Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Dominantele in profilul dezvoltarii anteprescolarilor

in Pedagogie/Psihologie

538b695995f9cf5328000001

Dominantele in profilul dezvoltarii anteprescolarilor

  1. cucerirea autonomiei de deplasare si placerea deplasarii care i-a facut pe cercetatori sa numeasca anteprescolarul – „fiinta tropaitoare”.

  2. dezvoltarea vorbirii, pe care Gessell a numit-o „inmugurire verbala”, adica in fapt comunicara verbala se largeste din ce in ce mai mult si anteprescolarul devine „fiinta trancanitoare”.

  3. aparitia reprezentarilor si trecerea de la inteligenta sensorio-motorie la gandirea simbolica si preconceptuala.

  4. aparitia constiintei de sine.

Regimul de viata si dezvoltarea biologica

  1. diversificarea alimentelor, dar fiind obligatiroo cele proaspete, cu proteine usoare, produsele lactate de toate felurile, fructe si legume proaspete.

  2. somnul de noapte – de 11-12 ore iar in timpul zilei o ora si jumatate, insa incepe refuzul catre a2a jumatate a stadiului

  3. veghe foarte activa pe spatii mai largi ale apartamentului, curtii, in parcuri, fiind dominata de jocul simplu si de interactiuni cu mai multe persoane din familie.

Dezvoltarea biologica

Fiind varsta copilariei, ritmurile raman inalte asa ca in ceea ce priveste greutatea se ajunge de la 9500 g la 14-18 kg.

Cresterea in inaltime se desfasoara tot cu ritm crescut si astfel de la 74 cm se ajunge la 94-100 cm. Cresterea in inaltime e usor diminuata catre 3 ani.

Se schimba usor raportul dintre cap si trunchi.

Perimetrul toracic continua sa il depaseasca pe cel cranian si intre 1 an si 1 an si 3 luni se inchide si fontanela anterioara.

Se produc suturi ale placilor craniene, fenomen ce dureaza si dincolo de acest stadiu. Se contureaza mai bine curbura toracica dar ramane inca instabila. Se consinua osificarile la nivel toracic. La nivelul membrelor, mai ales cresc oasele lungi ale picioarelor si se produc modificari ale metacarpienelor mainii. D

Dentitia se continua fiind tot provizorii si la 2 ani copilul alre 20 dinti.

Sistemul muscular dobandeste o capacitate mai mare de tonus si astfel copilul are o anumita vigoare.

Se ating reglajele evacuarilor, acesta fiind semnul maturizarii neurofunctionale si musculare.

Varsta olitei se atinge in ultimul sfertt din al 2lea an de viata.

Varsta robinetului parcurge cateva faze:

  • dincolo de 1 an si jumatate, copilul previne evacuarea , anuntandu-l pe adult (dar nu poate tine mult)

  • dincolo de 2 ani poate astepta mai mult

  • la 2 ani si jumatate aceasta varsta a robninetului se atinge si se produc mici accidente rar, in timpul zilei.

  • Catre 3 ani ramane curat si noaptea

E un semn al dezvoltarii organice si neurofunctionale.

Dezvoltarea sistemului nervos

  • continua sa creasca corpul neurona si greutatea creierului ajunge la sfarsitul acetui stadiu la aproximativ 1100 g.

  • Se dezvolta mai amplu zonele motoare si verbo-motorii de la nivelul cortical

  • Se adancesc scizurile si circumvolutiunile

  • Procesul de mielinizare continua si e puternic si depinde mult de gradul de stimulare

  • Se manifesta si organizari la nivel cerebral ale diverselor legaturi interneuronice

  • Copilul oboseste relativ usor mai ales cand merge mult timp sau sta in spatii relativ inchise si desfasoara activitati monotone.

Dezvoltarea perceptiilor

Perceptiile tactile: au acum un rol foarte mare in explorarea mediului inconjurator si copilul tinde sa puna mana pe orice. Cercetatorii sun „mana devine un organ al cunoasterii”.

Pana catre 1 an si 8 luni copilul tinde sa duca la gura tot ce apuca.

