Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Etapele procesului de cercetare

in Pedagogie/Psihologie

cercetare_st

  • o cercetare se organizeaza pe etape, care sint halte – dau ocazia cercetatorului sa se asigure ca este in directia buna

  • o cercetare are 7 etape – unii autori vorbesc de 4 –

  • etapele sint transdisciplinare – indiferent de obiectul sau disciplina, chiar daca vocabularul variaza adesea de la o disciplina la alta – regasim totusi aceleasi etape principale

Alegerea unui subiect

  • subiectul este raspunsul pe care il dam cind cineva ne intreaba „la ce lucrezi, care este tema lucrarii” – coruptie, politica externa, decizie in UE, tranzitie post-comunista, impozite, saracie in Romania, secte religioase, sindicate in sec 20, buget local, toxicomania la tineri

  • este indicat sa enuntam subiectul in citeva cuvinte – si nu in unul (concept) – ex – reusita scolara a elevilor de liceu – si nu „tinerii” –

  • ne va ajuta in fazele de explorare a literaturii (vom vedea)

Observatie preliminara

  • expresia subiect de cercetare si obiect de cercetare sint adesea folosite indistinct in literatura

  • de cele mai multe ori insa – subiect de cercetare = echivalent al problematicii generale de cercetare

  • obiect al cercetarii = problematica specifica de cercetare

xxxx

  • cercetarea este sau impusa (lucrari de cercetare in institutii, alocarea de burse, subventii de cercetare) sau este o alegere libera

  • alegerea subiectului nu face parte in mod normal din proicetul de cercetare deoarece il precede in timp, dar calitatea proiectului si succesul cercetarii depinde adesea de consideratiile care au intervenit in alegerea subiectului

Consideratii in alegere

  1. sa se asigure de interesul lui ptr subiect – daca esti putin sau de loc captivat de subiect – nu se poate investi energie intelectuala ptr a duce la bun sfirsit cercetarea – si surmontarea dificultatilor inerente cercetarii (cursa cu timpul, problema resurselor materiale)

  2. pertinenta sociala a subiectului – saracia, coruptia, divortul la tineri – sau alte teme – in special in stiintele sociale aplicate – vizeaza o ameliorare a parametrilor sociali

  • deci intentia care sta la baza alegerii subiectului – cercetare fundamentala (cresterea cunoasterii unui subiect) si interes (cercetare) aplicat (aplicare practica)

3) legat de acest aspect – care este obiectivul cercetarii : descriere, clasificare, explicatie sau interpretare – face parte din problematica

  • de ex- daca studiem toxicomania – alegerea este ptr remediere situatie

  • dar poate sa fie si cunoasterea unui fenomen (decizia la nivel european)

  1. sa se asigure ca exista o tratare anterioara a subiectului – daca nimeni nu s-a interesat de acest subiect – nu putem dispune de informatii, de referinte – aceste materiale fac parte din Etat de la question (revista literaturii) – necesare cind se formuleaza problematica – nu inseamna reproducerea acelor lucrari – un suiect poate fi abordat in 10-15-20 de feluri diferite – dar trebuie sa vedem cum au procedat altii ptr a propune o abordare originala

  2. se ia in consideratie disponibilitatea informatiei asupra obiectului de studiu – orice subiect poate sa fie in sine interesant de analizat – dar analiza poate ridica probleme majore – informatia necesara este rara, confidentiala = neaccesibila sau nepertinenta ptr aspectul pe care il studiem

  • de ex daca studiem decizii guvernamentale – dar daca nu avem acces la aceste documente nu putem realiza cercetarea

  • sau daca facem o analiza pe baza de interviu al unor lideri – ne asiguram ca avem acces la ei –

  • deci – accesibilitatea surselor (persoane, locuri, documente)

  • sa obtinem autorizatii cit priveste locul si momentul colectarii de date sau obtinerea de interviuri

