Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Lista cronologică a împăraţilor romani

in Istorie

imperiul-roman2

  1. Ani de criză în care Imperiul se află sub

presiunea continuă a triburilor germanice şi a Imperiului sassanid. Armata, adevăratul stăpân al destinelor Imperiului, proclamă şi detronează împăraţi.

  1. Trupele din Pannonia se revoltă împotriva

lui Severus Alexander, care încercase să cumpere pacea la frontiera nordică, şi îl aclamă imperator pe Maximinus, praefectus tironum, de origine tracică. În martie, Alexander este ucis la Moguntiacum, împreună cu Iulia Mammaea. Maximinus este confirmat împărat de către senat; campania lui Maximinus Thrax împotriva alamannilor.

  1. Maximinus Thrax

  1. Campanii împotriva sarmaţilor şi dacilor

liberi. Maximus, fiul împăratului, este înălţat la rangul de Caesar.

  1. Africa proconsularis, revolta aristocraţiei

senatoriale duce la proclamarea ca princeps a proconsului Africii: Sempronius Gordianus (Gordian I) care-l asociază la putere pe fiul său, Gordianus II. Cei doi Gordieni sunt înfrânţi la Cartagina de trupele fidele lui Maximinus, conduse de Capelianus. Maximinus, declarat hostis de către senat, pătrunde în Italia, dar este ucis la Aquileia. Senatul îi proclamă împăraţi pe Balbinus şi pe Pupienus, în timp ce pretorienii îl impun ca şi Caesar pe tânărul nepot al lui Gordian I, Marcus Antoninius Gordianus (Gordianus III). Balbinus şi Pupienus sunt ucişi de pretorieni care-I aclamă Augustus pe Gordianus III. Incursiuni ale goţilor şi carpilor în Moesia Inferior. În Orient, Ardashir (224-241) cucereşte Nisibis şi Carrhae. Desfiinţarea legiunii III Augusta (pedepsită pentru fidelitatea faţă de Maximinus).

  1. Gordianus III

  1. Timesitheus este numit prefect al pretoriului.

Shahpur I (241-272) îi succede lui Ardashir şi ocupă Mesopotamia, cucereşte Hatra şi pătrunde Syria. Noi devastări produse de carpi şi dacii liberi în Moesia, Thracia şi Dacia.

242 Începe campania antipersană a lui Gordian

III şi Timesitheus.

  1. Victoria lui Timesitheus la Resaina, nod rutier

între Carrhae şi Nisibis, soldat cu reocuparea Mesopotamiei. Timesitheus moare în timpul înaintării către Ctesiphon. Gordian îl numeşte prefect al pretoriului pe Marcus Iulius Philippus.

  1. Philippus Arabs.

  1. După înfrângerea de la Misikhe (Peroz –

Shapur) Gordian III este ucis în timpul unei revolte militare. Prefectul pretorian Philippus este aclamat împărat; noul împărat încheie pacea cu Shahpur I, plătindu-i echivalentul a 50 de milioane de sesterţi. Fratele împăratului, Iulius Priscus, este numit rector Orientis. Plotin se stabileşte la Roma. Renaşterea neoplatonismului.

  1. Lung război la frontiera dunăreană împotriva

carpilor şi germanilor.

248 Revolta legiunilor danubiene care îl

proclamă împărat pe senatorul Tib. Claudius Marinus Pacatianus.

  1. (21 aprilie) Philippus celebrează milenarul

Romei. Philippus iunior este înălţat la rangul de Augustus. Uzurpatorul Pacatianus este ucis de soldaţi. În Orient, revolta lui Iotapianus în Syria şi Cappadocia. Philippus îl trimite pe senatorul C. Messius Quintus Decius, originar din Sirmium, să restabilească situaţia pe limesul dunărean; victorii ale lui Decius asupra germanicilor în Moesia şi Pannonia. Origenes elaborează faimosul Contra Celsum. (248/249) Cyprian devine episcop al Cartaginei.

  1. Decius.

  1. (mai):Decius este aclamat împărat de trupele

dunărene. Marşul armatei dunărene spre Italia. Philippus Arabs este înfrânt şi ucis în bătălia de la Verona. Decius este primul dintr-un lung şir de împăraţi originari din provinciile balcanice.

