Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

MARKETING SI ETICA SOCIALA

in Comert

Ideologia de stanga isi face loc intre elite si este socotit ca din mercantilism (principala racila a designului) decurg consecinte nocive. Designerul elvetian Max Bill militeaza pentru slujirea in principal a omului, a consumatorului si apararea lui in fata intereselor de inavutire ale producatorului. El stabileste chiar sarcinile si calitatile necesare designerului pentru a se putea pune in slujba societatii. Se urmareste in esenta obtinerea de produse eficiente ieftine si de calitate, prietenoase cu utilizatorul, toate acestea sintetizate intr-o armonie ce sa confere unitate precisa de tip Gestaltung.

 
Acestei idei i se opune pozitia mercantilista ce socoteste ca designul e un fctor ce activeaza vanzarea. Aceasta pozitie e criticata tot mai mult dupa Al Doilea Razboi Mondial mai ales in SUA, adica acolo unde era mai raspandita si mai puternica. Contestarea vine mai mult din randurile curentelor hippy, flower power, asociate cu arta pop, si mai putin din randul elitelor de econimististi.

 
Industrial designul nu era considerat o profesiune pentru ca in opinia criticilor mercantilismului el nu poseda o etica profesionala cum aveau alte profesii.

 
Consecintele mercantilismului sunt conceptul de styling si cel de efemer. Stylingul nu incearca sa produca obiecte mereu imbunatatite ci cosmetizate, in care cel mult carcasa se schimba ca in cazul unor fabrici de automobile care duc din cand in cand mici modificari de suprafata, dar foarte rar modificari structurale. Raymond Loewy sau alti puristi incearca sa schimbe aceste lucruri dar nimic nu se realizeaza pana cand criza energetica si marketingul agresiv japonez si vest european isi fac aparitia.

 

Automobilele americane incearca sa se adapteze (dimensiuni mai mici, consum redus), dar dupa ce acest puseu a trecut o parte se intorc la unele caracteristici anterioare care se pare ca erau motivate de stilul de viata si de mobilitate al americanilor (drumuri lungi, transport in comun mai redus, timp mult petrecut in masina). Stylingul se manifesta si in domeniul ambalajelor.

 
O solutie pentru depasirea stylingului e considerata de unii autori, reformularea chiar a sarcinilor industrial designului (in loc de modificarea constanta a unui obiect-gasirea unui alt obiect care in principiu sa faca acel serviciu mai bine ca ob initial).

 

Odata cu accelerarea suucesiunii schimbarilor, designul poate sa constituie o enclava securizanta pentru oamenii are nu mai pot urma acest ritm. Acest lucru poate fi extrapolat in arhitectura. Henry Bernard: “Mi se intampla cand lucrez ca arhitect sa doresc ca lucrurile sa dureze, si daca dupa amiaza reflectez ca urbanist la ceea ce am facut dimineata, doresc, dimpotriva, ca ele sa nu dureze”.

 
Marketingul poate aparea ca motiv pentru sondarea oamenilor. Marile lanturi comerciale au dobandit multa putere nu doar datorita averii uriase dar si prin bancile de date despre populatie pe care si le-au constituit. Ele ajung sa-si comande un design personalizat.

 
Abordarea stilistica poate fi vazuta si ca un paleativ sau succedaneu inviorator intre doua schimbari fundamentale de design astfel ca a suportat unele reabilitari.

 

 
Comportamentul
E una dintre coordonatele firesti ale gandirii oamenilor intervenind in procese de decizie si conducere/autoconducere cu implicatii atat etice cat si in marketing/ management. Orice organizatie formala nu poate fi perfect condusa nici autonoma. In istorie se inregistreaza o reducere a restrictibilitatii de la organizatiile militare spre universitati. Aceste lucruri il privesc si pe arhitect designer care va exercita un anumit determinism asupra oamenilor dar si ca lider virtual al unor echipe pluridisciplinare de creatie. Deciiile prezinta urmatoarele implicatii:

 

 
– valori conflictuale
– valori temporare, cantitative, sociale si morale
– valori trecute, prezente, viitoare
– valori numerice ( precise, imprecise)
– valori necuantificabile si dimensiunile sociale ale deciziilor ( deiferente de evaluare, suiectivitatete, interpretare)
– identificarea elementelor cauzale
– aria de cuprindere a criteriilor de decizie

 

 
Fezabilitatea deciziei e decisiva pt pastrarea ierarhiei. E nevoie de talent pt dobandirea certitudinii, ceea ce implica unele calitati de a sesiza, intelege si conlucra cu ideile si simtamintele altora. Eficienta decentei vine din constientizarea dualitatilor obligatiilor fata de organizatie si fata de cei afectati de decizii.

 

 

Interdependenta. Pe parcursul istoriei oamenii cedeaza independenta ceea ce implica sarificarea unor libertati, dar si vointa de a fi condus, impactul legilor si sanctiunilor sau al recompenselor materiale, convingerea. Interdependenta din societatea contemporana are doua dimensiuni: numerica si temporala.se adauga astfel cerinta inexorabila de continuitate rolului traditional al conducerii.

 

 

Descentralizarea e o promisiune de echilibrare a simturilor noastre de liberatate afectate de interdependenta. E nevoie de corelarea sistemului ceea ce presupune ca unii sunt condusi, dar macar sa se realizeze cu discernamant, competenta, sensibilitate si umanism.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Comert

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web