Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Momentele constitutive ale culturii

in Limba romana

Cultura-Logo

In randurile anterioare am abordat problematica structurii, genezei si conditionarii culturii, punand in evidenta, prin diverse opinii, elementele care tin de sfera culturii, unitatea dintre aspectul antropologic (istoric) si cel sociogenetic (social) ca principala conditie a genezei culturii, factorii care determina diversitatea formelor (continuturilor) culturii, producerea valorilor ca scop al culturii, cultura ca domeniu specific uman. Incercam, in continuare, sa punem in evidenta mecanismul trecerii de la fapte, naturale si sociale, la valori, pornind de la ideea ca actul cultural inseamna un ansamblu de momente logico-istorice. Ne vom folosi, de aceasta data, de ideile lui Alexandru Tanase expuse in una dintre lucrarile sale amintita deja – Cultura si civilizatie.
    ”Faptele culturale sunt inainte de toate fapte de cunoastere”, sustine Alexandru Tanase. Deci primul moment al constituirii culturii este momentul gnoseologic. Inainte de a se converti in valori, datele pe care le obtine omul in contactul sau cu natura si societatea, trebuie sa devina categorii ale cunoasterii. Cunoasterea nu este o veriga intre natura, societate si cultura, ci constituie primul moment constitutiv al culturii, este premisa necesara dar si element component al oricaruia act de cultura. Cunoasterea este premisa necesara, dar nu orice cunoastere (avem in vedere nivelul acesteia) poate intra constitutiv in actul cultural. Din acest motiv subliniam cu alt prilej, citindu-l pe Lucian Blaga, ca numai la un anumit moment dat in evolutia sa omul a devenit creator de cultura, si anume atunci cand reflectarea lumii inconjuratoare a dobandit un caracter subiectiv, sintetic si previzional.
Cel de-al doilea moment al culturii este momentul axiologic, valorizator. Inseamna ”raportarea rezultatelor cunoasterii la nevoile, trebuintele si aspiratiile omului, aprecierea lor critica in functie de interesele social-umane”, subliniaza Alexandru Tanase. Datele cunoasterii sunt necesare, dar nu suficiente pentru constituirea culturii. Gnoseologicul precede si conditioneaza momentul axiologic. Inainte de a fi, prin judecata de valoare, intruchipare valorica, ceea ce implica apreciere, cultura este cristalizare a cunoasterii. Insa nu toate produsele cunoasterii umane ”intra” in sfera culturii, ci numai acelea care dobandesc semnificatie pentru comunitate; valorizarea este rezultatul unui proces de recunoastere. Este vorba aici de un proces de ”pretuire umana” a unor acte de cunoastere.
Cum se explica insa trecerea de la un fapt de cunoastere, la valoare? Ce anume asigura fuziunea primelor doua momente ale actului de cultura? Care este mecanismul prin care cunoasterea dobandeste semnificatia culturala (valorica)? Prin creatie. Iata, asadar, cel de-al treilea moment al culturii – momentul creator, momentul demiurgic al culturii. Creatia este factorul cel mai dinamic al actului cultural, este momentul saltului calitativ de la un fapt natural sau social, individual sau colectiv, la unul cultural (de cultura). Creatia este procesul (momentul) trecerii in domeniul valorilor culturale active, a valorilor potentiale. Creatia ”este insasi principiul de geneza al valorilor, atat la scara filogenetica a omului ca specie, cat si la scara ontogenetica a omului ca individ”, arata autorul mai sus citat.
In continuarea intrebarilor de mai sus, un alt moment al culturii este momentul comunicational (comunicarea). Comunicarea, dupa spusele lui Alexandru Tanase, inseamna ”generalizarea sociala si asimilarea critica a valorilor culturale, integrarea culturii in totalitatea praxisului social, realizarea functiei sale sociale, a rosturilor sale umane”. Este vorba, cu alte cuvinte, de ”trecerea culturii in lume”, de implinirea sa. Daca asa stau lucrurile, nu cumva comunicarea ar fi ”vehicolul” ce transporta ”valoarea” culturala dintr-un loc in altul spre consumul cultural? Incontestabil ca da. Dar atunci cand spunem ca exista un moment comunicational al culturii, avem in vedere cel de-al doilea element mijlocitor, alaturi de creatie, intre cunoastere si valorizare, mult mai aproape (daca nu cumva inclus) de al doilea decat de primul. Pentru ca nici un proces de valorizare reala nu poate avea loc decat in momentul in care actul de cunoastere (individual, prin excelenta) iese din anonimat, este ”azvarlit” in lume pentru a primi (daca va primi) recunoastere, devenind astfel valoare, produs cultural. Iata, asadar, adevaratul ”rol cultural” al momentului comunicational.
In concluzie, ontologic-gnoseologic privita problema, cultura se naste din interactiunea om-societate-natura, infatisandu-i-se ca un proces complex si cumulativ de ”momente” ce se conditioneaza si care impreuna o fac posibila.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Limba romana

Scrisul de mana

Au existat cândva tocul, stiloul, pixul, creionul. Și foile dictando sau de
LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web