  1. Goţii, conduşi de Kniva, şi carpii invadează

Moesia Inferior şi Thracia, îi înving pe romani la Beroea şi asediază Philippopolis. Una dintre consecinţele programului politic restauraţionist (prin care se reafirma tradiţionala pax deorum) asumat de Decius este declanşarea primei persecuţii anticreştine sistematice. (ianuarie): Martiriul papei Fabianus. În Imperiul izbucneşte o nouă epidemie de ciumă. (iunie/iulie) Decius şi fiul său mai mare, Herennius Etruscus, se îndreaptă spre frontul dunărean. Alungarea carpilor din Dacia (Decius:Dacicus Maximus, restitutor Daciarum). Armata romană suferă o severă înfrângere în faţa goţilor care devastează oraşul Philippopolis.

  1. Decius şi Herennius Etruscus îi înfruntă pe

pe goţi. (iunie) Dezastrul de la Abrittus: Decius cade pe câmpul de luptă. Guvernatorul celor două Pannonii, Trebonianus Gallus este aclamat împărat de trupe şi încheie o pace umilitoare cu Kniva. Gallus şi Hostilianus, fiul lui Decius, sunt Augusti, iar Volusianus, fiul lui Gallus, Caesar. (august) Hostilianus este răpus de ciumă, care face ravagii în Roma. Cyprian elaborează De lapsis şi De catholicae ecclesiae unitate.

  1. Trebonianus Gallus şi Volusianus.

  • Goţii se revarsă în Crimeea şi, în alianţă cu

  • cu boranii, burgunzii şi carpii ameninţă frontierele Imperiului. Ţinta principală a atacurilor barbare în această perioadă sunt Pannonia şi Moesia (ca zone de trecere către Italia şi Grecia–Asia Mică). În Orient, Shahpur

    îl îndepărtează de pe tronul Armeniei pe regele filoroman Tiridates, înfrânge trupele romane la Barbalissos şi controlează Mesopotamia şi o parte a provinciei Syria.

    1. Victorios asupra goţilor, guvernatorul Moesiei Inferior, M. Aemilius Aemilianus este aclamat împărat. Marşul armatei dunărene spre Italia. În bătălia de Interramna, Trebonianus Gallus este înfrânt, şi apoi ucis de proprii soldaţi. Aemilianus e recunoscut de senat. Legiunile de pe Rin îl proclamă împărat pe P. Licinus Valerianus. Aemilianus e ucis la Spoletum, iar Valerian recunoscut de senat. Valerian îl asociază la domnie pe fiul său Gallienus şi împarte domeniile de competenţă: împăratul senior îşi asumă apărarea Orientului, iar coregentul său pe cea a Occidentului. Reînfiinţarea legiunii III Augusta. Shahpur I cucereşte Antiohia.

    1. Valerianus şi Gallienus.

    1. (254): invazii ale marcomanilor în Pannonia şi ale goţilor în Thracia. (255): atacul boranilor în Asia Mică unde asediază fără succes oraşul Pityus–Pitzunda. Atacurile populaţiilor germanice de la nordul Mării Negre se vor concentra cu precădere spre Asia Mică.

    256 Goţii se revarsă în Peninsula Balcanică şi,

    după ce devastează litoralul sud-vestic al Mării Negre, ajung apoi în Asia Mică unde devastează oraşele Pythus, Phasis, Trapezunt (256) şi Chalcedon, Nicomedia, Nicaea, Cius, Apamea şi Prusa (257). În Bithynia, barbarii sunt respinşi de Valerian.

    257 O nouă persecuţie anticreştină : Edictul lui

    Valerian şi Gallienus prin care creştinilor li se confiscau bunurile şi li se interzicea dreptul de reuniune. Valerian recucereşte Antiochia.

    1. Al doilea Edict a lui Valerian şi Gallienus;

    martiriul lui Origenes, Cyprian, episcopul Cartaginei şi al lui Sixtus II, episcopul Romei (258-259). Gallienus îi respinge pe franci care se infiltraseră în Gallia şi Hispania şi pe alamanni (259-260) care invadaseră Raetia, ajungând până la Mediolanum. Gallienus înfiinţează corpul mobil de cavalerie (condus de Aureolus) cu sediul la Mediolanum.

