Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Formularea ipotezei

in Pedagogie/Psihologie

image003

Ce este o ipoteza

  • toti specialiatii in metodologie stiu ce este o ipoteza dar nu o definesc in acelasi mod

I = raspuns anticipat la chestiunea (intrebarea) cercetarii

= este un enunt care precizeaza o relatie anticipata si plauzibila intre fenomenele observate sau imaginate

  • unul din termeni este fen observat

  • altul este un factor posibil de influenta

  • ipoteza este un diagnostic –

  • un raspuns anticipat, posibil – este o predictie – o prezumtie

  • exprima solutia la problema aleasa

– intrebare clara – raspuns plauzibil

  • este o relatie intre concepte pe care trebuie s-o verificam

  • deci este un enunt

  • este o predictie – despre ce vom descoperi in realitate

Obiectiv de cercetare

  • in cercetarea calitativa (fenomene greu observabile) – cercetatorul nu poate prevede ce va gasi

  • dupa unii autori – in acest caz – cercetarea se limiteaza la intrebarea (chestiunea) cercetarii fara formularea de ipoteza

  • in special daca lucram cu metoda istorica (ex – evolutia administratiei publice in Romania) – atunci numai la sfirsitul cercetarii putem sa emitem o ipoteza

  • dar trebuie sa existe o idee directoare
  • sint in general lucrari descriptive

  • raspunde la o intrebare dar raspunsul ia forma unui obiectiv de cercetare si nu a unei ipoteze

  • dar termenii care servesc la formularea obiectivului trebuiea concretizati ca cei ai unei ipoteze

Caracteristicile ipotezei

  1. trebuie sa fie plauzibila – sa aiba un raport destul de strins cu fenomenul pe care vrea sa-l explice

  • raportul nu e perfect – atunci este o certitudine sau adevar stiintific – deci nu mai este nevoie de verificare

  • o ipoteza nu trebuie sa demonstreze un adevar evident

  • nu serveste la nimic sa punem ipoteza ca apa ingheata la 0 grade

  • plauzibilitatea se refera si la pertinenta fata de fenomenul studiat- este necesar sa citim mult despre fenomenul pe care vrem sa-l studiem (obiectul de studiu)

  1. sa fie verificabila – adica sa existe informatii concrete – deci disponibilitatea informatiei

  • sa avem concepte care sa se exprime in variabile

  1. sa fie precisa – formularea trebuie sa evite ambiguitatile, confuzia conceptelor

  • termenii cheie ai ipotezei sa fie clari si sa reprezinte fenomenul

  • conceptele sa permita definirea fenomenului

  • avem 2 concepte – le definim – de ex : ce intelegem prin fen X si ce intelegem prin fen y – apoi afirmam o legatura intre ele

  • deci ipoteza foloseste concepte care trebuie sa aiba legatura cu realitatea

  • raspunsul trebuie sa aiba raport cu intrebarea

  1. sa fie comunicabila

  • sa fie inteleasa la fel de toti cercetatorii

  • cei din afara trebuie sa inteleaga de ce am facut o anumita legatura intre fenomene

  • sa poata fi reprodusa de altii

Deci – ptr ca ipoteza sa aiba aceste caracteristici trebuie ca termenii ipotezei sa fie :

  1. neechivoci si precisi – astfel ipoteza este bine circumscrisa

  2. a fie semnificativi – sa informeze in raport cu o realitate si o anumita conceptie a acestei realitati

  • de fapt, ipoteza in stiinta este in mod obisnuit dedusa dintr-o teorie (analize) care furnizeaza un cadru de explicatie a fenomenelor pe care le studiem

  1. sa fie neutri = termenii ipotezei nu trebuie sa fie formulati ca dorinte si nici sa exprime judecati personale asupra realitatii

ex- „ar fi bine ca gruprurile de interes sa …”

Cum se verifica ipoteza

  • nu trebuie sa incercam sa demonstram cu orice pret veridicitatea unei ipoteze

  • verificarea despre care noi vorbim nu se refera la demersul exigent de falsificare a ipotezei dezvoltat de Popper

  • de altfel, in stiinte sociale putine lucrari au putut sa ajunga la un grad satisfacator de falsificare a ipotezei