  1. disponibilitatea instrumentelor de lucru – sau tehnici de cercetare – nu este atit de importanta ca precedentele dar ptr anumite subiecte poate fi determinanata

  2. se mai pot adauga :

  • timp disponibil – 3 luni (licenta), 4-5 ani doctorat, sau alt timp (in institutii)

  • resurse materiale – daca cercetarea antreneaza costuri – ex : daca studiem o tara alta decit a noastra – costuri de transport, cazare – sa ne asiguram ca ele pot fi asumate de un organism sau universitate sau burse

  • daca este o cercetare in echipa – ca toti membrii sint suficient de interesati de subiect

Surse de inspiratie

  • experienta traita

  • schimb de idei

  • observarea – anturaj, context (realitatea) national, internationala

  • dorinta de a fi util

  • cercetari realizate – pe care le cunoastem sau care ne suscita interesul

Formularea (definirea) problematicii (problemei) de cercetare

Vom vorbi succesiv despre

  • rostul formularii unei probleme de cercetare

  • natura problemei de cercetare

  • etapele formularii

  • formularea problemei specifice

Rostul (rolul) formularii unei probleme

Einstein- in cercetare sint mai importante intrebarile decit raspunsurile

  • orice demers stiintific este un demers de interogatie, de chestionare – din cauza aceasta curiozitatea este un atribut esential al unui bun savant

  • cercetarea stiintifica poate aduce raspunsuri aplicabile imediat la solutionarea unor probleme sociale – dar chiar si atunci, primele raspunsuri nu fac decit sa relanseze un alt proces de cercetare

  • dar aceste intrebari care sint la originea demersului stiintific nu apar din neant

  • daca la un moment dat ne punem o intrebare este pentru ca am constatat o problema

Problema (in general) – definita ca un ecart constatat intre o situatie de plecare nesatisfacatoare si o situatie dezirabila la care vrem sa ajungem

  • o cercetarea are rolul de a rezolva aceasta problema

  • o problema formulta ne permite sa punem o intrebare care va da sens cercetarii

  • se pot pune mai multe intrebari unei realitati – dar nu toate sint pertinente

  • poate intrebarea a primit deja un raspuns sau nu se poate raspunde la nivelul actual al cunoasterii

  • sau intrebarea nu are sens – adica pune in relatie elemente (fapte) care nu legatura intre ele – intre tabagismul uni lider si deciziile unei tari – nu are sens – dar intre sinucidere si temperatura – da – se poate pune intrebare – chiar daca nu s-a verificat – Durkheim

  • deci rolul formularii unei problematici – sa elaboram intrebari pertinente (semnificative) cit priveste un obiect de studiu

Ce este o problema de cercetare

  • ex – somajul la tineri – o problema individuala si colectiva – este o problema sociala care este pertinenta si ca problema de cercetare stiintifca

  • sa ne asiguram ca este o problema

  • in cercetarea stiintifica (fundamentala) – cercetatorul nu formuleaza o problema dupa pertinenta sociala – ptr el este o problema de cercetare

  • contiinta sa sociala sau politica (judecati de valoare) nu intra in ecuatie

  • politician / politolog

  • dar se poate manifesta cind decide daca abordeaza sau nu o problema – la fel, in ce fel o face – cu ce teorii, din ce perspectiva – vezi seminar sociologie (ce viziune adopta : consensualista / conflictuala)

Cum formulam concret o problematica ?

2 momente – fiecare are etape ei

  • formularea problemei generale de cercetare – etape : identificarea elementelor problemei si enuntarea intrebarii generale de cercetare

  • formularea problemei specifice de cercetare : alegerea problemei specifice si enuntarea chestiunii specifice

  1. problema generala – este tema generala – sau subiectul
  • o tema trebuie cunoscuta inainte de a o trata

  • ex – vrem sa studiem politica externa a unui stat

  • e prea general – poate cu anumite tari

  • dar tot e prea general ptr a face o cercetare serioasa – exista prea multe dimensiuni si unghiuri de analiza

  • putem alege de ex un domeniu – aparare, comert, apararea mediului

  • sau studiul comportamentului anumitor actori in domeniul pol ext

  • sau procesul decizional – fie formularea deciziei sau luarea deciziei sau aplicarea ei

  • sau comportamentul guvernului

  • deci mai multe elemente fac parte din acest subiect

  • se alege o dimensiune = este obiectul de cercetare

Cum un incepator poate recunoaste elementele sau dimenisunile unui fenomen ?

