Dealurile şi depresiunile dintre Niraj şi Olt

in Geografie

Dealurile şi depresiunile dintre Niraj şi Olt

Se prezintă aproximativ sub aceiaşi formă ca şi unitatea anterioară. În cuprinsul acestui sector apare depresiunea Sovata – Praid rezultată prin îndepărtarea cuverturii piemontane de aglomerate vulcanice, pe axul unui anticlinal, dominată la vest de către un sinclinal suspendat marcat prin înălţimi de munte: Becheci (1079m), Şiclod (1025m) şi Firtuşu, având la suprafaţă resturi ale cuverturii vulcanice (piroclastite).

În vestul culmilor menţionate s-a format o largă depresiune, Dămieni – Atid reprezentată printr-un şir de depresiuni mai mici: Eremitu pe Niraj, Ghindari pe Târnava Mică şi depr. Atid acestea rezultând prin eroziune diferenţială. Acest aliniament aparţine cuvetei transilvane cutată în domuri şi cu zăcăminte importante de gaz metan la Teleac, Miercurea Nirajului, Şoimuş etc.

Alternanţa depresiunilor cu dealurile înalte determină un climat răcoros cu mai puţin de 18°C în Iulie, cu soluri podzolice, cu păduri de fag şi amestec de fag şi gorun.

Staţiunea SOVATA, balneoclimaterică, cu lacul Ursu, natural, format prin dizolvarea masivului de sare.

Pe cursul superior al Târnavei Mari la poala munţilor Harghita s-a dezvoltat depresiunea Odorhei având la nord şi est înălţimi de 800-900m ale podişului vulcanic de la marginea munţilor Harghita constituiţi din piroclastite şi din curgeri de lavă dinspre munte.

În vestul depresiunii Odorhei este închisă de înălţimi care se ridică cu 200-400m, între acestea fiind Culmea Rez (932m) şi Homat (889m) formate din conglomerate miocene cutate în sistem anticlinal acestea având la bază argile badeniene cu manifestări saline vizibile la Porumbenii Mari.

Înălţimile şi depresiunile se aseamănă prin altitudine, relief şi structură cu Subcarpaţii Munteniei, depresiunea Odorhei cu altitudini de 470 – 580m se prezintă ca o unitate bine dezvoltată, largă, de 10-15km cu relief colinar sculptat într-un facies argilos miocen, insular în cadrul depresiunii sunt prezente unele măguri ce depăşesc 700m, ele înscriindu-se în unele linii de anticlinale. Depresiunea este de natură tectonică sub forma unui uluc compartimentat, cutarea formaţiunilor având loc în Sarmaţianul Superior şi apoi în Post Pliocen.

În aval pe Târnava Mare apare o zonă de îngustare după care se lărgeşte din nou şi formează o depresiune intracolinară respectiv Cristuru Secuiesc cele 2 depresiuni fiind separate (zona de îngustare) şi o unitate mai înaltă, Măgura Medişorului.

Relieful subcarpatic din zona Odorhei se lasă spre Pod. Târnavelor printr-un larg piemont aplecat uşor de la est spre vest numit de către Vintilă Mihăilescu, Piemontul Odorheiului.

În depresiune este prezent oraşul ODORHEI cu aproximativ 40.000 loc., important nod rutier cu drumuri ce pleacă spre Sovata, Gheorgheni, Mirecurea Ciuc, Rupea, Sighişoara fiind legat în acelaşi timp prin cale ferată. Are dezvoltată industria construcţiilor de maşini, importantă turnătorie (fontă şi oţel), industria de mobilă, textilă, confecţii iar la CRISTURU SECUIESC (10.000 loc) s-a realizat o fabrică de oţeluri speciale, industrie mică şi mijlocie.

Şirul unităţilor din estul Transilvaniei se încheie cu depresiunea Homorod-Rupea, dezvoltată de-a lungul celor 2 Homoroade şi a văii Mari (Valea Marea) care se adună la Homorod înainte de vărsare în Olt, pe la Ungra depresiunea legându-se cu depresiunea Făgăraş, prin culoarul Comana.

Înspre nord şi nord-est este străjuită de ultimele terminaţii ale M. Harghita, spre est de Perşanii Nordici. S-a format prin adâncirea văilor menţionate de-a lungul unor anticlinale în timp ce înălţimile corespund unor flancuri de anticlinal sau chiar unor sinclinale suspendate, apele îndepărtând învelişul de aglomerate vulcanice şi adâncindu-se în sedimentarul neogen respectiv conglomerate şi nisipuri sarmaţiene.

Depresiunea este închisă la vest de o unitate mai înaltă reprezentată prin dealurile Bădenilor şi dealurile Roadeşului. Este o unitate morfologică clară constituind o importantă zonă de dezvoltare a reţelei feroviare respectiv în principal magistrala 3 pe la Rupea şi îşi continuă drumul înspre Târnava Mare prin tunelul de la Beia. Deasemenea este străbătută de drumul european E60 care vine de la Braşov trece pe la Măieruş prin pasul Bogata, pe la mijlocul Perşanilor, la Hoghiz, Rupea, Sighişoara.

Pe Homorodul Mic este situată exploatarea minieră de la Lueta (minereu de fier), fiind prelucrat la Vlăhiţa unde se obţine fontă cenuşie.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.