Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Educaţia obiect de studiu al pedagogiei

in Pedagogie

class-scool

Termenul de educaţie este de origine latină – educo, educare, educere – care înseamnă „a creşte”, „a cultiva”, „a îndruma”. Acest termen induce o analogie cu sădirea , cultivarea şi îngrijirea plantelor. De altfel omul însuşi a fost comparat cu un arbore, s-au elaborat şi teste pentru cunoaşterea personalităţii pe baza interpretării unui arbore desenat de subiect.

Această semnificaţie etimologică este corectă ţi în ceea ce priveşte atenţia pe care cultivatorul trebuie s-o acorde plantei respective, complexitatea şi durata muncii investite în cultivarea plantelor. Dar spre deosebire de plantă, care este pasivă, nu are intenţie şi nu conştientizează procesul său de creştere, omul are cel mai mare potenţial bio-psiho-socio-cultural care prin intermediul educaţiei se actualizează, se orientează, se transformă, se adaptează, se formează şi se dezvoltă.

Sensul specific educaţiei…diferenţiat faţă de cultivarea plantelor se referă la activismul său, la intenţia subiectului, la conştientizarea de către el a procesului educaţional, la transformarea educaţiei în autoeducaţie.

Termenul de educaţie are două sensuri – unul desemnând fenomenul social de formare şi dezvoltare a oamenilor ca subiecţi ai acţiunii, cunoaşterii şi valorilor prin comunicare şi exerciţii, prin corelarea comportamentului lor şi prin integrarea lor în activităţile şi relaţiile sociale; unul restrictiv care se referă la sistemul de circumstanţe şi acţiuni dirijate conştient şi organizat în vederea formării reprezentanţilor noilor generaţii în raport cu un obiectiv ideal, în raport cu cerinţele actuale şi de perspectivă.

Sensul restrictiv al educaţiei include fenomene precum influenţa socială, comunicare, adaptare. Influenţa socială poate fi conştientă dar şi inconştientă evoluând în manipulare. Comunicarea are sensul de schimb de informaţii în ambele sensuri, dar trebuie subliniat caracterul conştient şi organizat al acestui schimb; schimbul poate fi şi afectiv, atitudinal, comportamental.

Adaptarea este un ansamblu de activităţi prin care se trece de la un echilibru mai puţin stabil la un echilibru mai stabil între organism şi mediu.

Relaţia se realizează între ORGANISM ŞI MEDIU şi nu între două sau mai multe personaje umane ca în procesul educaţional. De asemenea nu totdeauna această relaţie este conştientă şi organizată ca în procesul educaţional.

În procesul adaptării sociale, educaţia se produce spontan şi implicit, mediul fiind astfel educogen (generator de educaţie). În familie, şcoală, organizaţii, viaţa publică educaţia este tot mai intenţionată, conştientă, organizată, deşi mai păstrează forme difuze, accidentale.

Cele două laturi ale fenomenului educaţional sunt complementare dar PEDAGOGIA se ocupă de educaţia conştientă, organizată, dirijată, sistematică.

Educaţia a fost definită ca un fenomen social – uman specific care constă în transmiterea acumulărilor teoretice şi practice obţinute de omenire de-a lungul dezvoltării sale social istorice către tânăra generaţie în special, cu scopul formării personalităţii, o pregătire pentru viaţă, pentru integrarea în activitatea social-utilă ca şi pentru dezvoltarea societăţii.

Această definiţie pune în evidenţă circularitatea societate-educaţie: educaţia se realizează din transmiterea acumulărilor şi teoretice şi practice de către tânăra generaţie, ir aceasta contribuie la dezvoltarea societăţii.

De asemenea individul uman ca reprezentant al speciei umane nu devine …. zestre ereditară ci datorită influenţelor modelatoare ale mediului socio-cultural, datorită acţiunii sistematice, conştiente, organizate a educaţiei.

În dezvoltarea ontogenetică a personalităţii relaţia ereditate-mediu-educaţie este indisolubilă.

Ereditatea ca ansamblu al predispoziţiilor transmise de generaţiile anterioare se referă la:

  • Potenţele analizatorilor;
  • Particularităţile S.N.C. (sistemului nervos central) şi ale …..
  • Instinctele

Mediul ca ansamblu al condiţiilor înconjurătoare in care omul trăieşte este compusă din:

  • Mediul natural;
  • Mediul social-global;
  • Mediul psiho-social.

Educaţia reprezintă fenomenul socio-uman specific de transmitere a ceea ce s-a numit ereditate socio-culturală.

Dintre aceste trei componente în interacţiune permanentă şi interdependentă factorul cel mai dinamic este EDUCAŢIA. Aceasta are rolul determinant în actualizarea unor potenţe ereditare sau în inhibarea altora, în selectarea condiţiilor favorizante ale mediului pentru dezvoltarea benefică a personalităţii, în stimularea creativităţii, în integrarea socio-profesională şi dezvoltarea societăţii însăşi.