  • Prin lectura
  • Deci cind am ales tema generala – se constituie bibliografia cea mai larg posibila

  • Cercetare bibliografica – 2 functii – determinam amploarea materialului disponibil – ne permite o prima aproximare a ceea ce vom gasi ca sursa de documentare

  • Sau in anumite cazuri sa evitam sa facem ceea ce s-a facut deja – decit daca este pertinent sa verificam concluziile lor

  • Poate fi determinanta in decizia de a alege tema – daca e suficienta – cercetarea poate incepe

  • Nu e vorba sa citim tot materialul repertoriat

  • Numai lucrari generale – sa vedem cum a fost tratat subiectul, sa reperam dimensiunile fenomenului, unghiuri posibile de analiza

  • Permite sa identificam variabile si indicatori (vom vedea ce sint) – folosite de alti autori

  • Din aceste lucrari putem sesiza anumite legaturi intre elemente – de ex legaturi intre obiective si comportamente, intre comportamente si luarea deciziei

  • Diferente de comportament in functie de domeniul actiunii

  • putem astfel enunta intrebarea generala a cercetarii si sa alegem tema specifica

  • ptr acest demers exploratoriu – spuneam sa formulam subiectul in mai multe cuvinte si nu unul – cuvinte apropiate (prin consultarea dictionarului) – se constituie o lista de cuvinte cheie (asa se face la o teza, sau proiect de cercetare ptr care se solicita o bursa) – e util cind cautam in biblioteci unde documentele sint inventariate si pe teme (si pe autori) – sau asa cind cautam informatii pe net

  • se completeaza fise de lectura – exista in librarii cartoane speciale – exista fise bibliografice (coordonatele cartii – si cota daca vrem sa ne intoarcem la cartea respectiva) si fise de citatii (aide-memoire – e util cind lucram in echipa – sa stie si altii care nu au citit respectiva lucrare), fise de rezumat (esentialul lucrarii) – PTR CEI MAI ORDONATI

  • aceasta documentatie – ne permite sa vedem definitii, felul in care au facut altii

Dar trebuie sa introducem notiunea de CONCEPT

  • un cuvint, o expresie cu care desemnam fenomene ale realitatii observabile

  • este o reprezentare abstracta, este un construit

  • nu este niciodata perfect conform fenomenului real – care nu poate oricum perfect cunoscut

  • este instrumentul de baza al cunoasterii si metodei stiintifice – ele intervin cind formulam problema de cercetare

  • in stiintele sociale – sint cuvinte din vocabularul curent

  • ex – tranzitie, coruptie, partid politic

  • atentie la anumiti termeni (concepte) – ex oferta, cerere – si in economie si in politica (ne intereseaza informatia care o transmite ptr domeniul respectiv

  • sau decizie, politica externa (in exemplul dat este conceptul general)

  • dictionare sau lucrari de specialitate – ne ajuta sa identificam dimensiuni

  • ex – coruptie – ce este – de multe ori definitiile din dictionare – cuprin si atribute care sint dimensiuni ale conceptului

  • sau din lucrari cu caracter conceptual : definitii, tipuri – gen monografii

  • sau liberalism – ec, pol, intelectual – ce sint – si particularitati =dimeniunile

  • conceptul trebuie sa fie bine definit – toti trebuie sa fim de acord asupra definitiei