  • o ipoteza nu se verifica decit incercind s-o infirmam – adica sa aratam ca nu este adevarat – traduce spiritul de neincredere al cercetatorului – propriu oricarui demers stiintific

  • noi intelegem prin verificarea ipotezei faptul de a o confirma sau infirma

  • infirmare – in urma analizei datelor nu putem constata relatia postulata

  • confirmare – se verifica relatia din ipoteza – situatia destul de rara in stiintele sociale unde este greu sa afirmam cu certitudine ca exista o relatie de cauza la efect (ambitia lui Durkheim)

  • spunem ca ipoteza se confirma daca datele culese nu o invalideaza

  • cunoasterea pleaca de la faptul ca stim ca nu stim – sintem siguri de ce nu e – dar nu stim ce este –
  • numai asa progreseaza stiinta

  • se ia o afirmatie (cineva pretinde ca …), ceva acceptat, care nu este neaparat o evidenta

  • dar nu sintem de acord si vrem sa demonstram contrariul – este situatia ideala in cercetare

  • noi putem sa avansam mai multe ipoteze concurente

  • dar intr-o lucrare se alege una – care ni se pare ca favorizeaza demonstratia noastra (sigur, in functie si de datele de care dispunem la acel moment)

  • deci trebuie sa fim exigenti cu propria noastra analiza – din cauza asta cercetatorii au in minte contra-ipoteze sau ipoteze rivale (in sustinerea proiectului de teza de doctorat – se chema „apararea tezei” – comisia pune intrebari – trebuie sa fii in masura sa raspunzi tocmai ptr ca ai anticipat – cit de cit – aceste ipoteze rivale – de fapt ele sint la baza altor analize asupra aceleiasi problematici – ex reforma (in administratie)

  • sint explicatii contrare, concurente, diferite de ale noastre

  • autorul trebuie sa convinga lectorul ca ipoteza lui este asa de buna ca va rezista la orice incercare de demolare

  • deci : in cercetarea stiintifica acceptam si rezultatele care contrazic ipoteza

  • nu putem niciodata sa spunem ca o ipoteza este adevarata sau falsa – ptr ca descoperirile in stiinta au un caracter provizoriu – sint continuu repuse in chestiune

  • in plus, fenomenele umane se modifica in timp

  • din cauza asta spunem ca o ipoteza este confirmata sau infirmata dupa cum experienta sau observarea facuta (adica analiza) verifica sau nu supozitia (ipoteza)

Tipuri de ipoteze

  • 3 tipuri principale

  1. univariata – se refera la 1 singur fenomen a carui evolutie sau amploare incercam s-o prezicem
  • ex- Coruptia a crescut in Romania in ultimii 10 ani

  • conceptul este „coruptie”

  • vedem cum a evoluat

  • in cercetarea descriptiva – nu e considerata cu adevarat stiintifica

  1. ipoteza bivariata

  • 2 variabile principale

  • Forma cea mai curenta a ipotezei stiintifice

  • Vizeaza explicatia

Are doua forme

a) ipoteza cauzala

– un fenomen este cauza altuia

– ex: Un grad inalt de coruptie in administratia publica are efect asupra performantei acesteia

– avem 2 termeni : coruptie si performanta

– aceste ipoteze sint greu de verificat pentru ca relatia de cauzalitate nu poate fi observata direct

– in fizica e usor – observam ca apa ingheata la 0 grade

– cauzalitatea e o idee abstracta

  1. ipoteze predictive – relatii de covariatie (corelatie)

  • cu cit coruptia este mai mare cu atit administratia este mai putin performanta

  • nu este o relatie cauzala – nu stim daca coruptia este cauza

  • ele sint concomitente, sint corelative

  • exista o legatura intre fenomene dar nu este cauzala

  • deci apropiem 2 fenomene – restul este interpretare

  1. ipoteza multivariata

  • relatie intre mai multe fenomene

  • ex- functionarii cei mai corupti sint cel mai putin scolarizati si cel mai putin remunerati

  • poate fi cauzala ( nivel scazut de scolarizare duce la coruptie) sau corelatie (sint fenomene concomitente dar nu este relatie cauzala)

Alta clasificare – Ipoteze inductive si deductive

Inductia – rationament prin inductie – de la concret (evident, specific, empiric) la generalizari –

