Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Industria aluminiului

in Chimie/Enciclopedie

Industria aluminiului

Eficienţa procesatorilor din industria aluminiului secundar este strâns determinată de reducerea cantităţilor de deşeuri. Dacă ne raportăm la mediu, deşeurile sunt consumatoare suplimentare de resurse materiale, energetice şi în acelaşi timp producătoare de reziduuri fără valoare, care nu mai pot fi utilizate în alte aplicaţii.

Ele trebuie să fie depoziteze în anumite condiții de securitate, în conformitate cu reglementările legislative în vigoare pentru mediu. Această problemă poate fi rezolvată prin reducerea sau eliminarea deşeurilor la sursă, precum şi prin găsirea soluțiilor de valorificare.

În cazul elaborării aluminiului, zgurile reprezintă deşeurile cele mai reprezentative pentru proces. Din punct de vedere al efectele asupra mediului, zgurile de la elaborarea aluminiului secundar au un impact negativ prin degradarea solurilor asociată cu sărăcirea în resurse naturale (materiale şi energetice), generarea de emisii poluante şi de deşeuri.

Din punct de vedere economic, zgurile din industria aluminiului secundar pot fi considerate deşeuri dacă sunt abandonate în mediu sau se pot transforma în materii prime secundare atunci când sunt valorificate pentru recuperarea componenţilor.

Fluxul tehnologiilor convenţionale de reciclare a zgurilor arată că acestea pot fi valorificate. În acest caz, impactul asupra mediului este indirect, fiind dat de necesitatea utilizării suplimentare de energie şi materiale, precum și de producerea unor emisii şi deşeuri asociate proceselor de valorificare a lor.

Procedeele de valorificare reuşesc să transforme zgurile din deşeuri industriale în surse de aluminiu recuperat sau de alte materii prime secundare care pot valorificate pentru realizarea unor subproduse cu utilizare în diverse sectoare industriale: săruri care pot fi valorificate în industria aluminiului secundar, oxid de aluminiu cu utilizare în siderurgie la elaborarea oţelului, componenţi nemetalici cu aplicaţii la realizarea pudrelor şi fibrelor ceramice, agenţilor de spumare şi agregatelor fine pentru betoane în industria cimentului.

Tehnologiile de reciclare a zgurilor sunt scumpe şi dificil de aplicat, funcţionarea instalaţiilor de reciclare este de cele mai multe ori mai costisitoare decât cheltuielile de depozitare în mediu.
În marea majoritate a cazurilor, după elaborarea aluminiului secundar, amestecul de săruri şi oxizi este abandonat în mediu, prelucrarea zgurilor fiind de cele mai multe ori forţată de consecinţele legislative referitoare la protecţia mediului. În Uniunea Europeană, zgurile sunt clasificate ca deşeuri periculoase, preocupările pentru reciclare fiind evidente.
Cercetările în domeniul găsirii soluţiilor optime de valorificare a zgurilor rămân o prioritate pentru politicile economice din industria aluminiului secundar, pentru susţinerea aluminiului în competiţia cu alte materiale.

Pentru aliajele de aluminiu utilizate în turnătorie, cantitatea de zguri reprezintă ~1–2% dar, pentru încărcăturile neîngrijite, poate ajunge la ~6–10%,. Dacă deşeurile mărunte de la prelucrările mecanice (aşchii, strunjituri etc.) sunt reciclate în încărcăturile de la elaborare, datorită creşterii pierderilor prin oxidare la utilizarea deşeurilor cu suprafaţă specifică mare, cantitatea de zgură poate chiar depăşi 15%.

În SUA se estima că anual se produce o cantitate de ~1 miliard tone de zguri. Pentru toate agregatele care nu utilizează fondanţi, zgurile variază de la 25 până la 40 – 80 kg/t. Cantităţi mari de 300–500 kg/t rezultă atunci când se utilizează săruri, iar elaborarea se desfăşoară în cuptoare rotative.

Scopul aplicării soluţiilor de valorificare trebuie să fie nu doar recuperarea aluminiului antrenat de zguri, chiar dacă el ajunge la cantități însemnate în unele cazuri Cele mai eficiente turnătorii livrează spre reprocesare zguri cu 30 – 50 % Al, dar se poate atinge şi un conţinut de ~75 – 85 % (între 10 și 80%, conţinutul mediu poate ajunge la 45 – 80% în zgurile care la răcire sunt sub formă de agregate mari şi între 10 – 20% în cele sub formă de praf/cenuşi).

