Lumina si caldura ca factor de vegetatie

in Agronomie

LUMINA CA FACTOR DE VEGETATIE.NECESITATEA LUMINII PTR PLANTE

Lumina este un factor indispensabil ptr cresterea si dezvoltarea normala a plantelor.Fara lumina nu se poate forma in frunze si alte organe ale plantelor clorofila,iar in lipsa clorofilei si a luminii nu pot avea loc fotosinteza.Lumina slaba aduce la alungirea internodiilor inferioare la fainoase,la etiolare si cadere.Insuficienta luminii determina scaderea continutului de zahar in radacina de sfecla,de amidon la tuberculii de cartofi,de substante proteice in boabele de cereale,de zahar in struguri,de grasimi la plantele oleaginoase.Insa,inul de fuior si canepa semanata mai des primesc lumina mai putina ,cresc mai inalte si formeaza fibra mai subtire,apreciata ptr tesaturile fine dar mai rezistente la rupere.La majoritatea culturilor agricole,semintele germineaza tot asa de bine la lumina ca si la intuneric.

METODE AGROTEHNICE PENTRU DIRIJAREA REGIMULUI DE LUMINA

Pentru a folosi cat mai multa energie luminoasa se poate recurge la cateva metode agrotehnice.O metoda consta in repartizarea pe camp a unui numar suficient de plante,astfel incat fiecare planta si intreg lanul sa intercepteze si sa foloseasca cat mai multa energie solara.Prin semanatul cerealelor in randuri obisnuite(12.5cm),repartizarea boabelor si plantelor de camp este mai uniforma decat la semanatul prin imprastiere,iar folosirea energiei solare este mai buna.Folosirea luminii de catre plante depinde si de directia randurilor.Semanatul in directie nord sud creeaza conditii de luminara mai buna si incalzire mai convenabila ptr plante decat orientarea est vest.Combaterea buruienilor la timp in lanuri inlatura umbrirea culturilor si permite luminarea mai buna a lor.

CALDURA CA FACTOR DE VEGETATIE

Caldura din aer si din sol in raport cu cerintele plantelor

Caldura este necesara pentru desfasurarea tuturor proceselor vitale ale plantei:absorbita apei si a sarurilor nutritive,fotosinteza,respiratia,transpiratia,cresterea etc.Plantele au cerinte diferite fata de caldura in functie de specie si de fazele de vegetatie.Majoritatea plantelor agricole si cele spontane din zona temperata sunt mezoterme,traiesc la temperaturi cuprinse intre 10-40 grade celsius.Optimul termic in majoritatea cazurilor este in jur de 20 grade celsius,iar temp minima si maxima difera in functie de specie.

Viata plantei este nu numai in functie de temperatura aerului atmosferic dar si de cea a solului.Regimul termic al solului influenteaza intreaga planta,dar in mod direct organele si procesele subterane:sistemul radicular al tuberculilor de cartof,al bulbilor de ceapa,etc.germinatia semintelor,activitatea m.o.,regimul de apa,de aer si nutritiv al solului etc.Temperaturile optime ptr cresterea radacinilor difera de cele ale tulpinilor si frunzelor.Temperatura optima pentru radacini este mai mica decat ptr tulpini si frunze.Caldura influenteaza diferit inflorirea plantelor care ierneaza.Temperaturile scazute din perioada de toamna-iarna provoaca la cerealele de toamna schimbari biochimice in mugurii de crestere,se formeaza hormoni care determina inflorirea.Cerealele de toamna fara acest proces cresc vegetativ fara sa formeze flori,spice,seminte.

Constanta termica- este suma temperaturilor din aer,medii zilnice mai mari de 5 grade C din perioada de vegetatie a fiecarei plante.Constanta termica este un indicator important care variaza in intervale largi folosit in zonarea culturilor-repartizarea pe teritoriu a speciilor,soiurilor si hibrizilor de plante.Principala sursa de caldura a solului si atmosferei este energia solara.Plantele si solul absorb o parte din energia solara dar cantitatea de caldura pe care o primeste solul depinde de mai multi factori:prezenta vegetatiei,modul cum se prezinta suprafata,prezenta stratului de zapada,latitudine etc.

