Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Factori intrinseci ai psihologiei artei

in Arta/Psihologie

Factorii subiectivi care asigura şi condiţionează receptarea artistica cuprind intregul evantai de procese psihice cognitive, afectiv-motivationale şi comportamentale care alcătuiesc structura interioara a personalităţii receptorului. Deşi ele pot fi analizate separat nu se manifesta in mod natural unilateral ci ca o reacţie unitara a individuatiei umane.

Herbert Read: „Oricât de mult a fost inabuşita in fals idealism şi in sofisticare intelectuala, arta continua sa fie activitatea datorita căreia aparatul nostru senzorial este menţinut in încordare, imaginaţia noastră işi păstrează vioiciunea, iar puterea noastră de raţionament agerimea”. (Imagine şi idee – 1970).

Planul cognitiv – emoţional – empatic

-Studiul psihologic al percepţiei estetice cuprinde: modalităţi de percepere;
mişcări oculare; diferente individuale in receptarea culorilor, formelor, modificări
organice.

-Fenomenul percepţiei estetice nu este un fenomen izolat. Imaginea perceptiva
nu rămâne singulara ci se integrează intr-un sistem asociativ de idei, de reprezentări
ale memoriei sau ale imaginaţiei contemplatorului.

Specific receptării operei plastice

-Se caracterizata prin unitatea de timp şi de loc a acţiunii, printr-o comprimare intr-un
singur punct a ceea ce precede cu ceea ce urmează este intervenţia lanţului asociativ şi a forţei imaginative care pot transforma simultaneitatea in succesivitate sau pot explica elementul comprimat intr-o unitate structurala prin raportarea la imaginarea
momentelor anterioare şi, respectiv, posterioare evenimentului zugrăvit de pictor.

G. Gechner sublinia ca un tablou este frumos nu numai prin coloraţie proprie, ci şi prin culorile pe care le evoca, petele de culoare acţionează, atât prin intermediul impresiilor senzoriale, dar mai ales, prin semnificaţia lor.

Importanta este relaţia dintre judecata estetica şi trăirea afectiva. Judecata estetica nu poate fi considerata doar ca o operaţie pur cerebrala, ci ca o trăirea apreciativa sau mai exact, ca o judecata participativ-afectiva.

-Rolul emoţiei este definitoriu pentru manifestarea preferinţelor estetice.

J. Cardinet considera ca indivizii se proiectează emoţional in preferinţele lor estetice. Aşa se face ca preferinţele pentru culori calde acompaniază un comportament liber emoţional, in vreme ce culorile reci sunt preferate de persoane controlate.

După Vigotski – emoţiile artistice sunt intelectualizate: „In loc sa se manifeste prin strângere de pumni şi prin tremur, ele işi găsesc rezolvarea mai ales in imaginile fanteziei. Legea reacţiei estetice se bazează pe catharsis, adică pe transformarea afectelor, pe autodistrugerea lor, ca o descărcare emoţionala in plan intelectiv”.

Importante sunt şi motivele utilizate in actul apreciativ. Motivele devin criterii de apreciere şi de justificare a preferinţelor.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web