Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Modalităţi alternative/complementare de evaluare

in Pedagogie

imagen-educacion

Se consideră că verificarea şi aprecierea cunoştinţelor şi abilităţilor dobîndite de elevi în şcoală deţin o pondere importantă (pînă la 40%) în munca profesorului în clasă.

Cercetările ştiinţifice în problema examinării, iniţiate de pedagogul H. Pieron în 1922, au primit numele de docimologie, după cuvintele din limba greacă: dokime „probă”, „încercare”, dokimaze „examinez” şi logos „ştiinţă”, aşadar ştiinţa despre probe, examene.

Cunoaşterea aspectelor legate de verificare şi evaluare constituie o preocupare permanentă a profesorului de limbă şi literatură română, în condiţiile diversificării formelor şi modalităţilor de apreciere a rezultatelor predării – învăţării şi intensificării funcţiilor evaluării văzute ca:

  • moment al conexiunii inverse în procesul de instruire;
    • măsurare a progresului realizat de elevi;
    • moment al autoevaluării, al formării conştiinţei de sine;
    • factor de reglare a activităţii (pentru profesor, elevi şi părinţi). (Cf.M.Ionescu;I.Radu,1995,pp257-258)

După obiectivul vizat, evaluarea la limba şi literatura română cunoaşte trei forme:

  • predictivă (iniţială): se organizează la începutul unui program de învăţare (ciclu, clasă) şi urmăreşte informarea profesorului despre cantitatea şi calitatea cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor; poate îmbrăca şi forma autoevaluării prin raportare a obiectivele cadru şi la finalităţile ciclurilor curriculare; are caracter prognostic şi nu urmăreşte notarea. Forma de evaluare este orală şi/sau scrisă, iar modalităţile diverse: chestionarea orală, probele scrise, inclusiv testele, portofoliul etc.);
  • formativă: este curentă, continuă, se realizează după fiecare situaţie / secvenţă de învăţare şi vizează descoperirea lacunelor şi corectarea lor. Avînd caracter corectiv, evaluarea formativă nu urmăreşte notarea; este un feed-back permanent pentru elevi şi profesor. Formele şi modalităţile de evaluare vor fi precizate în proiectul didactic, într-o rubrică amplă, detaliată, concretizate, de asemenea, în probe orale sau scrise;
  • sumativă: se realizează periodic, la sfîrşitul unei unităţi de învăţare, capitol, semestru sau la finele unui an şcolar sau ciclu curricular. Într-un semestru se aplică de două – trei ori, vizează mai multe obiective ale programei, are caracter diferenţiator, verdictual şi se concretizează în note.
  1. Diversificarea modalităţilor de evaluare orală şi scrisă

Modalităţile de verificare, apreciere, evaluare la limba română şi literatură română îmbracă diferite forme:

1.Probele orale– de verificare, apreciere şi evaluare, urmăresc performanţele elevilor din cele trei domenii ale disciplinei: limba, comunicare şi literatură, progresul în achiziţia cunoştinţelor, dar şi formarea abilităţilor de utilizare a acestora în practica vorbirii ; evalare se realizeaza in viziune integrata si are in vedere cele patru deprinderi integratoare continute in obectivele cadru si de referinta.

Modalităţile cele mai eficiente sînt:

  • conversaţia de verificare şi evaluare: folosirea întrebărilor închise şi deschise, a celor extratextuale, intertextuale şi extratextuale;
  • exerciţiile de identificare, de descriere, de motivare şi de disociere, exerciţii de înţelegere a unor noţiuni şi concepte, de aplicare, exerciţii care vizează capacitatea de analiză şi sinteză, exerciţii pentru dezvoltarea creativităţii etc.;
  • activităţi de producere a diferitelor tipuri de text oral: monologul informativ, expozitiv şi demonstrativ; conversaţia cotidiană, discuţia, masa rotundă, interviul, dezbaterea, colocviul, polemica verbală etc.;
  • exerciţii pentru exersarea lecturii corecte, cursive, expresive,creative,critice etc;
  • susţinerea orală a proiectului, prezentarea orală a portofoliului etc.

O modalitate de evaluare orală trebuie să fie discuţia reflexivă cu întreaga clasă „pentru a înţelege paşii” parcurşi în realizarea demersului didactic.( Cf. A.Pamfil,2003,p.140) Se va avea în vedere, de asemenea, munca de elaborare şi de redactare a textelor. Criteriile de evaluare vor fi diferite în funcţie de tipul de text, dar ele vor fi subordonate unor cerinţe generale de apreciere a compunerilor şcolare.

