Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Factorii declanşatori ai trezitului dimineaţa foarte devreme şi oboseala din timpul zilei

in Curiozitati

Atunci cand cineva se trezeste categoric mai devreme decat planificase si nu mai poate readormi, el sufera de trezire matinala mai inainte de vreme. Este important ca acest lucru sa nu se petreaca in cadrul unei prelungiri spontane a timpului de somn. Majoritatea celor afectati nu mai pot dormi deja de pe la ora 3:00 sau 4:00. Atunci sunt perfect treji, dar de-a lungul zilei sunt obositi. Marea majoritate a acestor oameni continua sa ramana in pat, readormind totusi candva si orpind ceasul desteptator. Trezirea prea devreme in mod regulat este foarte frustranta.

Problema poate avea cauze diferite. Frecvent, aceasta este conditionata de mersul prea devreme la culcare, dar ea poate fi si un indiciu al unei depresii, caracterizata prin trezire timpurie si asa-numita dispozitie negativa de dimineata. In cazul depresiei de dimineata, dispozitia interioara si impulsul de actiune sunt deosebit de deicitare, dare le se imbunatatesc pe parcursul zilei. Depresiile sunt larg raspandite in randul populatiei si nu toate sunt recunoscute ca atare. Depresia poate fi constata de catre medicul de familie, respectiv de catre un psihiatru sau neurology. Uneori nu este totusi o dereglare a somnului, ci doar o asteptare incorecta a somnului. Unele persoane se asteapta, de exemplu, sa poata dormi de la ora 22:00 pana la ora 8:00 numai pentru ca partenerul de pat o face. Aceasta asteptare este insa incorecta in multe cazuri! Daca timpul programat pentru somn este pre lung (ceea ce inseamna adesea peste sapte ore), corpul nu mai poate ramane in stare de somn in tot acest rastimp. Atunci el se trezeste “prea devreme”. Acest fenomen poate fi observat frecvent la oamenii in varsta, care merg devreme la culcare doar pentru ca sunt siguri. Asadar, daca va treziti prea devreme verificati urmatoarele aspecte: nu este timpul programat pentru somn prea lung? (in anumite circumstante mai mare de sapte ore), nu va culcati mai devreme decat de obicei?

A dormi bine inseamna a dormi mult? Prin “bine “se intelege adesea “mult”, dar in cazul somnului, acest aspect este totusi incorect. Un somn bun nu inseamna ca omul trebuie sa doarma opt ore sau chiar mai mult. Pentru refacerea organismului determinanta este calitatea somnului este determinata la randul ei de continuitatea somnului, adica de lungimea perioadelor de somn neintrerupt. In acest sens, somnul profound este adesea supraestimat, caci daca dormiti opt ore petrecandu-va mult din acest in somnul profound, nu va foloseste la nimic daca aveti din timp in timp, relative frecvent, faze lungi de trezire. Somnul este cu atat mai reconfortant cu cat avem mai putine perioade de stare de veghe in timpul noptii.

Multe persoane care se trezesc dimineata spun ca se simt epuizati. Multa lume descrie in felul acesta sau intr-un fel asemanator, sentimental lor de lipsa de refacere pe care il au imediat dupa trezire. Multi au nevoie de ore intregi pentru a se pune in miscare si nu rareori sunt pe deplin treji abia spre amiaza. De regula,, starea lor se imbunatateste, totusi, de-a lungul zilei. Aceasta adimanie matimala poate aparea la orice om macar o data si nu trebuie neaparat sa fie ceva maladiv. Ea trebuie discutata in cazul in care nu apare in urma unui consum sporit de alcool sau in alte circumstante, ci in mod regulat, chiar in conditii optime de somn, adica in ciuda unei bune aerisiri a dormitorului si a unui timp suficient de somn. Ea poate fi semnul uneu dereglari respiratorii legata de somn sau, sau dupa cum s-a constatat, este asociata in mod tipic cu un sforait puternic.

Oboseala din timpul zilei poate determina ingradirea practicarii hobby-urilor si a activitatii sportive. Consecintele frecvente sunt iritabilitatea si tristetea. Unele persoane cresc si in greutate din cauza oboselilor permanente si a deficitului lor de miscare datorat acestei oboseli. Oboseala din timpul zilei poate fi studiata prin anumite teste psihologice, ea poate fi consecinta unui deficit de somn, datorat, de exemplu, unor perioade prea scurte de somn, cum se intampla frecvent la soferii de cursa lunga. Ea apare, de regula, totusi, drept consecinta a dereglarilor de somn conditionata corporal si este tipic pentru narcoplexie. Uneori, in spatele oboselii permanente, se poate ascunde si o depresie. Deficitul de imbolduri de actiune care se manifesta in cazul depresiilor este adeseori perceput de catre cei afectati drept oboseala. Asadar, in orice caz, persistenta oboselii de-a lungul zilei trebuie clarificata.