    1. În Orient, Valerianus este înfrânt la Edessa

    şi luat prizonier de către Shahpur I; Abandonarea Mesopotamiei. Gallienus pune capăt persecuţiilor anticreştine. Gallienus se confruntă cu un atac concertat în mai multe zone de graniţă ale Imperiului. Sunt penetrate frontierele Rinului, Dunării mijlocii, Dunării de jos, Eufratului, dar şi zone din interiorul Imperiului, ca Grecia sau Asia Mică. Crearea cavaleriei mobile şi concentrarea de trupe de la Mediolanum marchează începutul unei alte dispuneri a trupelor Imperiului. Schimbarea de strategie la Gallienus presupune transformarea defensivei dintr-una sectorială, într-una bazată pe unităţi mobile de intervenţie şi pe concentrări de trupe în nodurile căilor de comunicaţie, cu precădere spre Italia. (Post 260 – 267/268) amissio Daciae e o urmare directă a necesităţilor strategice şi ea înseamnă de fapt o retragere a unei părţi însemnate a trupelor din Dacia pe alte aliniamente, lăsând astfel Provincia şi pe

    locuitorii ei fără apărare. Rebeliunea militară condusă de M. Cassianus Postumus (260-269) este urmată de crearea aşa-numitului imperium Galliarum (260-274) a cărui autoritate se extinde până în Britannia şi Hispania. În Illyricum, Gallienus îi elimină pe uzurpatorii Ingenuus şi Regalianus. Rebeliunea Macrienilor în Orient. Fiii prefectului pretorian, Macrianus –Macrianus iunior şi Quietus– sunt proclamaţi Augusti la Emesa şi recunoscuţi de provinciile orientale ale Imperiului.

    1. Gallienus

  • Macrianus senior şi fiul său, Macrianus iunior sunt înfrânţi de Gallienus şi Aureolus în Illyricum; Quietus e ucis la Emesa, iar Ballista e eliminat de Septimius Odenathus, regele Palmyrei.

  • Odenathus îi învinge pe perşi şi restabileşte

  • ordinea în Syria. Gallienus îi conferă titlul de dux Romanorum şi corrector totius Orientis. Gallienus îşi celebrează decennalia la Roma. Gallienus şi împărăteasa Cornelia Salonina patronează mişcarea culturală helenizantă cunoscută sub numele de „renaşterea gallienică”.

    1. Expediţia lui Odenathus în Persia, urmată de reocuparea unei mari părţi din Mesopotamia. Raiduri ale goţilor la în bazinul pontic; distrugerea Heracleei.

    2. Asasinarea lui Odenathus. Înfrângerea armatei –condusă de prefectul pretoriului Heraclianus– trimise de Gallienus împotriva Zenobiei, văduva lui Odenathus, care îşi asumase autoritatea asupra întregului Orient roman, asociindu-şi fiul Vaballathus, la domnie. Zenobia transformă Orientul roman (de la munţii Taurus până la Golful Persic), la fel ca şi Postumus Galliile, dintr-un domeniu de competenţă într-un regat rupt de puterea centrală de la Roma.

    268 Invazie de proporţii fără precedent a goţilor şi herulilor în Peninsula Balcanică şi în bazinul egeean. Barbarii devastează Grecia: Thesalonike, Atena, Corinth, Argos, Sparta, Olympia şi insulele Lemnos şi Skyros. Grupul de heruli condus de Naulobates care opera în zona Thessalonike este învins de Gallienus în Thracia, pe râul Nestus-Mesta. Uzurparea lui Aureoulus, comandantul cavaleriei.

    Gallienus este ucis de soldaţii săi în timpul asediului oraşului Mediolanum. Armata îl proclamă împărat pe M. Aurelius Claudius. Eliminarea uzurpatorului Aureolus. Victoria lui Claudius asupra alamannilor care invadaseră Raetia şi Italia. Aurelianus este numit comandant al cavaleriei.

    1. Claudius II Goticus

  • Claudius îi învinge pe goţi în Macedonia şi

  • la Naissus în Moesia Superior. Incursiuni ale herulilor şi goţilor în insulele Cipru, Creta, Rhodos şi pe litoralul Pamphiliei. Barbarii jefuiesc Troia şi Artemision-ul din Ephesus. Moartea lui Postumus (268/269) căruia îi succed în fruntea Imperiului gallic Marius (269) şi Victorinus (269-270). Hispania se desprinde de „imperiul” gallic.