2. Probele scrise vizează posibilitatea aplicării cunoştinţelor de limbă, comunicare şi literatură, într-o viziune modulară, în activităţi de receptare şi producere de text scris-literar si nnonliterar. Evaluarea în scris a competenţelor lingvistice în orele de limbă română, se concretizează în rezolvarea unor exercitii despre structura mesajului scris, construirea unor enunţuri clare şi corecte din punct de vedere lexico-semantic, gramatical, sintactic, cu respectarea normelor ortografice, ortoepice şi de punctuaţie Producerea de text scris, conform prevederilor programei, ia diferite forme:

    • compuneri pe baza textelor literare / scrierea despre textul literar;
    • redactarea unor texte nonliterare: cerere, proces-verbal, anunţ, stire etc.;
    • -compuneri libere/scriereexpresiva–realizarea de text integral:epic, liric;
    • scriere reflexiva: compuneri tip scrisoare,jurnal personal etc.

O orientare nouă în didactica evaluării textelor scrise, în special a compunerilor libere, are în vedere două aspecte: aprecierea „produselor scrierii” şi a „procesului”, a muncii de elaborare şi de redactare. Criteriile de evaluare vor fi diferite în funcţie de tipul de text, dar se vor subordona unor cerinţe generale de apreciere a compunerilor şcolare.

Didactica modernă propune schimburi în metodologia evaluării, în conformitate cu cerinţele unui învăţămînt formativ: stabilirea unui echilibru între evaluarea scrisă şi orală, modificarea raportului între evaluarea sumativă şi cea formativă, în favoarea celei de-a doua.

Se recomandă evaluarea prin consultare în grupuri mici, şi autoevaluare, urmărindu-se modul în care elevii îşi exprimă liber opiniile, acceptă cu toleranţă părerile celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva punctele de vedere.( Cf. MEN-CNC,1998,p.16)

  1. Testele – probe obiective de apreciere a randamentului şcolar; tipuri de itemi

În practica evaluării la limba şi literatura română se folosesc frecvent testele de evaluare, predicativă, formativă şi sumativă, probe obiective care elimină hazardul şi subiectivismul.

Testele conţin itemi – „elemente componente ale unei probe”. Conceperea şi aplicarea itemilor se face în conformitate cu obiectivele de referinţă / competenţele specifice, cu standarde de performanţă, iar corectarea- pe baza grilei de corectare care stabileşte criteriile de acordare a punctelor, concretizate în note.

În domeniul limbii şi literaturii române, enunţurile – itemi vizează cunoştinţele lingvistice, textual-literare şi interlocutive, pe cele din domeniul teoriei literaturii şi al stilisticii, precum şi cunoştinţele şi competenţele culturale ale elevilor.

Tipuri de itemi

1.Itemi obiectivi: se caracterizează printr-un grad scăzut de complexitate,

testează mai ales cantitatea informaţiei, o mare varietate de elemente de conţinut, solicitînd capacităţile cognitive de nivel inferior. Se clasifică în:

  • itemi cu alegere duala: solicita un raspuns de tip da/nu,adevarat/fals:

Ex.: Stabiliţi,prin subliniere,forma corectă a următoarelor cuvinte: berbec/berbec, ciucur/ciucure, genunchi/genunchi, itinerar/itinerariu, sculptor/scluptor .

Ex.: Predicatul propozitiei Am fost apreciati pentru efortul depus. este predicat nominal.

Da; Nu

  • itemi de tip pereche: solicită, de obicei, stabilirea de corespondenţîntre elementele aflate pe două coloane:

Ex.: În coloana din stînga sunt notate pronume. Stabiliţi corespondenţe cu sintagmele din dreapta care denumesc felul pronumelor:

ţie pronume negativ
voastră pronume posesiv
celălalt pronume nehotărît
oricare pronume interogativ
cine? pronume de întărire
acelaşi pronume personal
niciuna pronume demonstrativ
însăşi pronume de identitate

Ex.:Asociaza personajul cu opera literara din care face parte:

Ionel Popescu „ Amintiri din copilarie’

Parintele Trandafir „Vizita”

Cateaua Molda „ Popa Tanda”

Matusa Marioara „ Dragos Voda”

  • itemi cu alegere multiplă: solicită alegerea unui singur răspuns corect dintr-o listă (liste) de alternative, măsoară cunoştinţele, posibilitate aplicării acestora, interpretarea relaţiilor, argumentarea unor metode şi procedee:

Ex: Încercuiţi grupa de părţi de vorbire în care toate trei pot îndeplini rol de termen regent:

a b c d
substantiv pronume adverb verb
articol interjecţie adjectiv prepoziţie
adverb conjuncţie pronume numeral

 

 

Ex: Încercuiţi coloana care formează o serie sinonimică:

  1. efemer, trecător, temporar, variabil, vremelnic;
  2. avar, lacom, zgîrcit, calic, cheltuitor;
  3. brutalitate, cruzime, neîndurare, duritate, ferocitate;
  4. bravură, curaj, îndrăzneală, siguranţă, satisfacţie.