Interacţiunea dintre ereditate-mediu şi educaţie este indisolubilă, în aşa fel încât întrebarea care dintre cele trei componente este principală este o întrebare rău formulată.

Relaţia de interdependenţă dintre ereditate, mediu şi educaţie este permanentă accentul deplasându-se diferit pe una dintre componente în anumite etape de dezvoltare a personalităţii. Pe măsură ce copilul creşte, el iese tot mai mult de sub dominaţia eredităţii şi de sub influenţa mediului, educaţia devenind hotărâtoare.

II. Caracterele educaţiei

  1. Educaţia are un caracter specific uman, intenţional şi conştient.

Termenele cu care este educaţia în diferite grade de opoziţie sunt cele de dresaj, manipulare, sugestie. Modelarea comportamentului în mod spontan, neintenţionat, preluarea unor modele comportamentale în mod …. sau a unor modele negative nu intră în sfera educaţiei. Modificările produse de educaţie sunt selective, stabile şi profunde. Ele intră treptat în structurile profunde ale personalităţii (cognitive, afective, comportamentale) având o mare persistenţă în timp, coerenţă şi stabilitate.

2. Caracterul social-istoric … este determinat de faptul că educaţia se dezvoltă odată cu istoria societăţii, fiind influenţată de condiţiile şi realizările fiecărei perioade istorice. Astfel în antichitate educaţia spartană era militară şi cea ateniană umanistă, în Evul Mediu educaţia religioasă se deosebea fundamental de cea cavalerească, în Renaştere idealul educaţional era cel de „om universal”, iar în epoca modernă se diferenţia pregătirea şi specializarea pe anumite domenii de activitate.

Fiecare tip de societate generează un anumit tip de om, anumite idealuri educaţionale, anumite scopuri şi obiective pentru a fi realizate.

3. Educaţia este în interacţiune cu procesele psihice.

Procesele psihice se dezvoltă în cadrul procesului educaţional, astfel încât educaţia trebuie să ţină cont de caracteristicile proceselor psihice. Dar relaţia educaţie-procese psihice este biunivocă ceea ce înseamnă că pe măsură ce aceste procese psihice se dezvoltă ele permit o influenţă educaţională crescută.

Procesele psihice cognitive se dezvoltă stadial, pornind de la cele concrete (percepţie) evoluând spre cele concret-abstracte (reprezentările)şi ajungând la cele abstracte (gândirea). Atât procesele psihice cât şi produsele lor –imaginaţia, raţiunea, judecata, raţionamentul – se formează şi se dezvoltă în cadrul procesului educaţional în familie, în şcoală, în societate. Dar pe măsură ce copilul creşte, el dezvoltă noi structuri psihice care pot asimila o cantitate mai mare de …..Care pot reacţiona mai eficient la educaţie, care pot anticipa influenţele educaţionale, care pot transforma ele însele mediul socio-cultural. Educaţia realizează un echilibru din ce în ce mai stabil între asimilarea mediului de către copil şi acomodarea acestuia la mediu.

4. Caracterul naţional şi universal al educaţiei.

Educaţia şi pedagogia pe de o parte studiază şi dezvoltă tradiţiile şi .,..naţiunii române în domeniul educaţional, iar pe de altă parte adaptează in mod creativ realizările valoroase ale educaţiei şi pedagogiei universale.

Pe măsură ce se accentuează caracterul naţional al pedagogiei, pe măsură ce acestea reprezintă tot mai mult specificul culturii şi educaţiei româneşti se accentuează şi caracterul universal al educaţiei. Caracterul naţional nu este în opoziţie cu caracterul universal al educaţiei, ci într-o relaţie de completitudine şi complementaritate. Educaţia românească în esenţa ei nu este în opoziţie cu educaţia americană, maghiară sau germană.

Cele mai valoroase realizări ale cercetării teoretice şi ale practicii educaţionale dobândesc caracter universal, intră în patrimoniul cultural şi educaţional al lumii, procesul fiind reciproc.

5. Educaţia are un caracter necesar, obiectiv şi permanent.

Formulăm câteva întrebări care reies din viaţa de toate zilele. Se poate trăi fără educaţie? Dacă privim educaţia ca intrinsecă existenţei, existenţa însăşi înseamnă educaţie. Dar las acest nivel minim al educaţiei existenţa însăşi este la limita umanului. Lipsa educaţiei minime creează dependenţe maxime ale omului de natura sa biologică, de instinctele sale agresive, de necesităţile sale primordiale de supravieţuire.