    1. Claudius II Goticus este răpus de ciumă la

    Sirmium (septembrie); scurta domnie a fratelui său Quintillus (17 zile). Revolta trupelor de la Sirmium care îl proclamă împărat pe un alt general illyr, L. Domitius Aurelianus. În perioada de anarhie dintre moartea lui Claudius II şi proclamarea lui Aurelian, Zenobia cucereşte Egiptul (tăierea aprovizionării Romei şi Italiei cu grâne). Aurelian îi învinge pe vandali şi iazygi în Pannonia. În Gallia, Tetricus I îi succede lui Victorinus. Iuthungii invadează Italia şi îl înving pe Aurelian la Piacenza (270/271). Reprimarea revoltei monetarii-lor din Roma condusă de Fellicisimus, rationalis al Fiscului (270/271). Iuthungii sunt înfrânţi de Aurelian la Fanum Fortunae şi Ticinium (Pavia).

    270-275 Aurelianus.

    1. Începe construirea zidurilor Romei („Zidul

    lui Aurelian”) (271-273). În contextul pregătirilor pentru campania din Orient, Aurelian reorganizează limesul dunărean. Abandonarea oficială a Daciei trans-danubiene (271) şi crearea unei noi Dacii sud-dunărene (constituită din două provincii: Dacia Ripensis şi Dacia Mediterranea).

    1. (271/272) Victoria asupra goţilor; Aurelian

    îşi asumă titlul Gothicus maximus. (272 –273)

    Expediţia din Orient împotriva Zenobiei. În vara anului 272, armata palmyreană este înfrântă în apropiere de Antiochia, la Immae, şi apoi la Emesa. Cucerirea Palmyrei şi capturarea Zenobiei. Reintegrarea provinciilor orientale în Imperiu. Aurelian îşi asumă titlurile Parthicus maximus şi Persicus maximus. Moartea regelui Shapur I, căruia îi succede Hormisdas.

    1. Aurelian se reîntoarce în Occident. Victoria

    asupra carpilor pe limesul dunărean (Carpicus maximus). Revolta Palmyrei; oraşul este din nou cucerit şi apoi distrus de Aurelian. La Alexandria este reprimată revolta lui Firmus din Seleukeia. Pe tronul persan, Vahram îi succede lui Hormisdas I.

    274 Victoria lui Aurelian asupra lui Tetricus este

    urmată de reintegrarea Galliilor şi a Britanniei în Imperiu. Aurelian, restitutor orbis, îşi celebrează al doilea triumf. (25 decembrie) la Roma este inaugurat templul dedicat lui Sol Invictus. Cultul solar devine religia oficiala Imperiului (Sol dominus imperii Romani). Reforma monetară şi reforma annonei urbis. Pe monedele emise la Serdica Aurelian poartă titlul deus et dominus natus. Pregătirea unei noi expediţii antipersane.

    1. (septembrie/octombrie) Aurelian este asasinat la

    Caenophrurium. După un scurt interregnum, în noiembrie 275 senatorul M. Claudius Tacitus este proclamat împărat.

    1. Tacitus (275-276)

    2. Tacitus şi Florianus, prefectul pretoriului, îi

    înfrâng pe herulii şi goţii care au invadat Asia Mică, devastând Pontus, Galatia, Cappadocia şi Cilicia. Împăratul îşi asumă titlul de Gothicus maximus. Incursiune a alamannilor şi francilor, care devastează Gallia ajungând până în Hispania. Moartea lui Tacitus la Tyana. M. Aurelius Probus, dux Orientis, îi succede lui Florianus, asasinat de proprii soldaţi la Tarsus (august 276). În Persia urcă pe tron Vahram II.

    1. Probus.

    1. Victorii asupra alamannilor, francilor şi

    burgunzilor. Probus restabileşte situaţia în Gallia. Împăratul îşi asumă titlurile de Gothicus maximus şi Germanicus maximus.

    1. Vandalii sunt înfrânţi pe Dunăre (279).

    Operaţiuni militare în Lycia. Blemmyii sunt

    respinşi din Egiptul de Sus (280).

