Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Microbiologia

in Stiri online

Microbiologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul organismelor de dimensiuni reduse care nu pot fi vizibile cu ochiul liber. Acestea sunt reprezentate de alge, fungi, virusuri, viroizi, bacterii, prioni.

Etapele dezvoltării microbiologiei ca ştiinţă

1. Etapa intuitivă (din antichitate până în prima jumătate a sec. al XVII-lea)
În această perioadă se admite intuitiv existenţa microorganismelor. Se elaborează teoria contagiunii care susţine că bolile sunt provocate de particule numite “seminaria” – organisme vii capabile de multiplicare.

2. Etapa descoperirii bacteriilor şi studierii acestora (a doua jumătate a sec. al XVIII-lea – prima jumătate a sec. al XIX-lea)

Se fac primele studii privind morfologia bacteriană şi se încearcă clasificarea bacteriilor. Se descoperă microscopul, iar Ferdinand Cohn introduce termenul de bacterie şi scoate bacteriile din regnul animal şi le introduce în regnul vegetal datorită existenţei peretelui celular. Se inhibă teoria generaţiei spontanee care susţinea că procesele microbiologice se datorează forţelor divine.

3. Etapa dezvoltării microbiologiei ca ştiinţă

Această etapă este marcată de apariţia lui Louis Pasteur şi Robert Koch. L.Pasteur – chimist la bază, este considerat părintele microbiologiei.

Contribuţii importante:
-A demonstrat natura microbiană a fermentaţiilor.
-A studiat fermentaţia vinului şi a berii.
-A analizat fermentaţia lactică, butirică si a descoperit bacteriile anaerobe.
-A demonstrat că vinul încălzit la 600C îşi prelungeşte perioada de conservabilitate, procedeu cunoscut azi sub denumirea de pasteurizare, cu aplicaţii largi în industria alimentară.
-A demonstrat natura microbiană a infecţiilor. Bolile sunt produse de microorganisme capabile de multiplicare. Bolile se transmit de la un organism la altul pe diferite căi. A demonstrat că în cazul oilor moarte de antrax prezenţa bacteriilor nu reprezinta o consecinţă a bolii, ci acestea reprezintă chiar cauza acesteia.
-A pus bazele metodelor de sterilizare. Chirurgul englez Joseph Lister a introdus în medicină principiile asepsiei elaborate de Pasteur.
-A demonstrat că apariţia microorganismelor nu este una spontană. Dezvoltarea acestora pe un anumit substrat nutritiv se datorează contaminării cu microorganisme existente în apă, sol, aer, diverse suprafeţe.
-A descoperit vaccinul împotriva antraxului şi vaccinul antirabic. Se studiază şi se descoperă toxinele bacteriene. Charles Eduard Chamberland a descoperit filtrele bacteriene şi a inventat autoclavul.
Robert Koch este considerat al doilea întemeietor al microbiologiei, dar fără a avea geniul lui Pasteur. Contribuţii importante:
-A elaborat principiile pe baza cărora un microorganism este considerat agentul etiologic al unei boli. De aici rezultă postulatele lui Koch care se refera la:
– indivizii bolnavi sau morţi trebuie să prezinte aceleaşi simptome clinice, iar microorganismele în cauză trebuie să se regasească în cazul ambelor categorii;
– microorganismele să se poata izola în culturi pure;
– prin inoculare la animale sensibile să producă o infecţie identică sau asemanatoare cu infecţia naturală.

– A reuşit izolarea microorganismelor în culturi pure. O cultură pură se obţine atunci când pe un substrat nutritiv se devoltă o singură specie microbiană. Exemplu: în cazul pacienţilor cu salmoneloză, în fecalele acestora, salmonela coexista cu mai multe specii microbiene. Pentru a stabili agentul etiologic al bolii este necesară izolarea în culturi pure. Acest lucru a fost posibil odata cu introducerea mediilor solide pe suprafaţa cărora se dezvoltă coloniile bacteriene.
– Studiul reacţiei alergice şi a tuberculinei, substanăa revelatoare folosită pentru stabilirea diagnosticului de tuberculoză la om.

– A elaborat numeroase vaccinuri şi a studiat agentii etiologici ai diferitelor boli.

4. Etapa contemporană a dezvoltarii microbiologiei

S-au adus contribuţii importante privind studiul microorganismelor si proceselor fiziologice ale acestora.