Totodata atunci cand apuca obiectul tinde sa le miste in propriile maini si astfel sa perceapa diversele suprafete ale acestora si prin urmare realizeaza manipularea acestopra. Dar obtin deja perceptii mai bune datorita

Informatia perceptiva tactila se integreaza relativ repede in structurile vazului ca si cum ar dubla vazul, dar lipseste posibilitatea sintetizarii in interiorul mecanismelor perceptive tactile a tuturor informatiilor despre obiect si de aceea anteprescolarii nu recunosc obiectele daca doar le manipuleaza.

Perceptiile vizuale sunt orientate cu precadere spre obiectele din spatiul apropiat al copilului si indeplinesc functii importante in deplasare si in actiunea cu obiectele.

Mecanismele constantelor perceptive se dezvolta pana la o distanta de 10 m in jurul copilului si prin urmare in acest spatiu copilul percepe clar obiectele si apreciaza relativ bine departarea lor dar dincolo de 10 m perceptiile sunt neclare si distantele aproape ca nu se percep.

Creste posibilitatea de a verbaliza ceea ce copilul percepe si totodata pot verbaliza un numar de culori de baza: rosu, galben, albastru, verde si alb.

Deasemenea poate aprecia perceptiv si denumi cu mare – mic.

Au o deosebita disponibilitate pentru a percepe desene clare, simple si expresive. Si cere adultului insistent sa ii spuna ce reprezinta.

Perceptiile auditive – se constata ca auzul fizic functioneaza din ce in ce mai bine adica copilul identifica sunelete maturale si zgomotele din spatiul sau si le localizeaza aproximativ.

In ceea ce priveste auzul muzical se manifeste preferinte pentru muzica, linii melodice simple si preferinta pentru ritm, pe care il reproduce in miscari ca de dans.

Sunt incercari de a reproduce sunete muzicale.

Auzul fonematic abia acum incepe sa se dezvolte, mai ales in ceea ce priveste functia reglatorie a lui, pentru pronuntia de catre copil a sunetelor, dar auzul verbal al structurilor de comunicare pe care le foloseste dultul catre copil acestea pot sa fie bine receptionate.

Debutul reprezentarilor si a functiei semiotice

Functia semiotica exprima un anumit nivel al maturizarii neurofunctionale cerebrale si consta in faptul ca se conserva la nivel cerebral in forma unor semnificanti informatiile despre obiecte reala care se numesc semnificatii.

Functia semiotica debuteaza in jurul unui an si jumatate si 8 luni, si se exprima in 5 feluri de semnificanti:

  1. imitatia amanata – copilul poate percepe ceva intr-o zi si apoi reproduce dupa cateva ore in forma unui gest care reda ceva din specifica semnificatului.

  2. Jocul simbolic – consta in faptul ca anteprescolarul adauga noi semnificatii jucariilor sau obiectelor in functie de locul acestora in cadrul jocului (ex: cu covrigul)

  3. Desenul, imitatia grafica – in timpul anteprescolaritatii se desfasoara doua faze din cele puse in evidenta de Luquet si anume:

  • a realismului fortuit, cnsta in faptul ca copilul apuca mai bine creionul dar nu are inca o tehnica de desen propriu-zisa.

  • A realismului neizbutit, care se deosebeste de primul prin faptul ca copilul intai isi propune sa deseneze ceva, dar obtine tot o mazgaleala.

  1. reprezentarea

  2. simbolul verbal, cuvantul.

Proprietatile reprezentarilor anteprescolarului

  1. sunt foarte strans legate de perceptii si nu exista decat pentru acele obiecte care au fost percepute

  2. sunt foarte concrete si din aceasta cauza foarte apropiate de perceptii

  3. sunt neprecise si adesea globaliste fara a surprinde detaliile de forma, de marime

  4. aproape ca nu contin generalizari si totusi aparitia lor incepe sa distinga evolutia umana de cea animala, si aparitia lor face trecerea la gandire.

Dezvoltarea memoriei si atentiei

Continuturile celor memorate sunt in cea mai mare parte de origine percetiva si sunt stocate pe scurt timp, dar sunt suficiente pentru a-l ajuta pe copil si sa se deplaseze si sa se adapteze la obiecte.

Dincolo de un an si 8 luni incepe treptat sa creasca si memoria verbala si copilul retine denumirile obiectelor familiare si cere mereu adultilor sa ii spuna cum se denumesc alte obiecte mai putin familiare.