    281 Probus îşi celebrează triumful la Roma.

    282 Probus este ucis de soldaţi la Sirmium.

    (septembrie): Prefectul pretoriului, M. Aurelius Carus este aclamat împărat şi îşi asociază la domnie pe fiii săi Carinus şi Numerianus.

    1. Carus.

    Campania victorioasă împotriva quazilor şi sarmaţilor (282). Carus îşi asumă titlul de Germanicus maximus. Reluarea ofensivei împotriva Persiei sassanide (283). Carus şi Numerianus recuceresc Mesopotamia, continuă ofensiva şi ocupă capitala regală –Ctesiphon. Cei doi împăraţi îşi asumă titlul de Persicus maximus. Moartea lui Carus (iulie/august). Îi urmează fiii săi Carinus (283-285) în Occident şi Numerianus (283-284) în Orient.

    1. În cursul retragerii din Orient, Numerianus

    este asasinat în apropiere de Nicomedia. Socrul

    său, prefectul pretorian Arrius Aper este acuzat de această crimă. (20 noiembrie) La Nicomedia, armata îl proclamă împărat pe comandantul gărzii imperiale (protectores), C. Aurelius Valerius Diocletianus.

    1. Diocletianus

    285 Carinus, reprimă rebeliunea lui M. Aurelius

    Iulianus Sabinus, proclamat împărat de legiunile pannonice după moartea lui Numerianus.

    Confruntarea dintre Carinus şi Diocleţian în Moesia. După moartea lui Carinus, Diocleţian deţine controlul asupra întregului Imperiu. (285/286) Maximianus, ofiţer de origine pannonică e înălţat la rangul de Caesar. După conflictul cu sarmaţii-iazygi, quazii, marcomanii şi carpii, Diocleţian restaurează ordinea în zona frontierei dunărene.

    286 Maximianus este înălţat la rangul de Augustus.

    Împărţirea domeniilor de competenţă: împăratului senior îi revine apărarea Orientului, iar lui Maximianus cea a Occidentului. Maximianus reprimă revolta bagauzilor din Gallia şi Hispania; operaţiuni militare ale lui Maximianus împotriva alamannilor şi burgunzilor. Rebeliunea lui Carausius (286/287–293), prefectul flotei, care se auto-proclamă Augustus –seccesiunea Britanniei (286-297).

    287 Diocleţian în Orient; recucerirea unei părţi din Mesopotamia; acordul cu Vahram II; Tiridates III este repus pe tronul Armeniei. Diocleţian îşi asumă titlul sacral de Iovius iar Maximianus cel de Herculius. Reforma fiscală diocleţiană (datarea este discutabilă).

    1. Campanii succesive ale celor doi Augusti: (287-289) Maximianus contra alamannilor şi francilor pe Rin; Diocleţian contra germanilor în Raetia; (289 şi 291) Diocleţian contra sarmaţilor la Dunărea de Mijloc; (290) Diocleţian împotriva sarazinilor; (291-293) revolta din Thebaida este reprimată de Galerius; (292) Maximianus împotriva alamannilor. Între 291 şi 295 sunt redactate Codex Gregorianus şi codex Hermogenianus.

    1. Prima Tetrarhie: (1 martie, Mediolanum)

    Constantius Chlorus este numit Caesar în Occident; (21 mai , Nicomedia), Galerius, Caesar în Orient. Alianţe matrimoniale /dinastice între cei doi Augusti şi cei doi Caesares (care se căsătoresc cu fiicele celor doi împăraţi seniori –Valeria şi Theodora). Constantius recucereşte nord-vestul Galliei după victoria asupra lui Carausius la Bononia. Carausius este asasinat de Allectus, rationalis rei summae, care-i va succede în fruntea Britanniei (293–296/297). În Persia urcă pe tron Narseh I.

    1. Constantius şi Asclepiodotus, praefectus praetorio, debarcă în Britannia. Eliminarea lui Allectus şi reintegrarea Britanniei în Imperiu. (296/?297): Rebeliunea lui L. Domitius Domitianus în Egipt. Narseh I ocupă Mesopotamia; Galerius este înfrânt de perşi la Carrhae. Reforma monetară.