Ex: Cine este autorul poemului După melci?

  1. Octavian Goga
  2. Lucian Blaga
  3. Ion Barbu
  4. Vasile Alecsandri

Ex.Alegeti,din lista de mai jos,textul de tipul scriere reflexiva:cerere,caracterizare de personaj,jurnal personal,curriculum vitae,rezumat.

2.Itemi semiobiectivi: testează o varietate de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi cu un grd mai mare de dificultate decît al itemilor obiectivi. Sarcina este bine structurată, iar dificultatea este constituită progresiv; se folosesc diferite materiale auxiliare: scheme, pătrate, romburi, diagrame etc. Se clasifică în:

  • itemi cu răspuns scurt:

Ex: Rescrieţi variantele corecte ale următoarelor enunţuri:

Misiunea oamenilor aceştia nu este uşoară.

Misiunea oamenilor acestora nu este uşoară.

Omul pe care l-aţi chemat nu mai vine.

Omul care l-aţi chemat nu mai vine.

A venit în calitate de trimis special.

A venit ca şi trimis special.

Ex: Precizaţi funcţia sintactică a pronumelui relativ din enunţurile următoare:

Nu ştiu ale cui sunt cărţile acestea.

Cine ştie carte are patru ochi.

Să nu faci ce nu ştii.

Vreau să ştiu ce parte mi se cuvine

. Ex.: Care este personajul principal al romanului /nuvelei/povestirii……?

Numiti partile unei compuneri.

Cum se clasifica modurile verbale?

Definiti dialogul informal.

Ex: Prezentaţi cinci elemente specifice esteticii romantice din romanul Enigma Otiliei, de G. Călinescu.

Ex: Scrieţi în dreptunghiuri ce valoare morfologică au cuvintele subliniate în enunţurile de mai jos:

Ei, ce mai zici?

Tu pleci la mare, ei o să stea acasă.

Ex: Construiţi o frază după schema următoare:

  • itemi cu răspuns structurat:

Ex: Dezvoltaţi propoziţia:” Colegul şi-a cumpărat o carte” prin adăugarea:

substantivului colegul – un atribut.

verbului – un complement circumstanţial de timp şi un

complement circumstanţial de loc.

substantivului o carte – două atribute diferite în raport de coordonare.

Ex: Construiţi cinci enunţuri în care expresiile cu cuvîntul cap să aibă sensuri diferite.

Ex: Enumeraţi patru trăsături definitorii ale Pastelurilor lui Vasile Alecsandri.

Ex: Indicaţi cinci evenimente din viaţa satului ardelean selectate pentru demonstrarea caracterului monografic al romanului Ion de Liviu Rebreanu.

  • itemi de completare:

Ex.: Comletati enunturile cu propozitii subordonate predicative.

Completati spatiile punctae cu formele corecte ale pronumelui personal de politete la cazul cerut de context etc.

3.Itemi subiectivi: solicită răspunsuri deschise, verifică originalitatea, creativitatea şi evaluează procese cognitive de nivel superior. Răspunsurile sunt ample, corectarea anevoioasă, aprecierea poate fi subiectivă. Din această categorie fac parte:

  • itemi de tipul rezolvare de probleme care evaluează elementele de gîndire convergentă şi divergentă, operaţii complexe de analiză, sinteză, evaluare şi transfer:

Ex: Exemplificaţi, în enunţuri, cinci valori morfologice ale cuvîntului o.

