Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

ECOSISTEME DIN ZONA RECE SI TEMPERATA

in Biologie/Enciclopedie

Ecosistemul polar-arctic şi antarctic

Arctica este un ocean parţial îngheţat, înconjurat de întinderi mari de tundră, cu vânturi puternice. Se caracterizează prin ziua polară vara şi noaptea polară iarna. Oceanul Arctic este cel mai mic şi mai puţin adânc ocean.

În timpul verii, lumina permanentă este captată de algele planctonice, care se dezvoltă în cantitate mare. Viaţa marină este abundentă, deoarece apa este bogată în oxigen şi nutrienţi. Pe uscat există un peisaj de tundră, care se dezgheaţă numai parţial, devenind permafrost, cu o zonă îngheţată în profunzime, care previne secarea apei provenită din zăpada topită.

Lumina continuă permite dezvoltarea rapidă a vegetaţiei. Plantele de tundră cresc şi înfloresc rapid primăvara şi la începutul verii. Păsările migratoare sosesc pentru a se înmulţi. Gâştele ciugulesc plante, iar picioroangele viermi şi insecte din solul mlăştinos. Balenele sunt atrase de vegetaţia planctonică, se îngraşă şi se întorc în ape mai calde pentru a se face pui.

Gheaţa este un element major în stabilirea zonelor de trai pentru animalele mari. Urşii polari şi vulpile arctice pot traversa gheaţa, iar focile, balenele şi alte animale marine trebuie să respire aerul atmosferic prin copci de gheaţă pentru a supravieţui.

Rezistenţa la frig este cea mai importantă caracteristică fiziologică. Mamiferele şi păsările sunt protejate de blană şi pene, iar pinguinii au un strat gros de grăsime. Camuflajul este o adaptare la mediu, multe animale polare au culoarea albă; vulpea arctică are culoarea gri-maronie în timpul verii şi albă sau albăstruie iarna.

În timpul iernii, animalele ierbivore- renul caribu şi boul moscat scurmă zăpada pentru a scoate licheni şi sălcii pitice, iar lemingii îşi fac vizuini sub zăpadă. Animalele mari migrează în alte zone.

Ecosistemul arctic este întâlnit în Groenlanda. Biotopul este o zonă montană, cu înălţimi de până la 2940m acoperită cu gheaţă. Temperatura lunii celei mai calde este de 2,8-4o C. Vegetaţia este compusă din muşchi, licheni , sălcii pitice. Fauna cuprinde mamifere: urşi albi (Ursus maritimus), boi moscaţi (Ovibos moschatus), vulpi polare (Alopex lagopus), iepuri polari (Lepus arcticus), hermine, lemingii, lupi polari, morse, foci, balene, dar şi păsări polare: bufniţa albă (Nictea scandica), potârnichea de tundră (Lagopus mutus), şoimul norvegian (Falco rusticolus).

În Alaska, Wildlife Range este cel mai întins sanctuar al naturii arctice din S.U.A., situat în zona subarctică, servind ca refugiu pentru animalele arctice. Tundra, dominată de vânturi oceanice, este mai variată pe pantele sudice ale Munţilor Brooks, prezentând şi arbuşti şi chiar păduri de molizi. Aceasta atrage turmele de caribu, care străbat aproape 2.000km, traversând râuri, câmpuri de gheaţă şi munţi. Se mai găsesc elani, berbeci Dall, boi moscaţi.

Antarctica este un continent acoperit complet de un platou de gheaţă gros de 4.000m, în care temperatura se află sub Oo tot timpul anului. Fiind înconjurat de mări furtunoase, este izolat complet de restul lumii. De aceea, viaţa animală în ecosistemul antarctic este întâlnită aproape exclusiv în ocean.

Algele şi lichenii cresc numai pe coastă, fiind singurele plante terestre, iar animalele din această zonă sunt insecte, acarieni sau viermi nematozi. Restul animalelor se hrănesc în mare şi vin la ţărm numai ca să se înmulţească. Vertebratele îşi petrec iarna în mare, cu excepţia pinguinilor imperiali.

