Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Lista lui Schindler de la Cernăuți. Cum a salvat Traian Popovici peste 30.000 de evrei

in Articole/Istorie

Născut în Ducatul Bucovinei din vremea regimului Austro-Ungar, astăzi comuna Udești din județul Suceava, Traian Popovici și-a dedicat cariera și viața pentru salvarea evreilor de la Cernăuți. Având rădăcini într-o familie de preoți, Traian a primit educația unui bun samaritean, cu frică de Dumnezeu și care a pus pe primul loc dreptatea și omul.

A studiat Facultatea de Drept din cadrul Universității de la Cernăuți, studiile fiindu-i întrerupte de venirea Primului Război Mondial, când a fost nevoit să se înroleze în Armata Română.
Și-a reluat apoi facultatea și după absolvire, lucrează ca avocat în Cernăuți, oraș care devenise parte a României în 1918, după destrămarea Austro-Ungariei. În urma încheierii alianței cu Germania nazistă, în Cernăuți a pătruns şi gruparea paramilitară Einsatzkommando 10b, al cărui rol era de a ucide evreii şi de a instiga populația română împotriva acestora, dat fiind faptul că aici locuiau 42.932 de evrei, adică 37,9% din totalul populației.
Traian Popovici este pus în funcția de „prim-ajutor de primar”, după care câteva luni mai târziu devine edil al orașului Cernăuți. Una din obligațiunile date de autoritatea Generalului Antonescu a fost să construiască un ghetou unde să strângă toți evreii în vederea deportării, trimiterii la moarte sigură. Încă de la început Traian Popovici se opune distrugerii atâtor suflete și începe să ia măsuri.

„I-am expus punctul meu de vedere net şi i-am arătat enormitatea acestei măsuri medievale, raportată la gradul de cultură a evreimii cernăuţene, i-am arătat că din punct de vedere tehnic nu pot admite aspectul degradant al închiderii unei părţi din oraş în baricade de sârmă ghimpată şi în îngrădituri de scândură.”, descrie Popovici momentul în cartea sa „Spovedania unei conștiințe”, scrisă ulterior.

Cu toate acestea demersurile primarului nu au dat rezultate, iar lagărul a continuat să se construiască cu o rapiditate impresionantă. Ghetoul împrejmuit cu sârmă ghimpată și prevăzut cu porți de lemn, păzite de soldați, avea o capacitate de 10.000 de persoane, deși acolo avea să își trăiască ultimele zile din viață, aproximativ 50.000 de evrei. Imediat s-a început și strângerea evreilor din Cernăuți, iar averile acestora au trecut în proprietatea statului. Condițiile de viață de aici erau foarte aspre: se interzicea părăsirea ghetoului după ora 18:00, nimeni nu mai avea acces în interior fără permisiunea guvernatorului, cu excepţia creştinilor care locuiau în cartier, calitate care trebuia dovedită cu o legitimaţie.

Rußland, Judenverfolgung Judenfrauen werden rückbefördert 17.7.1941
Rußland, Judenverfolgung
Judenfrauen werden rückbefördert
17.7.1941

Popovici a rămas „înmărmurit” în fața situației și a atras atenția autorităților că libertatea i-a costat pe francezi la revoluție 11.800 de victime, pe când statul român avea să ucidă 50.000 de oameni pentru o simplă alianță cu naziștii.
Primarul, erou neobosit, începe să țină conferințe și se folosește de funcția sa pentru a salva o parte din evrei, acesta susținând că orașul se dezvoltă slab din punct de vedere economic, iar cei mai mulți specialiști sunt printre evreii prinși.

„Am cerut graţie pentru cei dăruiţi bisericii prin botez, arătând că furăm temeiurile ei, misionarismul fiind cheia de boltă a creştinismului. Am cerut cruţarea pentru cei juruiţi culturii profunde şi artelor frumoase. Am cerut recompensă pentru cei care au binemeritat recunoştinţa de la neam, pensionari, ofiţeri, invalizi. Am cerut păstrarea maeştrilor în toate ramurile de industrie. Am cerut, în slujba umanităţii, exceptarea medicilor. Am cerut, pentru opera de reconstrucţie, ingineri şi arhitecţi. Am cerut, pentru cinstirea intelectului şi civilizaţiei, magistraţii şi avocaţii”.

Astfel Popovici reușește eliberarea oficială a 20.000 de evrei. Cu toate acestea numărul evreilor salvați a fost de peste 30.000. Primarul a profitat de moment și cum autorizațiile de eliberare erau semnate de el, acesta a întocmit atâtea acte cât a putut până când informatorii din acea vreme l-au reclamat.popovici5

La începutul anului 1942, la Bucureşti s-a format o comisie de anchetă care investiga modul de realizare a selecţionării specialiştilor evrei, iar Popovici a fost demis din funcția de edil.
Traian Popovici a murit patru ani mai târziu și este înmormântat în curtea bisericii satului Colacu din Fundu Moldovei. Sacrificiul său nu a rămas fără răsunet. La 23 de ani după moartea sa, în 1969, institutul Yad Vashem a organizat o ceremonie în memoria lui, în care l-a omagiat ca „Drept între Popoare”. Traian Popovici este primul român căruia i-a fost acordat acest titlu ce desemnează eroii ne-evrei care au ajutat şi salvat evreii aflaţi în primejdie în timpul Holocaustului. În urma unei solicitări a Ministerului Culturii şi Cultelor, Primăria Sectorului 3 al Capitalei şi-a dat acordul pentru schimbarea numelui străzii Unităţii, în strada „Dr. Traian Popovici”. Comunitatea evreilor din Cernăuţi a amplasat o placă memorială pe casa din Cernăuţi în care a locuit Traian Popovici. Pe placă este înscris, în limbile română, engleză şi ucraineană, următorul mesaj:
Aici a locuit Traian Popovici (1892 – 1946). În 1941, ca primar al oraşului Cernăuţi, a salvat de la deportare în Transnistria şi probabil de la moarte 19 600 evrei. Cu recunoştinţă veşnică şi amintire eternă, Evreii Cernăuţeni

„În ce mă priveşte, dacă m-am învrednicit de această tărie de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voinţa mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvânt om, nu e meritul meu. E meritul tuturor generaţiilor de popi din care mă trag şi cari m-au învăţat ce e iubirea de oameni, e meritul tuturor profesorilor de la liceul din Suceava, cari m-au crescut în lumina frumoaselor virtuţi ale clasicisimului şi mi-au plămădit sufletul la căldura umanităţii, care neobosită cizelează pe om şi-l diferenţiază de brută.”(Spovedania. Traian Popovici)spovedania

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Articole

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web