Stie prenumele sau, al parintilor, are o vaga idee cu privire la varsta lui (imitatie dupa adulti), incepe sa tina minte mici poezioare chiar daca nu le intelege, cantecele mici, incepe sa receptioneze si apoi sa stocheze in minte povesti scurte de 20-30 propozitii, pe care le spune adultul si in care e vorba despre ce e in spatiul lui apropiat si despre el.

Pastrarea in memorie e la inceputul stadiului de circa 3 saptamani, iar la sfarsitul stadiului ajunge la cateva luni asa ca tine minte ce i-a adus mos craciun etc.

Reproducerea trebuie insa sprijinita de adult fie prin intrebari fine prin inceputuri de propozitii.

In ceea ce priveste atentia aceasta e in totalitate involuntara, e externa si e investita cu precadere in campul perceptiv.

Este superficiala si de aceea perceptia ca si reprezentarea raman globaliste si imprecise.

E instabila chiar si cand e vorba de un joc care ii place. Si chiar daca tine 10 minute, atunci se intrerupe de 3-4 ori.

E extrem de usor de distras. Stabilitatea atentiei ajunge la sfarsitul stadiului la circa 15 minute.

Incepe sa fie influentat de comenzile verbale ale adultului si de aceea atat parintii cat si educatoarele mai intai formuleaza aceste comenziverbale si dupa aceea spun ideea (Fii atent!…).

Dezvoltarea limbajului

Se constata ca la intrarea in acest stadiu copilul care a reusit sa pronunte 3-5 cuvinte incepe sa le foloseasca frecvent si mai ales nu doar sa exprime starea trebuintei lor si sa comunice cu cei din jur, numai ca la multi anteprescolari se inregistreaza o faza de stagnare aparenta in care de-a lungul a aprox 6 luni copiii invata putine noi cuvinte si ii alarmeaza pe parinti, dar ei reusesc din ce in ce mai bine sa indeplineasca ceea ce le cer adultii.

Incepand cu 1 an si 6/8 luni cand se inregistreaza acel moment de dezvoltare functionala cerebrala copii incep sa insuseasca repede multe cuvinte astfel ca la sfarsitl stadiului pot avea un vocabular pasiv (cuvinte intelese) de aproximativ 1500 cuvinte si un vocabular activ (cuvinte efectiv folosite de catre copil) de aproximativ 200-400 cuvinte.

Totodata copilul incepe sa foloseasca ca sa comunice nu doar un singur cuvant ci 2-3 cuvinte care insa sunt alaturate simplu fara nici un fel de cuvant de legatura si fara flexionare.

Paul …… a numit aceasta faza a limbajului telegrafic, iar altii au numit-o faza prefrazei.

Incepand cu 2 ani copilul ajunge la faza frazei, adica foloseste structuri verbale in care apar cuvinte principale, de lagatura, flexionalitatile adecvate, dar aceste fraze, propozitii imita intrutotul pe cele ale adultilor (ex: mai vrei portocala?).

Copiii devin sensibili la adaptarea structurilor propozitiei la situatia de comunicare si modifica ceva din cea pe care a luat-o de la adult dar modificarea nu e corecta (eu ec acela?).

Structurile de comunicare care ajung sa fie corecte sunt totusi simple ca structura si sunt folosite cu precadere in forma asa-numitului limbaj situativ si apoi vor fi folosite in asa-numitul limbaj contextual.

Libajul situativ e la inceputul fazei frazei si consta in faptul ca copilul foloseste atat expresii verbale cat si gesturi, actiuni reale, onomatopee, asa incat daca nu esti de fata nu intelegi ce spune. La multi spre sfarsitul stadiului se trece la limbajul contextual care se caracterizeaza prin:

  • tot ceea ce copilul vrea sa comunice poate fi exprimat verbal;

  • propozitiile si frazele au inteles clar, au continuitate ca sens si mai ales sunt redate actiunile dar bine verrbalizate si in succesiunea logica sau temporala caracteristica pentru ceea ce se comunica.

Limbajul contextual va domina toate celelalte stadii de dincolo de acesta, dar e de remarcat faptul ca chiar la unii prescolari persista limbajul situativ.

In cursul acestui stadiu copilul acumuleaza o anumita experienta de comunicare si se formeaza o atitudine caracteristica si anume, copilul isi da seama a tot ceea ce el percepe in jurul sau are un nume si cand intalneste obiecte noi cere adultului sa-i spuna cum se numeste. De aceea cercetatorii au denumit aceasta faza „a marii identificari”.

