şi a primului regulament de joc, participarea echipei reprezentative la cele mai importante competiţii.

De asemenea, în acest capitol sunt prezentate noţiuni de regulament, principalele caracteristici ale jocului de baschet şi rolul important al pregătirii fizice, tehnice, tactice, psihologice şi teoretice a acestuia.

Concluzii

Popularizarea baschetului porneşte şi de la ideea că acest joc are ca obiective principale atragerea unui număr cât mai mare de copii, instruirea acestora sub formă de joc, întărirea sănătăţii şi organizarea timpului liber în mod util, recreativ. La acestea se adaugă iniţierea şi instruirea în cadrul unui proces instructiv-educativ bazat pe participare conştientă şi un climat social care să le asigure formarea unei conduite demne de viaţă.

Teste de evaluare

      1. Când apare jocul de baschet şi cine l-a inventat?
      2. Când apare jocul de baschet în ţara noastră?
      3. Care sunt principalele caracteristici ale jocului de baschet?
      4. Ce rol are pregătirea fizică, tehnică, tactică, psihologică şi teoretică în jocul de baschet?
      5. Prezentaţi dimensiunile terenului de joc.
      6. Definiţi infracţiunile în jocul de baschet. Exemple.
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Sport

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web