Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Depresiunile sudice ale Transilvaniei

in Geografie

Depresiunile sudice ale Transilvaniei

Sunt reprezentate de unităţile de pe Olt, Cibin, valea Apoldului sau Secaşul de Sebeş. Dominate puternic de unitatea montană a Făgăraşului şi a Cândrelului în nord ajungând la Pod. Târnavelor. În cadrul acestora se înscrie depresiunea Făgăraş (Ţara Oltului), depresiunea Sibiu şi Sălişte şi Culoarul Apoldului.

Depresiunile au mai întâi caracter de contact morfologic fiind situate la marginea zonei montane. Au contact litologic, respectiv cristalinul din munte şi sedimentarul din unităţile respective, prezintă caracter tectonic, o cuvetă sinclinală mascată de depozite pliocene şi de formaţiuni piemontane cuaternare.

Sub aspect tectonic situaţia este mult mai clară în sectorul de la vest de Olt unde cutele diapire sunt relativ paralele cu muntele reprezentate prin anticlinale cu pronunţat caracter diapir şi sâmburi de sare (Ocna Sibiului) ele închizând spaţiul depresionar în sud, în timp ce la est de Olt unele anticlinale sunt perpendiculare pe depresiunea Făgăraş fapt care estompează caracteristicile  limitei tectonice spre podiş chiar acolo unde limita este foarte clară şi unitară.

Depresiunea Făgăraşcunoscută şi sub numele de Ţara Oltului, cea mai extinsă unitate din depresiunea Transilvaniei, limitată în nord de abruptul Pod. Hârtibaciului, podişul ridicându-se cu cca. 200m deasupra luncii Oltului. Oltul a fost împins mereu spre nord de numărul mare de afluenţi ce coboară din Făgăraş care aduc cantităţi apreciabile de material detritic.

În est depresiunea are M. Perşani, comunicarea cu depresiunea Braşov realizându-se lesnicios prin înşeuarea de la Vlădeni (620m), atât cale ferată cât şi drum rutier, cu depresiunea Homoroadelor pe la Comana, în sud Munţii Făgăraş care o domină cu cca. 2000m înregistrând un contact peisagistic bine evidenţiat îndeosebi mai ales primăvara când se înregsitrează diferenţieri sensibile între depresiune şi munte, în depresiune ogoarele devenind verzi în mai în timp ce pe versantul nordic al Făgăraşului încă e zăpadă.

Înspre vest depresiunea este închisă de o prelungire a Pod. Târnavelor, terminat prin dealul Chicera (612m). Oltul în acest sector se îngustează mult între localităţile Racoviţa şi Turnu Roşu.

Depresiunea este o arie anticlinală mai veche la poalele Făgăraşului situaţie care apare şi la vest de Olt, cu diferenţierile menţionate (abruptul spre nord).

În cazul depresiunii Făgăraş, unul dintre anticlinalele diapire, cel de la Sărata în apropiere de Porumbacu de Jos trece peste Olt având chiar manifestări saline.

Depresiunea este un rezultat al mişcărilor prepliocene, în cadul acesteia fiind prezent un întins piemont ce coboară până la lunca Oltului, el cuprinzând o treaptă colinară la contactul cu muntele în sud şi est, care corespunde unui vechi piemont format din conglomerate badenian superior-buglovian cu altitudini de 600-900m, a doua treaptă cu altitudini de 400-450m corespunzând unei câmpii piemontane constituite din depozite continentale, luturi, argile şi pietrişuri în care Oltul a sculptat o serie de terase largi.

Lunca Oltului – joasă, în multe locuri cu caracter mlăştinos, urmare a acestei caracteristici s-au format chiar turbării de tip eutrof, cum sunt cele de la Mândra.

În cuprinsul depresiunii apar formaţiuni mai vechi, miocene, sunt acoperite aproape peste tot de formaţiuni piemontane ale Pliocenului Superior şi Cuaternarului excepţie apărând în Măgura Voinii unde apar insular la suprafaţă formaţiuni miocene la SE de Făgăraş.

În ceea ce priveşte lunca, altitudini de 454m în apropiere de Homorod şi 385m lângă Racoviţa, are marginal în sud numeroase agestre rezultate prin depunerea materialului adus de văi şi depus la intrarea în luncă.

Din punct de vedere climatic şi hidrografic depresiunea este marcată de prezenţa Munţilor Făgăraş în sud cu medie anuală de 8°C în depresiune, în ianuarie -4°C, cu frecvenţa inversiunilor de temperatură, iar primăvara cu mase de aer cu caracter de foehn (vântul mare).

Este intens utilizată agricol, cultura cartofului, inul pentru fuior, cultura de ceapă roşie, plante furajere şi cereale pentru boabe mai puţin.

Este destul de evident industrializată, pe baza gazului metan în primul rând, industria chimică cu produse destul de variate (Făgăraş şi Victoria), substanţele explozibile la Victoria şi Făgăraş, utilaj chimic la Făgăraş, fabrică de sticlă la Avrig, autoremorci la Mârşa, iar Oltul a început să fie valorificat hidroenergetic cu hidrocentrale la Voila, Viştea, Scoreiu, Avrig fiecare cu 14,2MW putere instalată.

Populaţia depresiunii este densă, în jur de 100 loc/km2 cu aşezări situate la limita dintre luncă şi terase, dispuse liniar aproape neîntrerupt iar unele urcă şi în câmpia piemontană şi chiar în piemontul înalt.

Este o zonă de veche locuire, până în sec. XVI fiind sub conducerea domnitorilor Ţării Româneşti, depresiunea fiind caracterizata prin practicarea transhumanţei înspre sud şi sud-estul ţării.

Oraşul FĂGĂRAŞ cu cca 40.000 loc. şi VICTORIA  cca. 10.000 loc. , DN1 şi magistrala feroviară 2 străbat depresiunea, înspre sud Transfăgărăşanul de la Arpaşu de Jos şi un drum către Agnita şi Mediaş.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Geografie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web