  • deci consens asupra semnificatiei conceptelor utilizate

  • la nivelul d-voastra – de debutanti – intereseaza sa intelegeti rolul important al conceptelor – sa fie bine definite

xxxx

Revenim la formularea problemei generale

  • literatura permite sa vedem cum au analizat altii tema generala

  • de ex- legatura intre obiective si comportament in pol externa a unei tari

  • sau intre rolul unor ministrii si luarea deciziei intr-un domeniu functional

  • intre natura interventiei gr de interes si un anumit domeniu (sau luarea unei anumite decizii)

Putem astfel sa propunem o alta teme particulara de cercetare –

  • ne intoarcem la bibiografia de inceput sa vedem daca exista suficient material ptr propria noastra analiza

  • in aceasta etapa disponibilitatea surselor criteriul principal

Problema specifica de cercetare (specificarea problematicii)

  • la fel ca la problematica generala – alegem problema si punem intrebarea specifica de cercetare

  • cum am spus, in cercetarea stiintifica (fundamentala, teoretica) singurul fel de a justifica o cercetare este sa reperam lacune in lucrarile anterioare care trateaza acelasi subiect

  • trebuie deci sa citim, dar nu lucrari generale, ci studii si analize pe tema particulara – din aceste lucrari iese problematica noastra – si felul in care noi vom trata tema
  • ce putem constata

  • absenta totala sau partiala a cunostintelor sau analizelor pe tema ce vrem s-a tratam

  • sau vrem sa verificm o analiza (concluzii) a unui studiu de caz pe alte cazuri – sa vedem daca anumiti factori explicativi analizati de altii sint determinanti si in alte cazuri

  • ex – coruptia – influentata de cultura administrativa – s-au facut studii ptr anumite tari – vrem sa vedem daca se verifica si in Romania

  • sau putem constata lacune metodologice in lucrari anterioare – atunci se pot repune in discutie concluziile – propunem alta analiza

  • sau sint concluzii contradictorii – unii zic ca factorul X este determinant, altii ca nu are nici o influenta

sau – cind o perspectiva teoretica nu a fost utilizata – este demersul obisnuit in cercetare

Revista literaturii = Starea chestiunii (este o analiza de tip teoretic – va amintiti = inventar al analizelor deja facute)

  • informatii factuale (date diverse)

  • mai ales de ordin teoretic (explicatii care au fost date ptr fenomenul respectiv)

  • date de ordin metodologic (cum au facut altii)

  • face parte din lucrare

  • adica raportam ce s-a scris despre subiect

  • se tine cont de elementele urmatoare – ptr ca lectorul sa sesizeze contextul in care se situeaza cercetarea noastra

Textul va include :

  • referinte la autorii cititi cu anul publicatiei (referinta completa va figura in bibliografia de la sfirsitul lucrarii

  • diferite aspecte ale analizei lor cit priveste subiectul

  • asemanari si deosebiri in diferite analize

  • anumite notiuni, concepte ale autorilor si pe care le retinem ptr analiza noastra

  • principale rezultate ale acestor cercetari

xxx

Ajungem la TEORIE sau demersul teoretic in stiinte sociale

  • referirea la o teorie in legatura cu problema de cercetare permite clarificarea si orientarea – ptr ca orice disciplina stiintifica dispune de teorii ptr a examina obiectul ei de studiu

  • este un ghid in elaborarea de cercetari – furnizeaza o interpretare a realitatii

Ce este o teorie

  • este o structura conceptuala si un instrument de lucru

  • este un ansamblu de concepte, de definitii si propozitii in relatie unle cu altele (deci structura) care propune o vedere (perspectiva) sistematica (coerenta) a unii fenomen (sau clasa de fenomene)

  • un apros teoretic – este o structura potentiala de explicatie care are anumite elemente

  • ele au postulate (ex Actorul rational) – si concepte care permit sa clasificam fenomenele

  • orice teorie – are concepte si specifica relatii intre ele – adica ipoteze – ex – structuralismul sau teoriile individualiste – rationale

