Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Meteori, meteoriţi şi impacturi

in Astronomie

Un meteor e o dâră luminoasă pe cer (o „stea căzătoare”) produsă de intrarea unui mic meteoroid în atmosfera Pământului. De obicei, în serile cu cer senin se pot observa câteva astfel de stele într-o oră. Pe durata ploilor de meteoriţi (anuale) se pot vedea până la 100 într-o oră.

Cei mai luminoşi se numesc „mingi de foc”. Dacă zăriţi vreuna, relataţi cele observate. Ploile de meteoriţi sunt impresionante. Meteoriţii sunt bucăţi din sistemul solar, căzute pe Pământ. Celemai multe provin din asteroizi, unele însă provin din comete.

Căteva sunt de origine Lunară (23) sau Marţiană (18). nul dintre cei de origine marţiană, cunoscut ca ALH84001 (stânga), pare să indice prezenţa timpurie a vieţii pe Marte. Deşi meteoriţii pot părea doar simple roci, sunt extrem de importanţi deoarece permit analiza materială a universului care se întinde dincolo de Pământ.

Căzător înseamnă că cineva a fost martor „căderii” meteoritului. „Găsit” înseamnă că meteoritul nu a fost văzut în cădere ci abia ulterior.

Cam 33% sunt văzuţi în cădere. Tabelul următor face parte din cartea lui Vagn F. Buchwald. Include statistici despre meteoriţi observaţi între 1740-1990 (înafara celor găsiţi în Antarctica).

Statistici
Tip Căzător % Găsit % Căzător – Greutate Găsit – Greutate
Rocă 95.0 79.8 15200 8300
Rocă şi fier 1.0 1.6 525 8600
Fier 4.0 18.6 27000 435000

Un număr mare de meteoroizi intră în atmosfera Pământului în fiecare zi, aducând peste 100 de tone de substanţă. Sunt totuşi foarte mici, fiecare având câteva mil amounigrame. Doar cei mai mari reuşesc să atingă suprafaţa pla almost netei devenind meteoriţi. Cei mai mari găs Oniţi vreodată au 60 de tone (Hoba, în Namibia).

Viteza medie cu care intră în atmosferă este între 10 şi 70 km/sec. Doar cei mai mari însă îşi menţin viteza, cei mici fiind frânaţi la căteva sunte de Km/oră de frecarea cu aerul. Cei mari reuşesc însă să atingă Pământul cu viteză mare şi produc cratere. Un bun exemplu legat de ce poate produce un asteoid mic care loveşte Pământul este Craterul Barringer de lângă Winslow, Arizona.

S-a produs acum 50.000 ani în urma unui impact cu un meteor de fier de circa 30-50 metri diametru. Craterul are 1200 metri diametru şi 200 adâncime. Circa 120 cratere de impact au fost identificate pe Pământ până acum (vedeţi mai jos).

Un impact mai recent e cel produs în 1908 într-o regiune nelocuită din Siberia (Tunguska). Meteoritul avea cam 60 metri diametru. Spre deosebire de impactul de la Barringer, acesta s-a dezintegrat complet înainte de a a tinge Pământul astefel că nu s-a produs nici un crater. Totuşi copacii de pe o rază de 50 Km au fost culcaţi la pământ, iar sunetul exploziei a fost auzit pănâ la Londra. Există probabil cel puţin 1000 de asteroizi mai mari de 1km diametru care intersectează orbita Pământului.

Unul dintre ei loveşte cam o dată la 300.000 ani în medie. Cei mari lovesc destul de rar planeta noastră, dar aceste impacturi au consecinţe dezastruoase. Un impact cu o cometă sau cu un asteroid de dimensiunea lui Hephaistos sau SL9 este responsabil probabil de dispariţia dinozaurilor de acum 65 milioane de ani. A lăsat un crater de 10 Km, ale cărui urme mai pot fi văzute în jungla de lângă Chicxulub în Peninsula Yucatan, Peninsula (dreapta).

Calcule bazate pe observarea unui număr mare de asteroizi arată că aproximativ3 cratere de 10 km s-au format pe Pământ la fiecare 1 milion de ani. Ele corespund dovezilor geologice. Este mai dificil însă să se calculeze frecvenţa impacturilor mari (precum cel de la Chicxulub), dar o estimare destul de bună pare să indice un impact la 100 milioane de ani.

Aici există câteva estimări legate de consecinţele unor impacturi de diferite intensităţi:

Impact Diametru (metri) Duritate (megatone) Interval (ani) Consecinţe
< 50 < 10 < 1 Meteori în atmosfera superioară, nu ating Pământul

75 10 – 100 1000 cei de fieri produc cratere, cei din rocă ard aerul

160 100 – 1000 5000 Ating Pământul; cometele ard aerul iar impactul distruge o suprafaţă de mărimea unui oraş mare (cât New York sau Tokyo)

350 1000 – 10,000 15,000 Impactul distruge o suprafaţă egală cu cea a uni stat mic, dacă se produce în ocean apar tsunami

700 10,000 – 100,000 63,000 Impactul distruge o suprafaţă egala cu cea a unui stat mare, pe ocean apar tsunami

1700 100,000 – 1,000,000 250,000 Un astfel de impact ar avea implicaţii globale şi ar distruge o suprafaţă de dimensiunea unui stat mare(California, Franţa)

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Astronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web