    2. Introducerea reformei fiscale în Egipt.

    (martie 297, Alexandria): Edictul împotriva maniheenilor. Victoria decisivă a lui Galerius asupra lui Narseh I în Armenia. Diocleţian şi Galerius îşi asumă titlul de Persicus maximus. (decembrie 297) Diocleţian reprimă rebeliunea lui L. Domitius Domitianus şi restaurează ordinea în Egiptul de Sus. Rebeliunea lui Aurelius Achilleus la Alexandria (297-298). (297-299) Maximianus îi înfruntă pe mauri în Africa.

    1. (martie 298): Diocleţian reprimă revolta de la Alexandria. Tratatul de pace de la Nisibis reglementează raporturile romano-persane pentru următoarele şase decenii: teritoriile dintre Tigru şi Eufrat (Mesopotamia, Osrhoene şi Armenia) reintră sub autoritatea Romei; tratatul de la Nisibis readucea sub controlul Romei toate teritoriile cucerite de Severi, cărora li se adăugau acum regiones transtigritanae (5 satrapii armene de dincolo de Tigru). Diocleţian restaurează frontiera orientală (strata Diocletiana şi noi construcţii militare).

    1. Campaniile lui Galerius împotriva sarmaţilor, carpilor şi bastarnilor la Dunăre de Mijloc şi de Jos. Pacificarea barbarilor a fost realizată cu deosebită asprime. Multe seminţii barbare, printre care şi carpii, au fost strămutate în provinciile romane. Restaurarea frontierei dunărene.

    301 Noua reformă monetară, urmată la scurt timp

    de faimosul Edict al maximului (edictum de pretiis rerum venalium) .

    1. (20 noiembrie,) Diocleţian îşi celebrează vicennalia la

    Roma. (23 februarie) Edictul din Nicomedia care marchează începutul Marii Persecuţii anticreştine (303–311).

    305 (mai): Abdicarea lui Diocleţian şi Maximian.

    1. Constantius I (305-306), Galerius (305-311), Severus II (305-307) şi Maximinus Daia (305-311) – a doua Tetrarhie.

    305 Constantius I şi Galerius sunt noii Augusti,

    Severus II şi Maximinus Daia sunt înălţaţi la rangul de Caesares; Maxentius, fiul lui Maximian, şi Constantin fiul lui Constantius Chlorus sunt excluşi de la succesiune. Arii de competenţă: Constantius I şi Severus II în Occident; Galerius şi Maximinus Daia în Orient. Începe lupta pentru succesiune.

    1. Constantin I.

    1. (25 iulie) Moartea lui Constantius la Eburacum.

    Constantin I e proclamat împărat de trupele tatălui său; Galerius îi recunoaşte numai titlul de Caesar şi numeşte Augustus în Occident pe Severus II. (28 octombrie): Maxentius, având sprijinul tatălui său Maximianus Herculius, este proclamat princeps la Roma.

    1. Severus II este înfrânt şi ucis. Eşecul lui

    Galerius în campania din Italia contra lui Maxentius; în cursul retragerii, trupele lui Galerius devastează Italia. Edict împotriva creştinilor.

    1. (octombrie/noiembrie): Întâlnirea împăraţilor la

    Carnuntum unde participă şi Diocleţian; (11 noiembrie): Licinius e numit Augustus în Occident (aria sa de competenţă cuprindea Illyricum, Pannonia şi Thracia); cezarilor Constantin I şi Maximinus Daia li se acordă titlul de filii Augustorum. (308-309) Revolta vicarului L. Domitius Alexander în Africa.

    1. Galerius, Licinius, Maximiuns Daia şi Constantin I.

  • Moartea lui Hormisdas II care în 302 îi succedase lui Narseh. În Africa, Rufius Volusianus, praefectus praetorio, îl suprimă pe uzurpatorul L. Domitius Alexander. În Orient un al doilea edict anticreştin.

  • Moartea lui Maximianus. Maxentius se proclamă Augustus.

  • (Serdica): Edictul de toleranţă a lui Galerius

  • care marchează încheierea Marii Persecuţii anticreştine. Galerius moare la Serdica. Maximinus Daia se proclamă Augustus.

    1. Constantin I, Licinius şi Maximinus Daia

  • Campania lui Constantin în Italia. (28 octombrie)

  • Maxentius este înfrânt şi ucis la Pons Milvius. Constantin este recunoscut de senat ca prim Augustus (Maximus Augustus).