Industria aluminiului generează mai multe tipuri de zguri. Acestea pot fi clasificate:
• Funcţie de procesul care le generează

– zguri primare care se formează din interacţiunile care au loc între fazele sistemelor de la elaborarea aluminiului şi aliajelor sale: aluminiu şi celelalte elemente componente ale încărcăturilor, atmosferei şi căptuşelii refractare a agregatelor de elaborare, fondanţilor şi altor materiale de adaos.

– zguri secundare. Procesatorii secundari prelucrează zgurile primare, de cele mai multe ori în cuptoare rotative cu flacără, în vederea recuperării aluminiului. Topirea se realizează cu adaosuri de săruri care favorizează separarea aluminiului. Acesta este evacuat şi turnat sub formă de blocuri ce sunt dirijate spre retopire și valorificare în industria aluminiului secundar. Reziduurile acestei etape de procesare se numesc zguri secundare şi constau din cantităţi mici de particule de aluminiu rezidual, amestecuri de săruri şi oxizi diferiţi care se constituie ca un produs nemetalic (notat în literatura de specialitate în lb. engleză cu simbolul NMP), fiind de cele mai multe ori evacuat în mediu.

• Funcţie de compoziţia chimică
– zguri cu compoziţii chimice simple, aşa-numitele “drosuri albe”, constituite în principal din oxid de aluminiu și care rezultă la elaborarea aluminiului fără adaos de fondanţi;

– zguri cu compoziţii chimice complexe aşa-numitele “drosuri negre” constituite dintr-un amestec de oxizi ai aluminiului şi altor elemente, săruri provenite din fondanţi (pot conţine între 10 – 30% săruri) şi alţi componenţi. Ele rezultă la elaborarea aluminiului şi aliajelor de aluminiu sau la procesarea zgurilor cu adaos de fondanţi, în vederea recuperării aluminiului.

Asemenea compoziţiei chimice, cantitatea zgurilor este determinată de caracteristicile fizice şi chimice ale materialelor care compun încărcătura, tipul agregatului de elaborare utilizat, atmosfera din sistem şi tehnologia de elaborare.

În cazul încărcăturilor formate din bucăţi mari, cantitatea de oxizi formaţi se reduce pe când la topirea deşeurilor de dimensiuni mici se formează cantităţi mari de zgură. Uneori pe fiecare bucată de metal se formează o peliculă rezistentă de oxid, iar la supraîncălzire peste temperatura de topire, metalul nu se scurge din învelişul format, ci rămâne în interiorul acestuia. Nu se obţine deloc metal topit sau randamentul de formare este foarte mic. Principalul oxid din zgurile de la elaborarea aluminiului este Al2O3.

La elaborarea aluminiului şi aliajelor sale din deşeuri cu compoziţii complexe şi la utilizarea fondanţilor se produc cantităţi mari de zguri cu compoziţii complexe. Tehnologiile aplicate în practicile industriale de elaborare folosesc protecţia băilor metalice de acţiunea gazelor oxidante şi reducătoare din atmosfera agregatului prin acoperirea cu fondanţi în compoziţia cărora sunt prezente cloruri (de potasiu, sodiu, magneziu, calciu, zinc, mangan, bariu), fluoruri (de magneziu, calciu, bariu, sodiu), fluosilicaţi, fluortitanaţi, carbonaţi, criolită, carnalită etc.

Componenţii fondanţilor interacţionează cu principala fază solidă oxidică care este alumina, pelicula de oxid îşi schimbă compoziţia prin formarea combinaţiilor complexe, a soluţiilor solide Al2O3–MeO. Astfel, oxidul de aluminiu împreună cu sărurile utilizate pentru îndepărtarea magneziului formează la suprafaţa topiturii un strat de spumă (numit „dros”) care se comportă asemenea unui burete pentru aluminiu, reducând randamentul procesului.

Valorificarea zgurilor se realizează prin două tipuri de metode:
– metode bazate pe procedee fizico-chimice
– metode bazate pe procese termice de topire.

Prelucrarea zgurilor prin metode fizico-chimice intră în categoria metodelor convenţionale de reciclare.