Temperatura minimă a oceanului este de -1,8oC, acesta fiind mai cald decât continentul, în aceste condiţii, oceanul sudic este una dintre cele mai productive mări din punct de vedere biologic. Deşi numărul de specii este mic, populaţiile adaptate sunt enorme. Astfel, crustaceele mici Krill, ce oferă hrana pentru foci şi balene, formează roiuri de milioane de tone. Animalele mari sunt reprezentate de pinguini, foci leopard, balenecu fanoane, lupi de mare-hoitari.

Zonele din sudul Americii de Sud din Chile şi Argentina prezintă importante influenţe polare, antarctice. Astfel, în Arhipelagul Ţara de Foc din Chile, în zonele Capului Horn şi în Laguna San Rafael, dar şi în zona Los Glaciares şi Platforma de gheaţă a Patagoniei există gheţari. De asemenea, pe malul Oceanului atlantic, curentul rece Falkland oferă o bogată sursă de hrană, datorată planctonului. Aceste condiţii determină existenţa unei abundenţe faunistice specifice deosebite, în special imense colonii de pinguini, foci, balene, lei de mare.

Ecosistemul de deltă

Ecosistemele de deltă sunt întâlnite în delta marilor fluvii, fiind un loc de popas pentru păsările migratoare între regiunile arctice şi tropicale, dar şi în care clocesc diferite specii. Ele constituie o adevărată comoară a faunei ornitologice.

Cel mai reprezentativ tip de ecosistem de deltă îl constituie Delta Dunării din România, care a fost declarată rezervaţie a biosferei. Biotopul este reprezentat de zone inundate care formează canale şi. lacuri numite ghioluri şi de zone de teren pe care cresc păduri numite haşmacuri.

În zonele inundate creşte o bogată vegetaţie ierboasă acvatică, în special stuful. Cea mai reprezentativă pădure este Pădurea Letea–Haşmacul mare, în care sunt crânguri de arin negru (Alnus glutinosa), stejar de luncă (Quercus robur), frasin de luncă (Fraxinus angustifolius) şi de baltă (F. pallisae), plopul alb şi negru, salcia, dar şi liana mediteraneană Periploca graeca. Arbuştii corn, dracilă, soc, mur crează imaginea unui hăţiş subtropical.

În acest habitat, vara clocesc colonii de pelicani, stârcii, egrete, lopătari, cormorani, iar iarna sosesc gâştele cu gât roşu, gâştele cu inel la gât, gâştele de zăpadă, raţe nordice, cufundaci, lebede etc. În ghiolul Roşca , pe plauri cuibăreşte cea mai mare colonie europeană de pelicani (Pelecanus onocrotalus). În alte zone cuibăresc lebăda mută (Cygnus olor), egreta mare Egretta alba) şi lopătarul (Platalea leucorodia).

Delta Ronului (Camargue) din Franţa reprezintă o etapă în reţeaua europeană a migraţiei păsărilor. Biotopul este un teren acoperit de dune, iazuri, mlaştini şi lagune. În vegetaţie predomină arbuştii mediteraneeni Juniperus phoenicea şi Cytisus albidus, iar în iazuri trăiesc egrete, bâtlani, flamingi, raţe, gâşte, pescăruşi etc.

Delta Guadalquivirului (Coto Donan) din Spania cuprinde dune, bălţi, canale şi păduri de pini şi stejari de plută, cu un maquis dens de arbuşti: laur, mirt, palmier pitic. Fauna prezintă păsări europene rare, ca vulturul imperial sau vulurul hoitar spaniol, dar şi manguste (Herpes ichneumon) şi râşi (Lynx pardalis).

Delta Volgăi (Astrahan) din Rusia este înfrumuseţată de nuferii roza mării Caspice (Nelumbium caspicum). Ornitofauna este caracteristică deltei, ichtiofauna conţine sturioni, iar dintre mamifere apare antilopa saiga.

Un ecosistem de deltă deosebit îl reprezintă delta fluviului MacKenzie din Canada, aflată la nordului cercului polar arctic, zonă în care 6 luni pe an este noapte polară, iar terenul este acoperit cu gheaţă. Primăvara gheaţa se topeşte şi eliberează nişte moviliţe conice numite pingo. Deşi debitul de apă este foarte mare, are numai 1,2m adâncime, iar solul îngheţat numit permafrost menţine apa pentru vegetaţia de sălcii, plopi, molizi, pini, şi pentru fauna de păsări, dar şi de castori, zibeline, balene albe şi groenlandeze.