Insa, exista oameni care din punct de vedere subiectiv dorm bine si un timp suficient, dar, cu toate acestea, sunt mereu obositi. In urma unei cercetari polisomnografice se constata ca acesti pacienti au un parcurs normal al somnului, nu au dereglari respiratorii in timpul acestuia si nici miscari periodice ale picioarelor, care ar putea tulbura somnul. Asadar, ei dorm apparent bine si nu prezinta nicio dereglare organica. Atunci de ce se simt obositi? In aceasta privinta pot exista motive diferite. Unul dintre acestea este asa-numitul sindrom al somnului insuficient. Asta inseamna ca de obicei omul doarme prea putin pentru a ajunge sa se odihneasca intr-adevar. Etalonul unei durate optime a somnului este, desigur, individual. Unii oameni au nevoie de sase ore de somn, pe cand altii de opt pre, pentru a se simti odihniti. Daca cineva are nevoie, in medie, de sase ore de somn pentru a se simti odihnit, dar doarme, in medie, numai cinci ore, consecinta inevitabila a acestui fapt este oboseala permanenta. Sindromul somnului insuficient se manifesta in special la oamenii foarte ocupati care au zile de lucru supraincarcate si foarte stresante. De exemplu, persoanele care exercita mai mult decat oprofesie sau are si alte insarcinari pe langa serviciu (ingrijirea cuiva apropiat) manifesta adesea acest simptom. Daca omul percepe somnul drept un consummator “subiectiv” al timpului car nu face decat s ail tina de la lucrurile “propriu-zis importante” din viata, el comprima timpul alocat somnului intr-un interval scurt pntru a avea suficient timp pentru lucrurile pe care le considera mai importante. In astfel de situatii se poate ajunge la dezvoltarea sindromului de somn insuficient, cu oboseala permanenta si tendinta crescuta de a adormi de-a lungul zilei. In astfel de situatii ajunge un singur lucru, si anume, prelungirea consecventa a duratei somnului zilnic.

Atipirea infoluntara este o forma deosebita a somnolentei din timpul zilei, denumita si intoleranta la monotonie. Prin aceasta este avuta in vedere incapacitatea unui om de a ramane treaz in conditii monotone. Persoanele afectate sunt treze si “fit”atunci cand sunt active, dar adorm relativ repede cand se afla intr-o situatie care nu le solicita atentia continua sau in care de deconecteaza din punct de vedere corporal. Persoana care  sufera de intoleranta la monotonie nu suporta situatiile plictisitoare fara sa adoarma. Conferintele, serile petrecute la televizor sau calatoriile lungi cu trenul sau masina constituie probabil  situatiile cele mai inoffensive. Situatii periculoase sunt acelea cnd persoanele respective au sarcini de supraveghere sau se afla implicate in traficul rutier. Pericolul zilnic datorat atipirii involuntare este realmente subestimat in societatea noastra. Din punct de vedere statistic, la unul din cinci accidente de circulatie cauza principala o constituie oboseala.

Motivele intolerantei la monotonie pot fi dereglarile de orice tip ale somnului, dar aceasta intoleranta este tipica pentru sindromul de apnee al somnului. In laboratorul de cercetari asupra somnului se poate constata daca tendinta dumneavoastra la atipire se mentine sau nu in limitele acceptabile.

Visul este semnul proeminent al somnului. Exista oameni care au multe vise foarte vii, si altii care nici nu-si pot aminti de visele lor. Ambele situatii sunt normale. Atunci cand visul devine cosmar, impovarand cu o anumita regularitate psihicul, acesta poate fi semnul unei dereglari a somnului. In cazul cel mai rau, visele sunt exrimate in afara prin aceea ca cel care viseaza se misca in mod corespunzator continutului viselor sale. Cosmarurile nu constituie o raritate nici printre copii, si ele pot aparea atat la adulti, cat si la copii in urma unor impovarari acute.

Paralizia temporara la trezirea din somn este un fenomen foarte rar. Persoana afectata se tezeste si nu se poate misca timp de cateva secunde. Acest tip de parlizie este inspaimantatoare pentru cei afectati, dar ea trece imediat. Poate fi o varianta sau un semn al asa-numitei narcoplepsii.

Sentimental de agitatie in picioare care ajung seara sa se odihneasca si au un impuls de miscare aproape irezistibil, constituie intotdeauna semnul unui sindrom restless-legs. Multi din cei afectati nu pun pentru inceput acest sindrom in legatura cu dereglarea somnului lor sau nu relateaza acest aspect medicului, pentru ca il considera inofensiv, ci doar neplacut. In mod caracteristic si tipic, acest fenomen se imbunatateste in cazul in care se face suficienta miscare. Insa el poate fi realmente pus in legatura cu un somn dereglat, pentru ca se manifesta si in timpul noptii si impiedica adormirea. In functie de gradul de dificultate, acest symptom trebuie tratat cu ajutorul medicamentelor.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play
LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web