Ex: Comentaţi următoarele versuri din poezia Rînduieli de M. Sorescu: „La noi muierea pupa mîna bărbatului / Pînă mai adineauri – zice Marin a lui Pătru / Şi din dumneata nu-l scotea niciodată…” încercînd să motivaţi acest comportament. Arătaţi în ce măsură condiţia femeii, în trecut, exprimă universul spiritual generat de ortodoxie. (Cf.”Perspective”,nr.2/2001,p.81)

  • itemi de tipul eseu structurat, cu o foarte mare utilizare în testele de evaluare finală (concursuri, examene etc.) vizează un răspuns aşteptat, dirijat cu ajutorul unor cuvinte,sugestii etc. Este ceea ce în didactică se numeşte compunere – eseu după un plan dat:

Ex: Pornind de la romanul Ion de Liviu Rebreanu, scrieţi un eseu de trei – patru pagini în care să prezentaţi ipostazele dragostei în viziunea autorului. Organizaţi-vă compunerea urmărind:

  • prezentarea cuplurilor de îndrăgostiţi din roman şi a tipului de relaţie dintre parteneri (dragoste naivă, interesată, pătimaşă est.);
  • comportamentul aceluiaşi personaj în cazul în care se raportează la parteneri diferiţi (Ion faţă de Florica, Ion faţă de Ana etc.);
  • mijloace caracteristice folosite de autor pentru a sugera percepţiile diferite de dragoste ale personajelor;
  • alte ipostaze ale dragostei în roman (dragostea faţă de pămînt);
  • viziunea autorului asupra dragostei şi prin ce strategii narative şi-o exprimă (clasa a X-a).

Ex.:Realzati ,pe baza planului simplu de text,rezumatul legendei Dragos Voda

Ex.:Scrie ,din Brasov,unde te afli in vacanta de Craciun , o scrisoare adresata bunicilor,in care sa descrii locurile, oamenii si obiceiurile de sarbatori la care ai fost martor .

Ex.:Realizati un text dialogat in care sa folositi zece verbe la modul imperativ.

  • itemi de tip eseu nestructurat: se valorifică gîndirea literară, creativitatea şi nu se impun cerinţe de ordin structural:

Ex: Redactaţi o compunere despre trăsăturile principelui exemplar, surprinse de Grigore Ureche în portretul lui Ştefan cel Mare (calsa a X-a).

Ex: Realizaţi un eseu despre valoarea simbolică a numelui în cazul personajului dramatic (clasa a XII-a)

Ex.:Realizeza un poster / un afis pentru un spectacol,la alegere.

  • itemi de tip eseu argumentat: se solicită exprimarea şi argumentarea personală şi originală a ideilor şi reflecţiilor în legătură cu o anumită temă:

Ex.:Argumentat,i intr-un text de maximum doua pagini, ca poezia……..este o opera lirica / fabula / pastel .

Ex: Exprimaţi, într-o compunere de maximum douăzeci de rînduri, opinia voastră referitoare la finalul basmului popular Greuceanu (clasa a IX-a).

Ex: Comentaţi o creaţie folclorică în versuri şi motivaţi alegerea făcută (clasa a VII-a).

  1. Modalităţi alternative/complementare de evaluare la limba şi literatura română

Alături de modalităţil de evaluare, devenite deja clasice, există o preocupare vizibilă de a oferi alternative, modalităţi mai complexe de apreciere a muncii elevilor care să vizeze nu doar cunoştinţele, ci şi aspecte de ordin afectiv / atitudinal care pot fi observate în activităţile de zi cu zi,în clasă, sau într-o perioadă anumită de timp, în clasă şi acasă.

Observarea sistematică furnizează profesorului evaluator informaţii asupra modului în care elevii relaţionează, a modului în care rezolvă sarcinile prin activitate individuală ori în interiorul grupului, a atitudinii faţă de colegi. Informaţiile, raportate la obiectivele cadru şi de referinţă, vor fi înregistrate în fişa de evaluare, sau scara de clasificare, puncte de referinţă pentru notarea elevilor.

Profesorul poate reali za fise speciale in care noteaza observatiile la diferite tipuri de activitati,data si punctajul,pe scala 1-100,pentru fiecare criteriu din .Daca observa ,de exemplu,competenta scripturala / de redactare a elevului observat,atunci va urmari parametrii precum:

  • criteriul continutului;
  • criteriul discursiv;
  • criteriul textual;
  • componenta textuala ;
  • aspecte formale.( Vezi A. Pamfil,2003.p.189)

Proiectul, ca formă modernă de evaluare, oferă elevilor posibilitatea să demonstreze ceea ce ştiu să facă, să le pună în valoare abilităţi de tot felul. Realizarea unui proiect presupune activităţi diferite care încep în clasă, prin stabilirea temei, a modalităţii de lucru şi continuă acasă pe parcursul cîtorva zile sau săptămîni, perioadă în care elevul / elevii se consultă în permanenţă cu profesorul; se încheie tot în clasă, prin prezentarea unui raport, în faţa colegilor, asupra rezultatelor obţinute.