Un alt ecosistem deltaic deosebit este întâlnit în delta fluviului Okavanga din Botswana, cea mai mare deltă interioară a lumii. Dintr-o mare câmpie inundată de fluviu, cu mlaştini, insule şi smârcuri de trestie, numeroase canale curg spre sud, apoi apa se evaporă şi dispare în Deşertul Kalahari. Ornitofauna conţine 400de specii, în apă trăiesc peşti, broaşte, crocodili, dar şi hipopotami, care au un rol important în menţinerea canalelor.

Ecosistemul de mlaştină

Mlaştinile sunt habitate în care zone de apă fără vegetaţie alternează cu zone cu vegetaţie deasă. Ele sunt unele dintre cele mai productive ecosisteme din interiorul continentelor în privinţa cantităţii de hrană. În zona temperată, apogeul abundenţei de hrană este primăvara şi vara, dar la tropice şi subtropice, apa poate seca. Apa cu adâncimea de 1m este favorabilă animalelor mari, care respiră aer.

Mlaştinile apar şi se menţin în special în zonele umede, tropicale şi subtropicale, iar cele mai reprezentative ecosisteme sunt întâlnite în aceste zone din America, Africa sau Asia.

În centrul Americii de Sud, în zona Pantanal din Brazilia, în sezonul ploios noiembrie-martie, fluviul Paraguay şi afluenţii săi inundă câmpia pe o suprafaţă imensă, cu o adâncime de 3m, presărată de insule. Multe păsări şi animale migrează spre sud. În aprilie, când ploile încetează, apa se retrage, lăsând o pajişte fertilă cu arbori printre miile de bălţi. Peştii şi alte animale acvatice constituie o bogată sursă de hrană pentru păsări şi animale.

În apele decorate cu imensele frunze de Victoria regia, cele mai mari din lume, de 1m diametru trăiesc păsări: egrete, lopătari, cormorani, păsări jacana, raţe Muscovy şi frumoasa barză jabiru, dar şi caimanii, şerpi anaconda , lungi de 6m şi broasca cu corn.

În statul Florida din S.U.A. se află o uriaşă câmpie umedă, numită Everglades (Poienile veşnic verzi). Acesta este cel mai mare biotop subtropical în stare sălbatică, cu cele mai mari păduri de mangrove din lume. Mangrovele sunt singura asociaţie de copaci care trăiesc în apa sărată de ţărm. Din loc în loc apar hamacurile umede cu ferigi, plante epifite şi orhidee sau cele uscate cu Yucca şi cactuşi.

Mangrovele sunt arborii sacri ai Floridei şi pot fi mangrove roşii (Rhisiphora mangle), negre (Avicenia mangle) şi albe ( Laguncularia racemosa). Vegetaţia luxuriantă este formată din palmieri, smochini, chiparoşi. Ornitofauna conţine ibişi albi şi galbeni, egrete albe şi roşii, flamingi, curcani de apă, cuci de mangrove. Mamiferele mari sunt reprezentate de puma de florida, iar în apă trăiesc crocodili şi aligatori. Mai există şerpi, şopârle, fluturi şi melci de copac coloraţi în negru, portocaliu, violet şi alb.

În vecinătatea acestei zone, într-o zonă de mlaştini se află Big Cypress, rezervaţia chiparoşilor mari.
În Europa se găsesc de asemenea ecosisteme de mlaştini. Zona Berezina din Bielorusia cuprinde un habitat de lacuri, mlaştini şi turbării din Câmpia râurilor Dvina şi Berezina. Declarată rezervaţie a biosferei, zona conţine o vegetaţie de pini, brazi, mesteceni, arini negri, frasin şi stejar de piatră (Quercus coccifera), dar şi o faună din păsări rare: cocoşul de munte, vulturul pescar, acvila regală, şoimul comun sau mamifere:zimbrii, mistreţi, cerbi, elani, castori.

