Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Marirea si decaderea dinozaurilor

in Biologie/Enciclopedie

ed38f96783a4c7abaab7cf7e8d0f7234

Primii locuitari ai planetei noastre.

Începutul vietii pe Pãmânt.

mai timpuriu:-dezvoltarea Universului si a sistemelor solare

-formarea Sistemului Solar

dezvoltare biologicã:-formarea Pãmântului

-formarea scoartei pãmântesti

-formarea atmosferei terestre si a învelisului acvatic

-formarea substantelor organice

-formarea proteinelor

-apartia vietii (în urmã cu 3000mil. de ani în urmã)

cu 4600 mil. de ani în urmã:-primele organisme preistorice mici

-fosile preistorice de organisme mici

-organisme preistorice multicelulare

-plante preistorice

cu 2600 de mil. de ani în urmã:-spongieri

-viermi

-celenterate

artropode

PERIOADA PRECAMBRIANÃ: -a început o data cu întãrirea scoartei terestre si a tinut pânã la aparitia animalelor cu schelet tare.

-geologii o împart în douã:1.perioada arhaicã

2.perioada proterozoicã

PERIOADA PALEOZOICÃ-împãrtitã în sase perioade:

1. CAMBRIAN -început în urmã cu 570 mil.de ani

-aparitia algelor

-primele urme ale plantelor cu vase conducãtoare

-aparitia animalelor nevrtebrate

-aparitia trilobitilor

-aparitia echinodermelor

2.ORDOVICIAN-început în urmã cu 500 mil.de ani

-pesti fãrã mandibule

-aparitia grapolitilor

-aparitia celenteratelor

-aparitia artropodelor

-aparitia cefalopodelor

3.SILURIAN -a început in urmã cu 445mil. de ani

-aparitia masivelor de corali

-aparitia plantelor de uscat

-primele animale terestre (artropode)

-primii pesti cu mandibule

4.DEVONIAN -a început cu 395 milioane de ani în urmã

-aparitia unor plante superioare

-primele plante lemnoase

-primele insecte

-dezvoltarea pestilor

-primii amfibieni –aveau corpul de un metru lungime, picioare

dezvoltate, pentadactile; ei au petrecut multã

vreme înotând si vânându-si prada în apã;

preistoricul Ychtiostega este unul dintre acestia.

-amfibianul cu numele Diplovertebron avea o dimen-

siune de abia o jumãtate de metru. Avea membre bine dezvoltate, dar stãtea mai mult în apã, deoarece acolo

îsi gãsea hrana.

-amfibienii Seymouria prezentau deja caracteristici

de reptile. Cercetãtorii considerã cã aceste animale

sunt strãmisii reptilelor. Ei atingeau o lungime de

0,60 m. Aveau dintii ascutiti ceea ce dovedeste cã

erau rãpitoare.

5.CARBONIFER –a început cu 345 de milioane de ani în urmã

-primele pãduri

-dezvoltarera amfibienilor (amfibienii Seymouria)

-primele insecte cu aripi

vegetatia densã asigurã conditii de viata

insectelor, pãinajenilor, si altor nevertebrate

libelula primitivã Meganeura avea o lun-

gime a aripilor de 70 de cm; ea se hrãnea cu

artropode mici.

-aparitia reptilelor -reptila timpurie, Diadectes, mãsura de la nas

pânã la vârful cozii cca 2 m lungime. Dentitia dovedeste cã era erbivor.

Picioarele nu erau prea stabile, dar destul de puternice ca sa-i sustinã greutatea.

-aparitia primelor angiosperme.

6.PERMIAN –a început acum 280 de milioane de ani

-aparitia reptilelor cu mamele sau reptilelor cu caracter de mamifer

dupa multe milioane de ani, reptilele au suferit modificãri. Li s-a întãrit

dentitia, picioarerle, iar unele specii nu mai aveau tegument cornificat, ci

corpul le era acoperit cu pãr.

Pelycosaurus -au fost reptile-„mamifer”. S-au împãrtit in trei

grupe ai carar doi reprentanti caracteristici au

fost Dimetrodon si Varanosarus care se vãd în

imagine.

Edaphosaurus (Soparla terestrã) a fost o reptila-„mamifer”. Ea este strãmosul primelor mamifere. Exemplarul din imagine a trait probabil in carboniferul superior. Primele specii erau mici de staturã, dar urmasii lor din permian masurau chiar si peste 3 m înãltime.

Scutosaurus era dezvoltat cât un taur.

Se caracteriza printr-un corp greoi acoperit cu piele grea, cornoasã, cu aspect de armurã, picioare urâte, si un cap aproape nesemnificativ fatã de corp.

Sauroctonus (ucigãtorul de sopârle)era o reptilã „mamifer” sãlbaticã.

Dintii ascutiti duc la concluzia cã a fost un animal prãdãtor.

CÂND DINOZAURII DOMINAU PÃMÂNTUL

Era mezozoicã reprezintã tranzitia între lumea vie anticã si lumea vie mai

evoluatã.

Lumea vegetalã si animalã se deosebea esential de cea din erele anterioare.

Mezozoicul a durat cca 160 mil de ani.

Savantii o impart in 3 perioade:

1.PERIOADA TRIASICA –a inceput cu 225 mil. de ani în urmã

-dezvoltarea angiospermalor

-aparitia coralilor superiori

-dezvoltaarea amonitilor

-formarea cefalopodelor cu doua branhii

-formarea reptilelor

-aparitia primilor batracieni

Broastele au aparut in triasic. Acest Triadobatrachus a fost unul dintre reprezentantii importanti ai batracienilor primitivi.

-primele mamifere

2.PERIOADA JURASICÃ –a început cu 195 mil de ani în urmã

-începutul dominatiei dinozaurilor

Dinozaurul Hypsilophodon era un animal mic de 60 de centimetri. Prin dimensiune putea fi o pradã usoarã pentru carnivori, dar natura l-a înzestrat cu picioare lungi ca sã scape prin fugã de urmãritori.

Dinozaurul Polacanthus „cu mai multe coloane vertebrale” se apãra e carnivore cu spinii mari dorsali de pe pielea groasã si cornoasã de pe spate, iar coada formatã din plãci osoase devenea periculoasã si astfel le tãia pofta de mâncare.

Stegosaurus (sopârla de acoperis) era un dinozaurian cãruia îi cresteau pe spate plãci osoase mari, iar coada îi era acoperitã cu niste spini ca niste pumnale.

Reptila primitivã numele acesta datoritã aspectului exterior al plãcilor, de olane de acoperis.

Ceratopsidele, adicã dinozaurii cu corn, îi tineau departe pe atacatori cu ajutorul coarnelor de diferite forme is mãrimi, dar înainte de a se încaiera, încercau sã la taiee cheful de luptã, arãtându-is prin aplecarea capului plastronul înspãimântãtor. Aceasta este înfãtisarea unui

Triceratops; acesta cântarea 5 tone.

Torosaurus, era un ceratopsid extrem de greu

care cântarea 8 tone.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web