Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Mărgăritarul Coroanei,Dobrogea! Ziua in care a intrat în harta României.

in Istorie

Era 14 noiembrie 1878 când Regele Carol I lansa două proclamaţii fundamentale pentru România. Prima era adresată celor mai noi cetăţeni români: dobrogenii. Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni a fost tipărită în limbile română, turcă, greacă şi bulgară, fiind răspândită în foi volante, pe întreg teritoriul dobrogean. Cealaltă proclamaţie era destinată Armatei Române.

646x404

Dobrogea este prima regiune a României care are o sărbătoare oficială, instituită prin lege, la iniţiativa unui senator constănţean, liberalul Christian Gigi Chiru. În ziua de 14 noiembrie, românii vor celebra data istorică din 1878, când Dobrogea a revenit la patria-mamă, după Războiul de Independenţă. În acea zi, trupele române au trecut Dunărea pe la Brăila înaintând spre Tulcea, ce era sangeacul (capitala) paşalâcului Dobrogea. La 23 noiembrie 1878, trupele au ajuns la Constanţa, luând în stăpânire total regiunea denumită California României. „Data de 14 noiembrie se înscrie în patrimoniul momentelor fundamentale din existenţa României moderne. La 14 noiembrie 1878, autorităţile civile şi militare româneşti au intrat în Dobrogea, urmare a participării României la Războiul de Independenţă şi a hotărârilor Congresului de Pace de la Berlin.

Era a doua etapă – revenirea Dobrogei la statul român – din drumul către reconstrucţie naţională, început la 24 ianuarie 1859 şi încheiat în anul 1918“, arată profesorii de la Facultatea de Istorie de la Universitatea Ovidius din Constanţa. Istoria unei date memorabile Era 14 noiembrie 1878, când Regele Carol I lansa două proclamaţii fundamentale pentru România.

Una era adresată celor mai noi cetăţeni români: dobrogenii. Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni a fost tipărită în limbile română, turcă, greacă şi bulgară, fiind răspândită în foi volante, pe întreg teritoriul dobrogean. Cealaltă proclamaţie era destinată Armatei Române. Iată aşadar cum sunau cele două proclamaţii, aşa cum au fost scrise de Mihail Kogălniceanu şi rostite de Regele Carol I în ziua care a readus Dobrogea la sânul patriei-mamă.   Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni „Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrara, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă.

Armata româna, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţenească. Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră“.

Proclamaţia către Armata Română „Soldaţi! Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a părinţilor noştri de mai înainte. Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci de amici, ca fraţi al locuitorilor, care de azi înainte sunt concetăţenii noştri. Soldaţi! În această nouă Românie veţi găsi o populaţie care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi alte credinţe. Toţi aceştia, care devin membri ai Statului român, au aceleaşi drepturi la protecţiunea şi la dragostea voastră… Aşadar, drum bun soldaţi şi Dumnezeu să vă aibă în pază.

Gândul meu vă însoţeşte neîntrerupt. Trăiască România!“ Mărgăritarul Coroanei României „Proclamaţiile sale, care îndeamnă la înţelegere şi respect, sunt două documente fundamentale ale căror intenţii se vor regăsi şi în legile privind Dobrogea – Legea din 1880 pentru organizarea Dobrogei sau «Constituţia Dobrogei», cum o numea Kogălniceanu, şi Legea pentru regularea proprietăţii imobiliare în Dobrogea. Carol I continuă astfel politica lui Cuza faţă de ţinutul dintre Dunăre şi Mare, pe care îl considera «mărgăritar al coroanei României». În însemnările sale din 8 iunie 1867, el cerea guvernului să facă demersurile diplomatice necesare pentru ca să i se retrocedeze României Delta Dunării, conform Tratatului de la Paris, din 1856 – ce fusese încălcat prin Convenţia din 1858. În 1878, Carol I era conştient că presiunile asupra României vor fi deosebit de mari, mai ales din partea colosului răsăritean, Rusia, care dorea redobândirea întregii Basarabii, estompând interesul pentru ieşirea la Dunăre şi Mare. Pe altă parte, Carol I era sfătuit de tatăl său, Carol-Anton de Hohenzollern, care-l informa că Bismark nu ar pune în pericol Germania pentru ca România să păstreze sudul Basarabiei.

Carol-Anton se dovedea, în acel moment, a fi cel mai lucid. Este explicabilă şi atitudinea celeilalte tabere, care nu accepta să primească Dobrogea în schimbul altui teritoriu românesc, Basarabia. Rusia ar fi fost dispusă să ne dea sudul Dobrogei, cu condiţia să înceteze campania antirusească din Parlament şi din presa românească. Carol – ca şi tatăl său – a trăit cu intensitate imperativul cedării Basarabiei, pe care-l simţea de neînlăturat. În aceste condiţii, interesul său se mută exclusiv pe Dobrogea. Condiţiile păcii sunt cunoscute. Conform art. 46 din Tratatul de la Berlin, Dobrogea revenea României, readucând astfel ţării 14.758 km2 şi un număr de 106.943 locuitori, dintre care 30.977 români, 20.715 bulgari şi 16.493 turci“, descrie contextul vremii dr. Lavinia Dacia Dumitraşcu, cercetător la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Citeste mai mult: adevarul.ro

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Istorie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web