Zona Wollmatinger Ried din jurul lacului Constanţa din Germania se caracterizează prin fluctuaţii anuale ale nivelului apei, care îi dau un aspect mlăştinos, iar plantele şi animalele s-au adaptat la condiţii amfibii.

Vegetaţia de mlaştină este reprezentată de Potamogeton lucens, Zanichellia palustris, Chara aspera. Specii endemice de plante amfibii sunt Deschampsia rhenana şi Myosotis rehsteineri, iar relicte glaciare sunt Armeria purpurea şi Allium schoenoprasum ssp. sibiricum. În zona marginală se găseşte Phragmites communis, iar în pajiştile umede cresc Iris sibirica, Gladiolus paluster, Gentiana utriculosa şi Parnasia palustris.

În acest habitat iernează sau se odihnesc păsările migratoare din direcţia nord- vest la sud est; unele specii cuibăresc: raţa cu ciuf (Netta rufina), raţa cu cap castaniu (Aythia ferina), chira de baltă (Sterna hirundo), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), pescăruşul (Larus ritibundus).

Ecosistemul lacustru

În lacuri, apa este stratificată pe zone: zona de suprafaţă este bogată în fitoplancton ce conţine copepode şi purici de apă; în zona mediană trăiesc peşti activi, iar aproape de maluri sunt ape stătătoare în care trăiesc insecte-libelule, amfibieni-broaşte, crustacei. Astfel, în lacuri există o bogată sursă de hrană pentru păsări.

Unul dintre cele mai renumite ecosisteme lacustre se găseşte în lacul Nakuru din Kenya. Acest lac este considerat paradisul ornitologilor, deoarece adăposteşte 400 specii de păsări, dintre care fac parte pelicani, lopătari, ploieri, berze marabu, ibişi, cormorani. De asemenea deţine cea mai mare concentrare de flamingi (Phoenicopterus ruber) din lume (circa 1,5 milioane), care dau culoare trandafirie malurilor şi insulelor.

În lacul Baikal din Siberia (Rusia), cel mai adânc lac din lume (1620m), trăiesc 1.800 specii de peşti, ca nisetrul, somonul, omulul, dintre care 1.083 specii sunt endemice. Dintre acestea, golomianka este un peşte cu corp semitransparent, bogat în grăsime, care suportă presiuni de zeci de atmosfere şi temperaturi de 3-4oC.

Lacul Qinghai din Podişul Tibet este cel mai mare lac sărat interior din China, care deţine o insulă numită Insula Păsărilor. La sfârşitul primăverii şi începutul verii, pe insulă clocesc sute de mii de păsări. La sfârşitul toamnei, majoritatea păsărilor migrează spre ţările calde, pe lac rămânând doar lebedele, raţele şi ciocârliile. Dintre speciile de păsări rare sunt protejate gâştele cu capul dungat şi pescăruşii cu capul maron.

Ecosistemul marin

Recifii coralieri reprezintă un vast sanctuar genetic al formelor de viaţă marină.

În Australia, în zona Marii Bariere de Corali se află cel mai mare parc marin din lume. Acesta conţine peste 4000 specii de corali, 1.500specii de peşti, 34 specii de moluşte, stele de mare, broaşte ţestoase.

În Marea Roşie, la Eilat, în Israel, există colonii de recifi coralieri şi o foarte mare diversitate animală specifică coralilor. Fauna piscicolă este reprezentată de peste 1.200 de specii de peşti cu diferite forme şi culori , stele de mare, broaşte ţestoase. În atolul Aldabra din Insulele Seychelles, cel mai important element faunistic este broasca ţestoasă uriaşă (Aldabrachelys gigantea), care supravieţuieşte doar în această zonă, declarată de UNESCO monument al naturii.

În Argentina, pe ţărmul Oceanului Atlantic, există rezervaţii cu specii de faună marină, adevărate sanctuare: delfini, foci, pinguini, balene uriaşe şi păsări de mare. La Punta Tomba există o colonie de aproape un milion de pinguini Magellan (Aptenodites patagonica) şi cuibăresc un număr de 10.000 de cormorani. La Punta Norte se află o colonie de 400 lei de mare. În ecosistemul marin de la Banc d Argui, situat pe ţărmul atlantic al Mauritaniei trăieşte foca monah.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web