Temele care fac obiectul proiectului de limbă şi literatură română se circumscriu celor trei domenii ale disciplinei: comunicare, literatură, limbă şi credem că pot fi abordate de elevii mari care şi-au însuşit unele tehnici ale muncii de investigare / cercetare, pot susţine şi argumenta opinii personale sunt capabili de analiza şi interpretarea resurselor, pot formula concluzii pertinente.

Elaborarea proiectului impune parcurgerea unor etape: pregătirea abordării proiectului (participanţi, rolul profesorului, structură etc.), stabilirea ariei de interese şi a tematicii, identificarea şi selectarea resurselor, stabilirea elementelor de conţinut ale proiectului (pagina de titlu, cuprinsul, introducerea / argumentul, dezvoltarea elementelor de conţinut, concluzii, bibliografie, anexe). Fiind realizat sub forma unui text, proiectul trebuie să se supună regulilor discursului, în general, avînd ca model discursul antic, specie a genului oratoric, care se structurează în următoarele etape:

  • exordiul (introducerea);
  • naraţiunea, diviziunea, probarea (argumentarea);
  • respingerea (negarea) argumentelor adversarului;
  • peroraţia (concluzii rostite cu însufleţire).

În cazul în care „produsul” va fi prezentat în faţa colegilor, atunci vorbitorul trebuie să se adapteze aspectelor legate de cerinţele vorbirii în public. Comunicarea vizuală cu auditoriul, adaptarea vocii la situaţia de comunicare, la reacţiile ascultătorilor, cunoaşterea aspectelor comunicării non-verbale sunt cerinţe ale prezentării oricărui text în faţa unui auditoriu.
Manualele de liceu propun realizarea unor studii de caz si dezbateri-ca modalitate deabordare a fenomenului literar si cultural- finalizate cu proiecte elaborate prin cooperare si sustinute in fata colegilor (Vezi,in acest sens,programele pentru ciclul superior al liceului)

Evaluarea proiectului vizează calitatea produsului şi „calitatea procesului”, adecvarea la temă, valorizarea resurselor, selecţia conţinutului, coerenţa internă, rigoarea ştiinţifică, logica argumentării, creativitatea, pe de o parte, şi aspecte ce ţin de activitatea elevului / grupului: înţelegerea sarcinilor de lucru, nivelul de performanţă atins, modul în care au fost utilizate documentele, aplicabilitatea şi utilitatea proiectului.

Considerăm că aspectele semnalate pot fi structurate într-o fişă de evaluare, mult mai sintetică, fişă la care elevul / elevii să aibă acces şi care să constituie un reper în demersul creativ şi de autoevaluare.

Portofoliul este un instrument de evaluare complex pentru că reprezintă rezultatul examinării şi aprecierii unor activităţi şi produse (teste, lucrări, proiecte, fişe, chestionare etc.), realizate în timp, şi poate fi considerat „un portret al elevului în calitatea sa de participant care acţionează în procesul educaţional pe parcursul formării sale.” (Cf. Coord.M..Dragomir,Mic dictionar de management educational,2001)

Realizarea unui portofoliu la limba şi literatura română depinde de un scop vizat:

  1. o evaluare de ansamblu, pe o anumită perioadă (un semestru, un an şcolar, un ciclu de învăţămînt), ceea ce presupune o multitudine de documente: notiţe, lucrări scrise, elaborarea de interviuri, jurnale de lectură, proiecte, referate etc.;
  2. evaluarea unei anumite competenţe -de exemplu cometenta de redactare-realizarea diferitelor tiputi de texte ori texte deun singur fel:compuneri libere,rezumate, recenzii,texte nonliterare etc., situaţie în care portofoliul va cuprinde documente subordonate acestei competenţe: de la planuri, ciorne, redactări secvenţionale, prima variantă a lucrării, pînă la bibliografie, înregistrări audio ale lucrării etc.

După informarea elevilor în legătură cu tema (conţinutul) portofoliului se vor stabili, de comun acord, termenele de control, de evaluare şi de notare finală.

Se recomandă aprecieri pe parcursul derularii portofoliului care vor intra în componenţa aprecierii finale (semestriale, anuale). Evaluarea vizează şi aspectul estetic, creativitatea unor produse, capacitatea elevului de a se autoevalua

Se propune un model de „filă” / fişă de autoevaluare a portofoliului, care să-l conducă pe elev spre realizarea unui text scris ca încheiere a unor activităţi de scriere.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web