Tehnologiile bazate pe procese fizico-chimice constau din:
-operaţii de mărunţire şi cernere pentru recuperarea aluminiului antrenat,
-dizolvarea sărurilor solubile în apă,
-recuperarea sărurilor din soluție prin evaporare şi filtrare pentru separarea componenţilor cu conţinut ridicat de oxid de aluminiu.

● Procedeul propus de Kimo Ltd. Japonia, al cărui flux este prezentat în fig.3, începe cu operaţii de mărunţire şi sortare pentru separarea aluminiului de fracţiile mici de zguri (cenuşi). După separarea aluminiului acestea se prelucrează în continuare pentru separarea celorlalţi componenţi nemetalici (care sunt valorificaţi la fabricarea unor materiale de construcţii).

● Procedeele aplicate în Germania la Hanse şi Kaly+Saly AG

Necesitatea dezvoltării unor tehnologii de procesare pentru zgurile cu conţinut de săruri a fost impusă de faptul că, în Germania, încă din 1993, haldarea pe perioade îndelungate a zgurilor de la elaborarea aliajelor de aluminiu secundar în cuptoare rotative sub strat de săruri nu mai era permisă. Aceasta se datora pericolului pe care-l prezintă substanţele toxice solubile în apă şi gazele emise, dacă aceste materiale sunt depozitate în mediu deschis, fără o tratare anterioară.

– Procedeul utilizat la Hanse lângă Hanovra permite valorificarea totală a zgurilor, fără producerea de deşeuri care să necesite haldare. Tehnologia cuprinde două etape.

În etapa uscată are loc mai întâi separarea manuală a bucăţilor mari de aluminiu. Materialul rămas este supus unor operaţii succesive de mărunţire şi sortare. Prima mărunţire are loc într-un concasor cu impact, sortarea făcându-se prin cernere pe sita de 50 mm. Fracţiile cu dimensiuni mai mari de 50 mm sunt returnate în concasor.

Următoarea mărunţire are loc în concasorul cu cilindri şi este urmată de o sortare pe sita de 4 mm când particulele de aluminiu cu dimensiuni mai mari de >4 mm sunt separate de restul materialului iar fracţiile cu dimensiuni mai mici de <4 mm sunt măcinate într-un sistem de mori cu valţuri (compus din nouă mori). Materialul mărunţit este clasat după trei dimensiuni ale ochiurilor sitelor 3,25:2,5:0,71 mm.

Din aceste succesiuni de operaţii de mărunţire şi sortare se obţin fracţii cu conţinut ridicat de metal (~80%) care sunt valorificate la elaborarea aluminiului secundar (randamentul de recuperare a metalului ajunge la ~70%) şi un reziduu format din săruri şi oxizi care este procesat în etapa umedă. Sarea este dizolvată în apă încălzită la 80 0C, timp de 2-3 ore (se consumă 12-14 m3 apă pe tona de încărcătură). După solubilizare, materialul parcurge patru etape de concentrare în îngroşătoare.

Din prima etapă a procesului rezultă o limpezeală şi o soluţie saturată de sare deversată în preaplin. Pulpa este preparată în următoarele trei etape, procesul de separare fiind accelerat cu ajutorul floculanţilor. Pulpa separată din îngroşător în ultima etapă, constând dintr-un reziduu de oxizi, este încărcată în filtrul cu bandă şi spălată cu apă proaspătă pentru obţinerea unui conţinut de clorură de 0,2 %.

Consumul de apă uzată variază între 6 – 9 m3/oră. Reziduul filtrului cu bandă, care constă dintr-un amestec cu conţinut de oxizi reziduali (34–38%), este uscat în aer şi livrat spre utilizare producătorilor de ciment.

Limpezeala şi soluţia din preaplin, saturată în sare, este prelucrată în cinci stagii de vaporizare. Primul stagiu vaporizează apa la 100mbar şi 1250C. În fiecare din următoarele stagii, temperatura scade cu 150C, ajungând la 650C. În proces se utilizează aburi iar în ultimele trei stagii, acceleratori de cristalizare. După parcurgerea celor cinci stagii, în vaporizator, sunt desecate într-o centrifugă cu tambur perforat cristalele de sare. Lichidul separat este reintrodus în îngrăşător.

Produsul de sare care conţine ~30% KCl şi ~70% NaCl poate fi reutilizat ca flux de săruri pentru procesele de topire a deșeurilor de aluminiu. Circuitul apei este închis, făcându-se doar mici adaosuri de apă curată pentru compensarea pierderilor prin vaporizare.