  • folosim inductia in fiecare zi

  • daca observam de 5 ori consecutiv un fapt (ca ni se cere mita la doctor) tragem concluzie ca este un fapt general

  • teoriile se formeaza prin inductie

  • inductia este baza teoriei stiintifice

  • orice teorie trebuie sa aiba un fundament empiric

Deductia

  • de la abstract si general la concret, la enunturi despre fapte /fenomene specifice

  • de la abstract la empiric

  • o folosim in fiecare zi

  • daca spunem ca medicii din Romania sint corupti si daca noi am fost confruntati cu aceasta situatie deducem ca este adevarat

Ipoteza inductiva

  • produsa direct prin observarea realitatii

  • precede elaborarea conceptuala

  • sint mai putin elaborate

  • este o generalizare inductiva de la niste cazuri particulare pe care le-am observat

  • ex- persoanele in virsta voteaza mai mult decit studentii

  • dar nu stim cauza

  • punem in relatie virsta cu participarea la vot

  • cauza poate fi timp liber, nevoia de socializare, constiinta politica

  • se folosesc mult statisticile

Ipoteza deductiva

  • daca putem arata prin deductie ca anumite fapte observate pot fi logic prezise de la o teorie atunci teoria furnizeaza o explicatie a faptului observat

Construirea unui cadru operatoriu (sau cadru conceptual)

  • termenul (sintagma) „cadru operatoriu” se asociaza celui de „cadru conceptual”

  • autorii ii folosesc indistinct

  • ptr aceasta etapa – autori specializati in metodologie nu folosesc aceiasi termeni – confuzie terminologica

  • dar cei mau multi – cadru operatoriu sau conceptual = este etapa de elaborare teoretica

Cadru concepual = aranjamentul conceptelor si sub-conceptelor care se construieste in momentul formularii problemei ptr a pune bazele teoretice ale analizei ulterioare

= conceptualizare sau constructie teoretica

Amintim ce este un concept

Concept = reprezentare mentala a unui fenomen pe care vrem sa-l observam

– corespunde termenilor ipotezei

Analiza conceptuala = proces de concretizare a ceea ce vrem sa observam in realitate

  • incepem analiza conceptuala prin indicarea conceptelor din ipoteza sau din obiectivul de cercetare

  • o continuam prin descompunerea fiecarui concept pentru a-i degaja dimensiunile

  • apoi, fiecare dimensiune este decorticata pentru a fi tradusa in indicatori sau fenomene observabile

Pentru demonstratie vom enunta ipoteza urmatoare :

„ Resursele celor doi soti determina puterea lor familiala”

Principalele concepte ale acestei ipoteze = „resursele sotilor” si „putere familiala”

  • expresia „putere familiala” – este un concept pentru ca este un rezumat abstract al mai multor fenomene observabile care se pot referi fie la luarea deciziei in familie, la impartirea sarcinilor domestice

  • daca nu formulam o ipoteza (legatura dintre doua fenomene) atunci acest concept putea fi folosit pentru a formula un obiectiv de cercetare : „Analiza repartitiei puterii familiale”

Cu cit gradul de abstractizare al unui concept este mai ridicat, cu atit trebuie facute mai multe operatii de concretizare pentru a-l aduce la nivelul realitatii observabile

Cadru operatoriu = apartine verificarii

  • reprezinta aranjamentul variabilelor si indicatorilor

  • este traducerea empirica, a conceptelor teoretice din cadrul conceptual

  • adica echivalente empirice

Ele sint logic legate – nu se disting decit ptr ca cadrul conceptual apartine elaborarii teoretice iar cadrul operatoriu operationalizarii

De ce construim un cadru operatoriu

Conceptele operatorii sint in fapt dimenisuni sau atribute ale conceptelor

Ex- conceptul „dependenta” – este abstract – conceptul operatoiru = dependenta economica – este mai concret

  • sau coruptie – conceptul operatoriu = coruptie administrativa sau politica

  • conceptul „putere familiala” – se refera la decizie sau la impartirea sarcinilor in familie

  • ne permite sa reperam sau sa circumsciem mai usor fapte observabile pe care le vom analiza

  • Ipoteza ne permite sa reducem abstractizarea

  • Dar referintele sint inca prea largi – nu ne permite sa izolam concret faptele observabile care vor fi analizate