S-au descoperit noi grupe de microorganisme şi s-a facut încadrarea taxonomică a acestora.
S-a introdus în practica medicală utilizarea unor grupe noi de antibiotice si chimioterapice.
S-au înregistrat progrese privind genetica bacteriană.
In paralel cu dezvoltarea microbiologiei ca ştiinţă s-a dezvoltat şi imunologia.

I. Mecinikov este considerat părintele imunologiei. A descoperit fenomenul de fagocitoză prin studierea digestiei la echinoderme. A subliniat faptul că la nivelul tubului digestiv există celule care au capacitatea de a îngloba particule străine, nedigerabile sau microorganisme. Aceste celule au fost denumite fagocite.

S-a dezvoltat şi virusologia în paralel cu microbiologia şi imunologia. Dimitri Ivanovski este cel care a studiat microorganismele din sol şi a demonstrat rolul acestora în fertilitate. Este cel care a descoperit virusurile filtrabile.

In ţara noastră se remarcă contribuţia lui Victor Babeş – considerat întemeietorul şcolii de microbiologie româneşti. A colaborat cu Mecinikov şi a elaborat primul tratat de bacteriologie din lume. A adus contribuţii importante în dezvoltarea seroterapiei. A descoperit corpusculii Babes-Ernst. A elaborat numeroase vaccinuri ăi a studiat agenţii etiologici ai unor boli.

Cantacuzino a înfintat institutul care-i poartă numele, a elaborat numeroase vaccinuri şi a adus contribuţii importante în domneniile microbiologiei, imunologiei şi virusologiei.

Morfologia şi biologia celulei bacteriene

Lumea vie a fost împărţită în regnul animal şi regnul vegetal, iar unitatea funcţională a lumii vii este celula.
In cadrul microorganismelor exista 4 diviziuni:
1.Protozoarele – organisme care aparţin regnului animal unicelular, cu organizare de tip eucariot;

2.Fungii/miceti – organisme care aparţin regnului vegetal, unicelulare, cu organizare de tip eucariot;

3.Bacterii – prezintă o structură rudimentar fiind mult mai simple decât cele doua menţionate anterior; prezintă un tip de organizare procariot. Peretele celular prezinta o structură chimică specială şi sunt încadrate în regnul procaryota;

4.Virusuri – organisme submicroscopice cu structura rudimentară. Prezintă un material genetic format din ARN sau ADN. Nu prezintă echipament enzimatic, motiv pentru care parazitează obligatoriu celule vegetale/animale. Sunt încadrate în cel de-al patrulea regn – VIRA. Pe lângă această categorie se pot adăuga viroizii şi prionii care reprezintă agenţii infecţioşi ai plantelor şi animalelor, despre care nu se cunosc multe.

Termenul de bacterie a fost introdus în 1872 de către Ferdinand Cohn, moment în care s-a încercat şi o prima clasificare a acestora.

In natură bacteriile există sub două forme:
-celula vegetativă – este identică cu bacteria, prezentând toate caracteristicile speciei;
-sporul bacterian care reprezintă o formî de rezistenţă a bacteriei la condiţiile de mediu nefavorabile şi pentru care funcţiile vitale se găsesc în stare dormantă.

Bacteriile nu au reticul endoplasmatic, mitocondrii şi aparat Golgi, structuri care se întâlnesc la tipul de organizare eucariot.
Materialul genetic e format dintr-un singur cromozom alcătuit dintr-o molecula mare de ADN şi fragmente extracromozomale numite plasmide, aceastea reprezentând 1% din materialul genetic.
Bacteriile nu prezintă structuri interne delimitate de membrane. Unele specii prezintă la suprafaţă cili sau fimbrii.

Bacteriile prezintă echipament enzimatic propriu, hrănirea se realizează prin absorbţia substanţelor nutritive şi poate fi de tip chimiotrof sau fototrof.

In cazul bacteriilor implicate în patologia animală şi umană hrănirea e de tip chimiotrof, iar ăn cazul celor implicate ăn patologia vegetală – hranirea e de tip fototrof.

Inmulţirea se realizează de regulă prin diviziune simplă, mai rar prin înmugurire sau pe cale sexuată.
Structuri caracteristice tuturor celulelor bacteriene: membrana, citoplasma, nucleu.

Acestea formează protoplastul; învelişul bacterian este prezent la majoritatea speciilor de bacterii.
Structura caracteristică anumitor specii bacteriene : capsula, cilii sau flagelii, pilii sau fimbriile.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Stiri online

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web