Din proces rezultă gaze care conțin hidrogen (H2), amoniac (NH4), hidrogen fosforat (H3P), hidrogen sulfurat (H2S) şi metan (CH4). Acestea sunt supuse unor operaţii de purificare pentru ca la evacuarea în atmosferă componenții să se încadreze în limitele permise de concentraţie. Separarea amoniacului din emisiile gazoase se realizează cu acid sulfuric (0,3 m3 acid sulfuric pe tona de material solubilizat); se obţine sulfat de amoniu care este utilizat în industria de prelucrare a lemnului (la producerea plăcilor aglomerate) sau drept fertilizator după cristalizarea în vid.

Reţinerea componenţilor toxici (hidrogenului fosforat şi hidrogenului sulfurat) se realizează în filtre de carbon activat.

– Procedeul utilizat de Kaly+Saly AG este puţin diferit de cel prezentat anterior (în stagiul de preparare umed şi prin produsele care rezultă). Diferenţele sunt determinate de faptul că uzina este amplasată în apropierea unei mine de potasiu şi reziduurile de la producerea aluminiului secundar sunt depozitate într-o haldă comună, împreună cu reziduurile de la mină.

Zgura de săruri cu dimensiuni <600 mm este mărunţită în patru etape. Din fiecare etapă de mărunţire se separă aluminiul (dirijat spre procesatorii de aluminiu secundar). Materialul cu dimensiuni <0,6 mm, care constă din sare şi oxizi, este procesat în etapa de preparare umedă, unde este mai întâi dizolvat potasiul la o temperatură de 100 0C. Gazele rezultate din procesul de solubilizare sunt purificate şi transformate în sulfat de amoniu ((NH4)2SO4), fosfat de sodiu şi sulfat de sodiu.

Soluţia de sare obţinută este utilizată la producerea fertilizatorilor împreună cu potasiul extras din mină. Deoarece gazul purificat conţine metan şi hidrogen, el poate fi utilizat pentru producerea de energie termică secundară.

Soluţia cu conţinut ridicat de potasiu este introdusă într-o instalaţie de cristalizare unde potasiul este recristalizat prin răcire în atmosferă vidată. Clorura de sodiu rămâne în soluţie şi este returnată în stagiul de solubilizare. Potasiul cristalizat este uscat şi livrat ca fertilizator. Din oxidul insolubil şi reziduul de rocă de sare din extracţia minieră, apa este îndepărtată prin filtrare sub presiune. Acest material este întrebuinţat pentru reabilitarea solurilor afectate de extracţiile miniere.

● Procedeul STE® de la ENGITEC Impianti Italia, al cărui flux este prezentat în fig.5, se bazează toto pe procese de solubilizare. Într-un reactor are loc încărcarea continuă a zgurii şi amestecarea cu un curent de saramură diluată (recirculată după utilizarea în instalaţie) în care sunt dizolvaţi compuşii solubili. În timpul leşierii, o parte din compuşii aluminiului reacţionează cu apa formând gaze ce conţin componenţi combustibili (gazele generate sunt colectate şi utilizate pentru producerea de energie prin ardere).

Soluţia de sare obţinută în reactorul de solubilizare este pompată în filtrul vidat cu bandă, unde are loc separarea particulelor solide care sunt dirijate spre alte întrebuinţări. Soluţia de sare filtrată trece direct în filtrul de rafinare, obţinându-se materia primă prin cristalizare. Operaţia se desfăşoară într-un cristalizator de tip instantaneu. Soluţia este introdusă cu viteză mare într-un curent de gaze calde, rezultate din combustia unui amestec de gaze naturale şi gaze combustibile recuperate din procesul STE®.

Se obţine o amestecare intensă care determină un transfer de căldură şi un randament de evaporare optim. Alături de cristalele de sare, se separă vapori, gaze combustibile şi o soluţie saturată care este colectată într-un tanc de stocare. Din nămolul pompat se separă prin centrifugare cristale de sare care pot fi utilizate în procesele de retopire a deşeurilor de aluminiu.

Instalaţia de reciclare este integrată sistemului de măcinare umedă de la Engitec pentru recuperarea aluminiului antrenat de zguri sau poate fi combinată cu oricare moară uscată tradiţională. Engitec Impianti Italia a conceput şi construit astfel de sisteme în Carisio-Italia, Cacapava-Brazilia şi Borgofranco-Italia (uzina de la Borgofranco a fost construită pentru Alcan SUA).