Metode de folosire mai eficace a radiatiei solare

Cele mai importante metode de folosire a radiatiei solare sunt:

Zonarea si amplasarea plantelor pe teritoriu in functie de cerintele lor fata de temperatura.Astfel in zonele calde in perioadele mai lungi de vegetatie se pot cultiva:orezul,arahidele,bumbacul,floarea soarelui,vita de vie,sorgul,lucerna,hibrizii tardivi de porumb,iar in zonele mai racoroase trifoiul,cartoful,hibrizii timpurii de porumb etc.

Stabilirea epocii optime de semanat astfel ca plantele sa parcurga intreaga vegetatie.Semanatul trebuie executat cand in sol se realizeaza temperatura minima de germinat,specifica fiecarei plante.

Corelarea adancimii de semanat in functie de mersul vremii.In cazul in care se intarzie semanatul si atmosfera s-a racit se seamana mai adanc,catre limita maxima a adancimii de semanat pentru ca germinatia semintelor sa fie favorizata de caldura solului.

Corectarea dozelor de ingrasaminte.Pentru obtinerea de productii mari se maresc dozele de ingrasamant indeosebi cele cu azot.

Metode de reglare a regimului termic al solului

Caldura poate fi reglata numai pe suprafete reduse in sere,rasadnite,case de vegetatie,adaposturi.Metodele agrotehnice de reglare:

Eliminarea excesului de apa,prin drenaj,santuri de scurgere a apei,araturi adanci etc.Apa avand capacitate calorica mare face solurile umede sa fie soluri reci,incalzindu-se greu primavara.

Folosirea ingrasamintelor organice .Prin descompunerea unei tone de gunoi de grajd se elibereaza 2-4 milioane calorii mari.Acest fenomen este deosebit de important in legumicultura,rasadnitele incalzindu-se cel mai adesea prin caldura degajata in procesul de descompunere a gunoiului de grajd nefermentat.

Afanarea solului datorita permeabilitatii fac ca acesta sa devina mai cald.

Mulcirea solului(acoperirea)cu diferite materiale ca folii de material plastic,gunoi de grajd etc.Mulciul de culoare inchisa contribuie la incalzirea solului.

Mulcirea cu materiale de culoare inchisa se practica pentru incalzirea solului cultivat cu legume sau plante tehnice valoroase,culoarea deschisa reflecta radiatiile solare si apara solul de supraincalzire.

Retinerea zapezii cu ajutorul parazapezilor-ptr semanaturile de toamna.Stratul de zapada are conductibilitate termica redusa si fereste plantele de inghet.

Semanatul sau plantatul pe coamene brazdelor  -terenul se incalzeste mai repede deoarece excesul de apa se scurge si semanatul se poate face ma repede.

Plantarea de perdele de protectie -fasii de arbori de 5-7m latime.Acestea,asezate in calea vantului,micsoreaza oscilatiile diurne si nocturne ale aerului la suprafata solului si din sol.

Folosirea surselor de caldura  in anotimpul rece in sere si rasadnite ptr a obtine legume si flori timpurii.Se foloseste ca surse de caldura apa calda de la unele intreprinderi,apa din izvoare calde,incalzire cu carbuni,lemne etc.

In zonele amenintate de inghet,primavara ptr a intarzia infloritul pomilor,solul este mentinut rece prin adunarea zapezii in jurul pomilor si prin varuirea tulpinilor si a ramurilor principale ale pomilor.Pentru a feri plantatiile pomicole si viticole de actiunea ingheturilor tarzii de primavara se ard substante fumigene care formeaza nori de fum oprind radiatia caldurii,in atmosfera in jurul pomilor mentinandu-se o temperatura de ardere a substantelor fumigene care sa nu depaseasca normele de protectie a mediului ambiant.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.