Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Cand, cum si de ce cascam?

in Psihologie

Unul dintre dezavantajele analizarii folclorului este acela ca, odata confirmat, esti acuzat ca ai demonstrat ceva evident. Cercetarile au confirmat adesea si au dezvoltat credinte populare despre cascat.

  1. Cascam atunci cand suntem plictisiti

Persoanele plictisite chiar casca mai mult. Pentru a induce starea de plictis, participantii la un studiu au fost rugati sa urmareasca pee crane o mira de reglaj, in vreme ce grupul de control a urmarit videoclipuri timp de jumatate de ora. Participantii au cascat in proportie de 70% mai mult in timpul vizualizarii mirei de reglaj decat in timpul clipurilor muzicale.

Cand cascam? Unele credinte din popor au fost confirmate de cercetari in domeniu. Dupa cum sugereaza intelepciunea populara, cascam atunci cand suntem plictisiti -de exemplu, cand urmarim o mira de reglaj (dunga colorata) pe ecranul televizorului. Exista si dovezi neconfirmate stiintific cu privire la unii parasutisti care au cascat inaintea primului salt in gol, de muzicieni care asteptau sa intre in scena sau sportivi care au cascat inaintea probei.

Asocierea dintre cascat si plictis este atat de bine cunoscuta incat cascatul fals intentionat a devenit un indicator paralingvistic grosolan  al plictisului, nepotrivit in societate.

  1. Cascam atunci cand suntem somnorosi, atat inainte de culcare, cat si dupa trezire.

Participantii la un studiu au inregistrat o crestere a cascatului catre apropierea orei de culcare; cascatul a fost frecvent de asemenea si dupa trezire. Astfel, cascatul este insotit adesea de intindere, mai ales dupa trezire, dar nu si inainte de culcare.

  1. Prea mult dioxid de carbon sau prea putin oxigen ne fac sa cascam.

Credinta legendara des intalnita, dar nu si confirmata, este aceea potrivit careia cascam atunci cand exista un nivel ridicat de dioxid de carbon sau o insuficienta de oxigen in sange sau la nivelul creierului. Inhalarea unui nivel de dioxid de carbon de o suta de ori mai mare din aer nu favorizeaza cascatul, desi frecventa respiratorie si volumul de aer respirat al participantilor a crescut spectaculos, dovada a faptuluica gazelle au avut efect fiziologic major. Mai mult, respirarea unei concentratii de 100% oxigen nu a inhibat cascatul.

Cu toate ca atat respiratia cat si cascatul sunt implica acte respiratorii, aceste programe sunt separate si pot fi modulate in mod independent.

Ce rol are cascatul?

Cascatul are multe consecinte si corelatii care pot servi drept functii: deschide trompa lui Eustachio (curata urechile), provoaca lacrimarea, umplerea plamanilor cu aer, intinderea corpului, semnalarea somolentei si a plictisului sau marcarea tranzitiei dintre somn si starea de veghe, etc.

Natura neintentionata a cascatului

Putem casca in mod spontan sau contagios, dar nu si la comanda verbala. Inabilitatea noastra de a casca dupa voie este o dovada a naturii neintentionate a cascatului. Acesta isi face deja aparitia pana la sfarsitul primului trimestru de dezvoltare prenatala si prezenta lui este o dovada evidenta la nou-nascuti.

Ce se intampla in timpul cascatului?

Ne deschidem larg maxilarele, tragem adanc aer in piept, expiram scurt si sfarsim prin a ne apropia maxilarele. Pe langa maxilarele larg deschise, cascatul mai are si alte trasaturi importante, usor de observant si anume, este o reactie contagioasa. Nu trebuie decat sa ii rogi pe oameni sa se gandeasca la cascat, si cascaturile veritabile nu se vor lasa asteptate.

Exista patru variante de cascat:

  1. Cascatul exclusiv pe gura
  2. Cascatul cu dintii inclestati
  3. Cascatul pe nas cu buzele stranse
  4. Cascatul o ochii deschisi.

In vreme ce detaliile privind rolul cascatului sunt inca in curs de cercetare, acesta ne deschide calea  spre modalitati de diagnostic si ne ajuta sa cunoastem esenta bazei neurologice a comportamentului social.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Psihologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web