Capacitatea de procesare variază între 10.000 şi 25.000 t/an zguri cu săruri, procesarea fiind performantă la utilizarea unui cristalizor de tip instantaneu (varianta I). Pentru cantităţi mai mari de 25.000t/an, procesul este performant dacă se combină cristalizorul de tip instantaneu cu un sistem de cristalizare în trepte (varianta II).

● Procedeul PRESS patentat de ALTEK International constă în presarea zgurilor în vederea drenării aluminiului antrenat cu ajutorul unui utilaj ce are un cap prevăzut cu nervuri care asigură presarea uniformă în toate direcţiile (fig.6). Tehnologia asigură răcirea rapidă a zgurilor (un ciclu de procesare durează între 2 şi 12 minute) şi un randament ridicat de recuperare a aluminiului.

● Sistemul Tumbler. ALTEK International Inc. şi Didion International Inc. au conceput şi realizat un sistem performant şi eficient de procesare care poate fi amplasat direct în sectoarele de elaborare a aluminiului. El poate fi utilizat la recuperarea aluminiului antrenat din zgurile primare şi secundare. Utilajul poate separa bucăţile metalice din urşii de zguri primare (rezultaţi după procesarea în sistemul PRESS) precum şi bucăţile metalice din amestecul de oxizi şi fluxuri care formează zgura secundară (“black dross”). În fig.8 sunt prezentate detaliile constructive ale acestui utilaj.
Procesarea zgurilor are loc în mai multe etape. În prima etapă, bucăţile mari de zgură sunt mărunţite (2).

În următoarea etapă (3) are loc sfărâmarea într-o moară ciliană. Bucăţile cu dimensiuni mai mici sunt deplasate spre zona (4) unde are loc sfărâmarea şi sortarea după dimensiunea de 20mm. Bucăţile mai mari de 20mm cad într-o cameră de sfărâmare (5) şi apoi sunt descărcate printr-o pâlnie (11). Bucăţile mai mici de 20mm trec într-o cameră de măcinare (8) printr-un conveior cu manta interioară (6). Particulele fine trec printr-un clasor (9) spre jgheabul (10). Praful generat în proces este colectat într-un sistem de desprăfuire (12). Praful grosier este separat într-un ciclon, iar particulele fine de praf se acumulează într-un colector de praf.

● Procedeul de la Aluminium Waste Technology. Inc., Alumitech Inc. SUA, a dezvoltat o serie de tehnologii prin care sunt separaţi componenţii de bază din zguri: aluminiu din zgurile primare, particule fine de aluminiu din zgurile secundare, săruri şi diferiţi oxizi care formează produsele nemetalice. Din produşii nemetalici s-a obţinut aluminat de calciu, fibre ceramice refractare şi alte materiale cu diverse aplicaţii, tabelul 1.

Procedeul, al cărui flux este prezentat în fig.9, începe cu separarea fizică a aluminiului antrenat, mărunţirea zgurii în concasoare cu ciocane şi sortrea pe ciururi.

Bucăţile mari de aluminiu sunt introduse cu fluxuri de săruri la elaborarea aluminiului secundar în cuptoare rotative. Fracţiile mărunte sunt dirijate spre etapa de preparare umedă. Din cuptoarele rotative cu băi de săruri rezultă cantităţi mult mai mari de zguri dar cu conţinut mult mai mic de aluminiu. Solubilizarea fracţiilor mărunte sărace în aluminiu se realizează în apă, în condiţii normale la 25 0C şi 1 atm. Sărurile dizolvate în soluţie sunt recuperate prin evaporare iar reziduurile solide nedizolvate sunt desecate şi separate prin centrifugare. Compoziţia medie a zgurilor procesate este următoarea: 6% Al, 14% NaCl, 14% KCl, 66% Al2O3.

● Procedeul CONFORM®. Zgurile evacuate la elaborare, cu conţinut ridicat de aluminiu (~80%), sunt procesate fizic prin compactare (fig.10) într-un utilaj special. Se obţin brichete cu diametrul de 20 mm, care sunt ulterior retopite.

● Reciclarea zgurilor sub forma produsului PAVAL. Produsul PAVAL a fost aplicat pentru realizarea mortarelor sau betoanelor în construcții, ca înlocuitor parţial al nisipului calcaros (procent utilizat 10%, 25%, 50%).