O problema speciala legata de limbajul prescolarilor e cea a pronuntiei. La majoritatea copiilor pronuntia e defectuoasa. Copii fie simplifica cuvintele, eliminand o parte din ele, sau omit silabe din interiorul cuvantului sau intersecteaza silabe (cotoferie – cofetarie).

De cele mai multe ori se substituie litere cu altele pa care le pot pronunta mai bine.

Tendinte de a contopi 2 cuvinte (disimate – desene animate).

Acest limbaj cu mari distorsiuni dde pronuntie este numit „limbajul mic”, care e inteles numai de cei apropiati ai copilului, ce devin „traducatori” pentru altii. Se recomanda ca parintii sa nu sanctioneze niciodata drastic aceste pronuntii, sa nu ironizeze, sa nu faca glume, ci sa astepte procesul natural de ameliorare, dar ei sa vorbeasca copilului rar, corect si clar. E o greseala ca parintii sa vorbeasca cu limbajul mic.

Dezvoltarea gandirii

In cursul acestui stadiu, odata cu debutul functiei semiotice apare posibilitatea de a se parcurge cel de-al 6lea stadiu al inteligentei sensorio-motorii, si de a se trece in acelasi timp de la aceasta inteligenta practica la gandire.

Al 6lea stadiu al inteligentei sensorio-motorii se caracterizeaza prin urmatoarele:

  • conduitele inteligente complexe sunt mai consolidate si pot fi manifestate in noi situatii si in multe situatii.

  • Copilul tinde sa se confrunte cu noul si se adapteaza la nou prin inmultirea raspunsurilor lui si prin combinarea raspunsurilor invatate, dar aceste conmbinatii incep sa se faca nu prin tatonare exterioara ci in plan mental prin interventia reprezentarilor si abia dupa combinarea modurilor de actiune in plan mental se obtin rezultate in minte care apoi se exprima rapid in actiuni inteligente ale copilului.

  • Dar mai departe combinarile mentale se vor inmulti. Actiunile practice se interiorizeaza si devin actiuni reprezentate.

  • Unitatile cognitive ale gandirii acesteia de inceput sunt foarte simple, care reprezinta o legatura dintre o denumire si exemplarele din categoria respectiva de obiecte, asa incat de exemplu cand copilul spune ceva despre caine, acest concept simbolic poate fi atasat numai cainelui din curtea bunicii. Si totusi ele functioneaza ca niste concepte si cand copilul se intalneste cu alte exeplare, ei le includ in clasa, grupul respectiv.

  • Aceste preconcepte presupun un extrem de scazut grad de generalizarea si abstractizare, cuprind insusiri foarte diferite ca semnificatie si chiar dominanta unei insusiri care s-a impus in experienta perceptuva a copilului (ex: copac-stalp).

  • Folosind reprezentarile si aceste preconcepte extrem de simple, copilul incepe sa realizeze din ce in ce mai bine actiunile mentale prin care leaga unele de altele obiecte sau insusirile acestora si ajunge sa desfasoare un fel de rationamente elementare cum ar fi cel prin analogie sau rationamentul transductiv de trecere de la particular la particular.

  • Totodata se constata ca aceste actiuni si relationari mentale sunt mai ales directionate nu de lumea reala ci de placerile si trebuintele copilului si de aceea gandirea anteprescolarilor are 3 caracteristici:

  1. egocentrism – tendinta de a raporta totul la propria placere si prin urmare vantul bate ca sa-l racoreasca pe el.

  2. gandire animista – el transfera ce ii e caracteristic lui asupra lucrurilor (se loveste de scaun – bate scaunul)

  3. magismul – consta in a stabili relatii care nu exista in realitate intre obiecte, dar care corespund dorintelor si trebuintelor copilului

rezulta ca gandirea anteprescolarului nu e cauzala. Copii nu fac distinctia clara intre real si imaginar, dar e interesant ca in anumite conditii speciale, ei ajung sa faca diferente intre aparenta si realitate. De exemplu, daca li se prezinta o radiera obisnuita si una in forma de creion, pana la urma isi dau seama ca si a 2a e tot o radiera.

Gandirea aceasta simbolica si preconceptuala reprezinta al 2lea nivel al inteligentei umane si se intinde pana la 4 ani. Prin ea se face distinctia evidenta dintre om si animal.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web