  • teoriile sint niste generalizari – relatii general verificabile

  • deci folosim teorii ptr a structura explicarea unui fenomen

  • teoria sugereaza ce tip de fenomene putem analiza

  • de ex . in economie teoria randamentelor descrescatoare sugereaza sa analizam domeniul productivitatii

  • sau teoriile organizationale – birocratia, administratia

  • cind studiem un fenomen conflictual (criza sociala, raporturi conflictuale intre anumite grupuri sociale) – teoria claselor sociale

  • de obicei mai multe teorii coexista intr-un disciplina sau in cadrul unei sub-discipline stiintifice

  • de ex – in stiinta administrativa – exista mai multe perspective teoretice : organizationale, formal-institutionale – cele pe care noi le-am vazut

  • unele sint foarte generale – altele specifice – dar si ele au fundamente recognoscibile

  • de obicei o teorie a fost elaborata gradual de unul sau mai multi autori

  • retinem (ne inspiram) ceea ce are legatura cu tema noastra

  • nu putem cunoaste toate ramificatiile unei teorii

  • dar o cunoastere minimala a teoriilor proprii unei discipline este necesara – am vazut in cursul despre specificitatea st adm
  • ele furnizeaza anumite perspective de explicatie si intelegere

  • asigura o prima clarificare a problemei

  • in cercetare ea intervine cind formulam problema si ne ajuta sa enuntam chestiunea specifica de cercetare

  • la fel, cind formulam ipoteza

xxx

Intrebarea specifica de cercetare

  • nu exista o reteta a felului cum se pune o intrebare specifica

  • trebuie sa fie in termeni clari si precisi si la care putem raspunde cu informatiile disponibile si starea cunoasterii

  • deci lecturile generale ne permit sa determinam tema generala

  • intrebarea generala da sens si orienteaza intreaga lucrare

  • intrebarea specifica – se adreseaza unui aspect al temei- pe care il sesizam in lecturile largite

  • daca de ex alegem analiza unui proces de decizie – rolul anumitor actori in luarea deciziei la un anumit nivel (structura administrativa) – ce determina un tip de decizie ?

  • presupunem ca principala problema de cercetare observata in literatura este contradictia concluziilor diferitilor autori cit priveste rolul unui anumit factor ca element explicativ (ce determina rolul unor actori – guvernamentali, administrativi)

  • putem atunci relua analiza enuntind o intrebare specifica cit priveste gradul de interelatie intre prezenta acelui factor si tipul de decizie

  • este faza cea mai importanta – spiritul stiintific – este cel care-si pune intrebari

  • este poate mai important decit cunoasterea acumulata

  • dar atentie – ca subictul sa fie bine circumscris – sa vrem sa studiem prea multe aspecte ale unei realitati poate sa nu conduca la nimic

DECI

Principalele etape ale formularii problemei si activitati conexe

  1. alegerea temei generale (subiect de cercetare)

  • activitate anexa – construirea bibiografiei exhaustive (lecturi generale) – aceasta conduce la :

2) identificarea problemei generale de cercetat

  • identificarea elementelor generale ale problemei

  • enuntarea chestiunii generale si alegerea obiectului de studiu (tema particulara)

  • apoi consultam sistematic lucrari specializate in tema particulara – ne conduce la :

  1. formularea problemei specifice de cercetat

  • alegerea problemei specifice

  • enuntarea chestiunii specifice

REZUMAT

  1. se alege o tema generala suficient de vasta dar nu prea

  2. se consulta lucrari generale ptr a repera dimensiunile sau sub-elementele temei generale asa cum sint tratate in literatura

  3. retinem acele elemente (justificind alegerea) si formulam o intrebare cit priveste chestiunea generala

  4. consultam lucrari specializate despre tema particulara – ptr a determina cum a fost acea tema particulara tratata in literatura si ptr a determina lacune in cercetarile facute (cu referinte)

  5. enuntam intrebarea specifica de cercetare care este justificata de lacunele constatate in literatura

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web