  • Conceptul operatoriu „coruptie administrativa” este un fenomen observabil care comporta el insusi mai multe dimensiuni

  • Poate fi coruptia functionarilor, sau poate fi inalta coruptie (a inaltilor functionari)

  • Sau „dependenta economica” poate fi financiara, sau comerciala etc

  • Puterea familiala – ca luare a deciziei – in domeniul educatiei copiilor, petrecerii timpului liber, decizii privind cumparaturile importante in familie

  • „resursele sotilor” – mijloace financiare, profesie

  • sau conceptul „ satisfactie la locul de munca” (In ipoteza „satisfactia la locul de munca determina performanta „)

  • „satisfactie la locul de munca” – poate evoca atit sarcinile care trebuie executate, cit si raporturile cu colegii si conducerea, mediu de munca, orarul de lucru, si altele

  • In acest exemplu, conceptul trimite la mai multe realitati concrete

  • La fel si pentru celalalt termen al ipotezei

  • noi nu putem sa analizam toate dimenisunile – ptr ca nu toate sint pertinente ptr relatia analitica postulata (ipoteza)

  • asta este importanta cadrului operatoriu – el specifica ce vom studia precis pentru verificarea ipotezei

  • verificarea ipotezei este o demonstratie stiintifica – deci trebuie sa fie cit mai logic si precis facuta

  • cadrul operatoriu furnizeaza referintele empirice cele mai concrete si fidele posibile – prin construirea de variabile si indicatori

De la concept la variabile

  • conceptele operatorii ale ipotezei – fac concrete conceptele teoretice din intrebarea de cercetare

  • in acelasi fel, variabilele si indicatorii din cadrul operatoriu – precizeaza cadrul operatoriu din ipoteza

  • variabilele si indicatorii sint ultimele referinte empirice, concrete

Variabila = caracteristica, atribut al unui fenomen observabil empiric si a carui valoare variaza in functie de observatie

Ex- variabila sex isi poate schimba valoarea dupa cum indivizii observati sint de sex masculin sau feminin

  • unele concepte sint suficient de precise ptr a deveni automatic variabile (sex, venit), in timp ce altele trebuie sa fie transformate

ex – pluralism politic – este un concept operatoriu care se poate referi atit la grupuri de interes sau la tipuri de ideologii politice

  • trebuie deci cunoscut domeniul de studiu

  • variabila = ajuta sa determinam ce vom observa in mod precis

  • are conotatii deferite dupa locul pe care il ocupa in relatia presupusa (ipoteza)

– ipoteza este o relatie intre variabile

Variabila

Variabila – este legata de un concept – se numeste asa ptr ca se refera la o caracteristica care poate lua diferite valori

  • poate face un fenomen masurabil

  • ex- conceptul de invatare – poate desemna, intre altele, capacitate de memorizare – care devine variabila ptr ca se poate masura, de ex, prin numarul de cuvinte retinute intr-un timp dat

  • prin variabile putem proceda la masurare cu care putem estima sau evalua diferite fenomene

  • in exemplul dat „putere familiala” – poate desemna „faptul de a lua decizii importante in cadrul familiei” – este o variabila care se masoara – pot fi decizii de ordin economic, domestic, ingrijirea si educatia copiilor, decizii de ordin social

  • pot exista variabile calitative – clasificatoare – ex : religie, sex, ocupatie, tip de intreprindere, de guvern – sint variabile clasificatoare = distinctie

  • exista si variabile cantitative – permit o masura numerica = utilizam numere ptr a estima, numara, stabili de procentaje, rate – ex : variabila virsta sau nr copii, toate variabilele precedate de cuvintul rata (rata de reusita, de somaj, rata de criminalitate, rata de mortalitate etc)

  • variabila nu are valoare in sine ci numai daca traduce bine conceptul al carei reprezentare concreta este

Tipuri de variabile

  • dependenta, independenta, intermediara

  • o ipoteza are intotdeauna cel putin o variabila dependenta si una independenta

ex – o ipoteza poate afirma ca perseverenta scolara a unui copil este cu atit mai mare cu cit scolaritatea mamei este mai mare

  • cele doua fapte nu au acelasi loc in enunt

  • unul este cauza (sau are un efect asupra) celuilalt sau ca sint corelate

Variabila dependenta = este efectul prezumat, produsul, consecinta – variabila pasiva, rezultanta – ce vrem sa explicam