Deoarece la utilizarea prodului Paval în mortare sau materiale granulare pentru construcţii există pericolul apariţiei microfisurilor sau porozităţilor (ca urmare a eliminării gazelor,în special NH3), este necesara stabilizarea. Prin aceasta se obţine un material cu proprietăţile fizice şi chimice superioare.

Metode de prelucrare şi valorificare bazate pe procese de topire

Valorificarea zgurilor prin topire se recomandă numai dacă conţinutul de metal este mai mare de 50%, la concentraţii mai mici fiind necesare operaţii preliminare de îmbogăţire în metal.
Procedeele de valorificare prin topire pot fi grupate funcţie de tehnologia şi agregatul utilizat:
– tehnologii de prelucrare în cuptoare rotative cu şi fără utilizarea sărurilor;
– tehnologii de prelucrare în cuptoare electrice cu arc;
– tehnologii de prelucrare şi valorificare în cuptoare cu plasmă.

Cele mai răspândite tehnologii de valorificare prin topire se desfăşoară în cuptoare rotative, majoritatea utilizând aşa-numitele băi de săruri. Din aceste procedee rezultă cantităţi însemnate de zgură. În alte soluţii tehnologice care lucrează fără adaos de fondanţi se reduce cantitatea de reziduuri.

Tehnologii de recuperare a aluminiului din zguri în cuptoare rotative

● Procedeul ECOCENT permite recuperarea directă a aluminiului din zgurile calde, proaspăt evacuate. După ieșirea din agregatul de elaborare, zgurile sunt încărcate cât mai rapid într-un convertizor rotativ (pentru evitarea răcirii) unde sunt omogenizate prin încălzire. Aceasta face ca bucăţile mari să se dezintegreze, favorizând separarea metalului de reziduurile oxidice.

Randamentul procesului este sporit de procesul de amestecare a zgurilor prin rotirea convertizorului simultan cu topirea. Forţele centrifuge separă aluminiul de oxizi. În primul caz, prin rotirea convertizorului, metalul în stare lichidă este dirijat spre pereţii agregatului iar reziduurile nemetalice se separă la suprafaţa aliajului lichid (fig.11).

Etapele procedeului standard Ecocent: poziţia convertizorului

După turnarea metalului lichid şi descărcarea reziduului oxidic, începe alt ciclu de tratament. La turnarea centrifugală în forme a zgurile calde şi omogenizate, metalul separat se solidifică sub forma unor profiluri inelare iar reziduul se dezbate ca un praf fin (fig.12).

Durata scurtă a ciclului de tratament face ca procesele de oxidare să fie minime. Pentru ca întreaga cantitate de zgură evacuată la elaborare să fie direct procesată în instalaţia de tip ECOCENT, este necesară corelarea etapei de elaborare cu cea de tratament (tabelul 6).

Altă variantă este procedeul ECOCENT compact se compune din echipamentele: sistemul de încărcare, convertizorul centrifugal, arzătorul, sistemul de îndepărtare a zgurii, sistemul de turnare. Etapele procedeului sunt prezentate în fig.20 iar variaţia parametrilor procedeului (temperatură-timp) este redată în fig.14.

● Procedeul DROSRITE a fost patentat de PyroGenesis Inc. şi nu necesită aport exterior de căldură. Sistemul de tratare a zgurilor este integrat într-un flux cu buclă închisă care include şi agregatul de menţinere a aluminiului topit. Zgura evacuată din cuptorul de menţinere este încărcată direct în cuptorul de preîncălzire DROSRITE. Căldura acumulată în pereţii cuptorului asigură încălzirea zgurii la ~700 0C, temperatură care este suficientă pentru separarea aluminiului din topitura de oxizi. Metalul recuperat este reintrodus imediat în cuptorul de menţinere. Reziduul oxidic cu conţinut redus de aluminiu topit este reţinut în cuptorul DROSRITE unde reacţionează cu cantităţi controlate de oxigen insuflat. Reacţiile sunt exoterme, căldura rezultată fiind utilizată pentru reîncălzirea pereţilor cuptorului în care va începe un nou ciclu de tratament.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Chimie

Cuptoarele cu plasmă

Cuptoarele cu plasmă pot fi considerate tehnologii inovative care înlocuiesc tehnologiile convenţionale
LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web