Documentarul rusesc despre anii de studenţie ai lui Ion Iliescu. „Tinereţea a rămas în amintirile noastre ca fiind foarte luminoasă”

in Istorie de

Un documentar produs de televiziunea „Russia 1“ ne prezintă viaţa idilică a studentului Ion Iliescu la Institutul Energetic „Molotov“, din Moscova, în perioada 1950-1954. Aflăm cât de popular era printre colege, ce jocuri incitante se jucau în căminele sovietice şi cât de nostalgic este fostul nostru preşedinte după „luminoşii“ ani ’50.

În 1950, Ion Iliescu era un tânăr aspirant la meseria de inginer hidrolog. Pentru că îşi dovedise ataşamentul faţă de valorile comunismului, Partidul Muncitoresc Român l-a trimis la studii în Moscova. „Era un băiat de treabă. A fost simpatizat din prima. Era genul de persoană care spunea bancuri şi era în centrul discuţiilor“, spune Alexandr Velikanov, coleg de facultate cu fostul preşedinte al României.

Colegii de cameră îşi amintesc faptul că Ion Iliescu avea haine deosebite şi, când plecau la întâlniri, apelau la garderoba lui „Ionel“: „Uneori, el nu avea ce purta pentru că toate hainele erau împrumutate pe la colegi“.

„Fetele erau mai interesate de el decât de noi, ceilalţi. Era un băiat interesant, probabil că ţinea şi de naţionalitate“, afirmă unul dintre colegii lui Iliescu. Cum studenţii străini primeau o bursă de studii mai mare decât ruşii, Iliescu era invidiat că îşi putea permite să mănânce câte o chiflă franţuzească în fiecare pauză.

Nina Ilina, una dintre colegele lui Iliescu, îşi aminteşte că tânărul Ionel i-a învăţat pe studenţii sovietici un joc românesc, naiv şi incitant în aceeaşi măsură: „La una din primele noastre petreceri, după ce am dansat şi am glumit, el ne-a învăţat jocul cu cutia de chibrituri. Scoteam interiorul cutiei de chibrituri şi rămânea doar exteriorul. Unul îşi aşeza pe nas acel exterior de cutie şi trebuia să îl pună pe nasul celui de lângă el. Adică se uneau, poate că unii se şi sărutau. Ştiu că Ionel mi-a pus mie cutia pe nas, o dată. Poate că de-asta am şi reţinut“. Iliescu era admirat şi pentru calităţile lui de înotător, aşa cum se poate vedea şi într-o fotografie de arhivă prezentată în documentar.

Nina Iliescu, soţia fostului preşedinte, a fost, de asemenea, studentă la Moscova în acea perioadă. De altfel, cei doi s-au căsătorit la finalul celui de-al doilea an de facultate.

Într-una din vizitele sale oficiale în Rusia, în perioada în care a fost preşedintele României, Ion Iliescu s-a reîntâlnit cu colegii săi de facultate. „Am avut discuţii, aşa ca între prieteni. Ei spuneau: «cât de bine a fost pe vremea lui Stalin!». Altul a spus: «Ai înnebunit, cum poţi să te gândeşti la asta?». Asta a fost, la 20 de ani totul era frumos şi bine. Aşadar, tinereţea a rămas în amintirile noastre ca fiind foarte luminoasă“, a rememorat Iliescu în cadrul documentarului.

Ion Iliescu despre „fericirea de a studia în Uniunea Sovietică“ şi despre „canibalii americani“

La finalul primului an de studii la Moscova, Ion Iliescu a publicat în „Scînteia“ articolul intitulat „Fericirea de a studia în Uniunea Sovietică“. Într-un limbaj specific vremurilor, Ion Iliescu aşternea pe hârtie un lung articol în care broda pe marginea ideii din titlul: „Pentru orice student român este o cinste şi o fericire să studieze în Uniunea Sovietică. […] Avem de învăţat nespus de mult din felul de a trăi şi a gândi al omului sovietic, al acestui om de o mare înălţime morală, cult, modest, gata oricând să-ţi spună deschis ce gândeşte şi să te ajute.

Cu toţii simţim prietenia, îndrumarea şi ajutorul tovarăşilor noştri sovietici, ne bucurăm împreună de succesele construcţiei noastre paşnice şi simţim aceeaşi revoltă contra canibalilor americani care săvârşesc bestialităţi de nedescris împotriva eroicului popor coreean şi care pregătesc un nou război mondial“.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

loading...

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Ultimile din Istorie

Close
Mergi SUS

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web