-in exemplul nostru – perseverenta scolara (esec sau resusita)

  • ea variaza in functie de de altele – deci depinde de altceva (adica de o cauza)

  • in cercetarea experimentala – este variabila (fenomenul) pe care nu o manipulam – dar observam impactul pe care schimbarile intervenite la alte variabile le au asupra ei – ea variaza in cursul experientei – ea este supusa manipularii variabilei independente

  • ex – apa si temeratura – variem temperatura sa vedem cind firbe apa – prin incercari succesive

  • este efectul (consecinta) prezumata

– in exemplul ipotezei „resursele sotilor determina puterea lor familiala” – VD = putere familiala

Variabila independenta = cauza prezumata

– se mai numeste variabila cauza, antecedenta, activa sauexperimentala (in stiinte experimentale)

Observatie – in stiintele sociale nu avem o relatie stricta de cauza – efect

  • este o influenta, este un factor de determinare, are incidenta, sau spunem ca are o legatura strinsa cu

  • dar folosim aceasta schema ptr a intelege logica

In exemplul nostru – „resursele celor doi soti” – este cauza prezumata

Alt exemplu

Vrem sa verificam ipoteza conform careia formarea grupurilor de interes este un factor de crestere a cheltuielilor publice din cauza lobbyngului acestor grupuri

Cadrul operatoriu poate fi structurat dupa schema urmatoare :

Formarea grupurilor de interes = variabila independenta

Cresterea cheltuielilor guvernamentale = variabila dependenta (ce analizam, ce explicam, efect)

  • nu afirmam ca numai existenta GI duce la cresterea cheltuielilor

  • ci ca si ele, prin natura interventiilor lor pe linga guvern, pot antrena acest efect

  • ptr ca ele exercita o presiune – cresc cheltuielile

Astfel

Variabila independenta = formarea gr interes

Variabila intermediara = efort de lobbyng

Variabila dependenta = crestere cheltuieli guvernamentale

Variabila intermediara – pune niste restrictii – ea poate modifica relatia

  • realitatea este mai complexa decit raportul unic de cauzalitate intre 2 variabile

  • efectul nu se produce direct intre VI si VD – un factor intervine intre ele

Ex – in ecuatia : Consum de cafea (VI) – duce la boli cardiovasculare (VD)

  • introducem variabila – consum de tabac – = variabila intermediara

  • bolile cardiovasculare sint mai prezente la consumatorii de cafea care fumau

De la variabile la indicatori

  • variabilele sint inca prea generale ptr a verifica empiric ipoteza

  • introducem un alt nivel de precizie

  • construim indicatori – precizeaza variabilele

Indicator = transforma in limbaj concret limbajul abstract al problematicii si ipotezei (variabile)

  • precizeaza variabilele si permite clasarea unui obiect intr-o categorie in functie de o caracteristica data

  • unitate de masura a conceptelor

  • traduce dimenisunile conceptului in comportamente sau fenomene observabile

  • este cel mai concret referent empiric

  • mai concret decit variabila care operationalizeaza conceptul

  • daca conceptul e bine definit – e usor de construit

  • adica daca am determinat ce este si ce nu este conceptul respectiv

  • un indicator nu se poate referi decit la o variabila

  • dar o variabila poate avea mai multi indicatori

  • este o etapa cruciala a proiectului

Reguli

  1. inventariem toti indicatorii posibili – pe baza literaturii de specialitate sau a cunoasterii pe care o avem despre obiectul de studiu

  2. evaluam fiecare dintre indicatorii inventariati – eliminam pe cei mai putin potriviti

Exemple

Presupunem ca obiectivul cercetarii este urmatorul : „Evaluarea climatului social in Romania anului 2010”

  • una din dimensiunile retinute ptr caracterizarea climatului social este dimensiunea economica

  • trebuie deci sa cautam in realitate semne tangibile, observabile, ale situatiei economice daca vrem sa putem sa verificam ipoteza

  • dupa ce aceste fenomene au fost identificate va trebui sa gasim indicatori ale acestei dimensiuni

  • astfel de elemente sint : cometrul, piata muncii, proprietatea de stat, resurse exploatate, gradul de indatorare etc – vor indica concret situatia economica a societatii

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web