Educaţia are un caracter obiectiv în sensul în care se produce spontan, influenţa mediului socio-cultural fiind determinantă. Pe măsură ce creşte copilul creşte şi caracterul subiectiv al educaţiei, acesta definindu-se prin transformarea copilului din obiect al educaţiei în subiect al educaţiei.

Educaţia este obiectivă în măsura în care se realizează în instituţii şcolare, cu metode şi mijloace educaţionale, cu factori educaţionali specifici. Educaţia este subiectivă datorită accentuării activismului elevului, datorită creşterii gradului său de participare la propria sa dezvoltare şi transformare.

Educaţia are un caracter permanent, se realizează pe parcursul întregii vieţi, vizează formarea şi dezvoltarea întregii personalităţi, prin toate formele şi mediile de organizare a procesului educaţional (familie, şcoală, mas-media, societate)

III. Funcţiile educaţiei

Educaţia are ca obiect de acţiune si transformare omul ca fiinţa completa, persoana vie si concreta, personalitatea ca întreg, grupul uman specializat pe diferite domenii de activitate: familial, profesional, social, societatea umana.

Personalitate umana este privita atât analitic din punct de vedere al formarii structurilor sale cognitive, afective, volitiv-comportamentale cat si sintetic in ceea ce priveşte unitatea dintre aceste componente si structuri.

Educaţia grupului social se refera la formarea si dezvoltarea grupului cu caracteristicile sale in funcţie de scopurile ,obiectivele si modalităţile sale de acţiune.

Educaţia societăţii in general are indicatori legaţi de calitatea vieţii, de gradul de interiorizare a normelor de cultura si civilizaţie.

Cele mai multe studii si cercetări cu privire la funcţiile educaţiei se refera următoarele funcţii:

1.Cresterea si dezvoltarea fizica, armonioasa a tinerei generaţii, a omului in general.

Aceasta funcţie a educaţiei ridica mai multe probleme: in ce măsura educaţia are efecte asupra dezvoltării ,fizice a tinerei generaţii; -dezvoltarea fizica nu reprezintă doar efectul evoluţiei biologice a organismului? -cum se îmbină evoluţia biologica cu cea educaţionala in dezvoltarea copilului si a tinerei generaţii?

Specificul uman al educaţiei este cu atât mai surprinzător cu cat educaţia se exercita si asupra naturii biologice a omului. Astfel dezvoltarea fizica a copilului este un rezultat al stării sale de sănătate si normalizate înnăscuta, al creşterii normale in funcţie de particularităţile de vârsta si individuale dar si efectul educaţiei primite. Primele personaje semnificative din viata copilului :mama, tatăl, alte persoane din familie au un rol educaţional deosebit pentru dezvoltarea fizica armonioasa a acestuia. Antrenarea copilului mic, stimularea sa fizica contribuie la actualizarea tendinţelor sale înnăscute si la dezvoltarea primelor deprinderi psiho-motorii. Una dintre cele mai importante cuceriri ale copilului mic este mersul biped. Acesta nu se realizează de la sine ca o prelungire fireasca a eredităţii umane. Copilul care nu traiste in mediul socio-uman, care nu are modelul mersului biped(de exemplu copiii crescuţi de animale) care nu este îndrumat si susţinut pentru a-si dezvolta mersul nu obţine acest comportament psiho-motor. Treptat copilul îşi dezvolta musculatura pentru a putea realiza coordonarea ochi-mana, pentru a-si putea forma si dezvolta alte deprinderi psiho-motorii ca apucatul, manevrarea obiectelor.

Intrarea copilului la şcoala, la vârsta de 6-7 ani este condiţionata si de dezvoltarea sa fizica. Daca aceasta este armonioasa , corespunzătoare vârstei sale copilul este admis intr-o şcoala normala. Daca aceasta dezvoltare fizica nu corespunde anumitor parametri copilul este orientat către scoli speciale care vor realiza un proces educaţional adaptat nevoilor si cerinţelor sale.

In şcolaritate mijlocie si mare creste rolul educaţiei fizice asupra dezvoltării armonioase a puberului si adolescentului. Educaţia fizica are obiective din ce in ce mai specifice si mai diferenţiate pentru stimularea întregului corp, pentru dezvoltarea unor trăsături fizice ca forţa, rezistenta, echilibrul organumului.

EDUCATIA FIZICA a fost neglijata in epoca si şcoala de tip comunist datorita unei viziuni înguste asupra importantei sale in procesul educaţional. Astfel orele de educaţie fizica erau de multe ori înlocuite cu cele de matematica sau cu alte obiecte considerate mai importante. Subliniem faptul ca nu este corecta ierarhizarea ştiinţelor sau subordonarea unor discipline de învăţământ altor discipline .Fiecare disciplina de învăţământ are rolul si importanta sa bine determinate in dezvoltarea completa a personalităţii.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web