    1. Întâlnirea dintre Constantin I şi Licinius la

    Mediolanum: promulgarea edictului de toleranţă religioasă (reiterararea dispoziţiilor edictului lui Galerius, cărora li se adaugă acum şi cele referitoare la restituirea bunurilor confiscate). În Occident, clerul creştin beneficiază de immunitas, fiind scutit de munera. Germanii şi francii sunt respinşi de Constantin la frontiera renană. (30 aprilie): Licinius îl învinge pe Maximinus Daia la Campus Ergenus. (iulie/august) Moartea lui Maximinus Daia la Tarsus. Moartea lui Diocleţian la Salona.

    1. Constantin şi Licinius.

  • (1 august): Conciliul de la Arles condamnă

  • schisma donatistă. Constantin I îşi celebrează decennalia la Roma; inaugurarea arcului triumfal.

    316 (?314) Primul război civil dintre Constantin I şi

    Licinus: bătăliile de Cibalae în Pannonia şi Campus Ardiensis în Thracia.

    1. (1 martie, Serdica) Reafirmarea principiului

    dinastic: fiii lui Constantin I (Crispus şi Constantin iunior) dar şi fiul lui Licinius, Licinius iunior sunt proclamaţi Caesares. Instituirea diarhiei Constantin – Licinius, însă concordia Augustorum este fragilă.

    1. Constantin, Licinius, Crispus, Constantin II

    şi Licinius II

    1. Constantin interzice sacrificiile private şi divinaţia

    în locuinţele particularilor.

    1. Ostilitatea dintre cei doi Augusti devine tot mai evidentă. În Orient, Licinius a reluat persecutarea creştinilor.

    2. Constantin acordă Bisericii creştine capacitatea

    succesorală (CTh 16, 2, 4).

    322 Campania lui Constantin împotriva sarmaţilor

    1. Constantin îi respinge pe goţi la Dunăre.

    1. Al doilea război civil dintre Constantin I şi Licinius.

    Constantin este învingător pe râul Hebrus, lângă Adrianopol (3 iulie) şi la Chrysopolis (18 septembrie), pe malul asiatic al Bosforului. (8 noiembrie): Inaugurarea lucrărilor de construcţie a noii capitale – Constantinopol. Constantius II; cel de al doilea fiu al lui Constantin şi al Faustei, este proclamat Caesar. Reunificarea Imperiului este urmată de importante reforme administrative şi financiare. Scrisoarea–circulară a lui Constantin către provinciali privind libertatea cultului păgân. Sinodul de la Alexandria: condamnarea doctrinei lui Arius. Întemeierea Tabenesei de către Sf. Pahomie.

    325 (20 mai –19 iunie, Nicaea): Primul conciliu ecu-

    menic al Bisericii creştine condamnă doctrina lui Arius. Episcopii adoptă credo-ul niceean (doctrina consubstanţialităţii). Constantin îşi celebrează vicennalia la Nicomedia.

    1. Grandioasa celebrare a celor două decenii

    de domnie (vicennalia) a lui Constantin la Roma, marchează reunificarea Imperiului sub un monarh creştin. Asasinarea lui Crispus şi a Faustei aruncă o lumină sinistră asupra ultimilor ani ai domniei lui Constantin.

    1. Athanasius episcop al Alexandriei. Constantin îi înfrânge pe alamanni pe Rin.

    330 (11 mai): inaugurarea noii capitale orientale

    – Constantinopol.

    1. Victoria lui Constantin asupra goţilor la Dunărea de Jos. Foedusul dintre Imperiu şi goţi.

    2. Dalmatius Cenzorul, fratele vitreg al împăratului, reprimă rebeliunea lui Calocaerus, magister pecoris camelorum, care uzurpase puterea imperială în Cypru.

    334 Victoria lui Constantin asupra sarmaţilor.

    335 (19 septembrie): Constantin îl numeşte pe nepotul

    său Dalmatius Caesar instalându-l în fruntea prefecturii Illyricului. Unui alt nepot, Hannibalianus îi va acorda –în 337, în contextul pregătirilor pentru campania persană– titlul de Rex regum et Ponticarum gentium. Sinodul („Tâlhăria”) de la Tyr-Ierusalim.

    loading...
    DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
    Aplicatie CYD Google Play

    Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

    Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

    Latest from Istorie

    LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
    Mergi la Sus

    Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
    Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web