Munţii Banatului

in Geografie
  • Constituie grupa de unităţi montane şi depresionare desfăşurate între Dunăre şi Mureş, Culoarul Timiş-Cerna, dealurile şi parţial câmpiile (la Oraviţa) Banatului.
  • Limitele faţă de toate unităţile limitrofe sunt precise fiind susţinute prin diferenţe de nivel de mai multe sute de metri, versanţi abrupţi, deosebiri în gradul de umanizare şi utilizare a terenurilor.
  • Geologic sunt alcătuiţi din formaţiuni similare cu cele din Carpaţii Meridionali. Ele sunt legate de cele două unităţi structurale majore Pânza Getică şi Autohtonul Danubian la care se adaugă unităţile depresionare de tip bazin posttectonic individualizate în miocen (au avut funcţionalitate distinctă în badenian şi panonian). Munţii sunt alcătuiţi dominant din roci cristaline şi sedimentar vechi – paleozoic şi mezozoic (mase însemnate de calcare) ce sunt străpunse de corpuri magmatice vechi (granite, gabrouri, banatite etc.). În depresiuni sunt strate de conglomerate, gresii, argile, marne etc.
  • Pe ansamblu sunt munţi joşi având maxima altimetrică de 1447 m în vf. Piatra Goznei şi minimum (400-600 m) în culmile joase din vest. Totodată în depresiuni şi în lungul culoarelor de vale majore altitudinile coboară sub 150 m.
  • Există suprafeţe şi nivele de eroziune, mărturii ale unei evoluţii paleogen-neogenă şi 6-8 terase pentru cea cuaternară. Se adaugă relieful carstic extrem de variat dar şi unele forme de relief structural.
  • Reprezintă o grupă montană intens fragmentată ce a facilitat individualizarea unităţilor morfologice de ordin diferit.
  • Munţii Poiana Ruscă. Se află între Mureş, Bistra, Bega constituind o unitate bine conturată, cu limite date de versanţi cu energie de câteva sute de metri, legată de linii de fractură sau contacte structurale evidente.

Este alcătuit din cristalinul Pânzei Getice la care se adaugă fâşii de calcare uneori metamorfozate (marmură). Pe ansamblu, reprezintă un masiv unitar jos cu platouri şi culmi la 1000-1374 m (vf. Padeş) în centru şi culmi secundare netezite şi în trepte desfăşurate radial. Între acestea sunt văi adânci (300-500 m) şi înguste. Traversarea corpurilor magmatice şi a benzilor de calcar a facilitat formarea de sectoare de chei.

  • Munţii Semenic. Constituie un masiv bloc încadrat de depresiuni tectonice. Aparţin Pânzei Getice fiind în totalitate alcătuiţi din roci cristaline. În trei vârfuri se depăşeşte altitudinea de 1400 m, acestea dominând pediplena carpatică larg dezvoltată la 1300-1400 m în platouri aflate în centrul masivului. Pe culmile care se desprind din aceasta există şi alte nivele de eroziune ce coboară spre periferia munţilor la 1000 m şi 600-800 m.
  • Munţii Aninei. Se află în estul M. Semenic de care-l separă culoarele văilor Caraş-Poneasca-Miniş. Reprezintă o unitate cu înălţimi mari în est (800-1160 m vf. Leordiş) unde există cea mai mare parte din platourile calcaroase din sinclinoriul Reşiţa-Moldova Nouă şi mici în vest (600 m) pe conglomerate, gresii, argile paleozoic superioare. Relieful carstic se impune prin platouri (Iabalcea, Ravniştea, Colonovăţ etc.), câmpuri de lapiezuri, doline, văi seci, peşteri (peste 700), chei (Caraş 19 km, Nerei 18 km, Miniş 14 km, Gârliştei 9 km, Buhui 8 km). Platourile interfluviale aparţin suprafeţelor de eroziune „medie carpatică şi de bordură”.
  • Munţii Dognecei. Sunt în extremitatea nord-vestică a Munţilor Semenic, reprezentând un horst alcătuit din roci cristaline, sedimentar calcaros acoperit de roci magmatice (banatite). Au înălţimi mici (400-617 m), interfluviile sunt netezite, iar văile sunt înguste şi adânci (defilee epigenetice Tău, Bârzava).
  • Munţii Almăjului. Sunt alcătuiţi precumpănitor din roci cristaline la care se adaugă sedimentar vechi (paleozoic-mezozoic-conglomerate, gresii, argile) prins în structuri sinclinale, sedimentar nou (de umplere a unor bazine tectonice) şi roci magmatice (granite, gabrouri, serpentine). Se află în sud-estul Munţilor Banatului între Dunăre şi Depresiunea Almăj. Înălţimile variază de la 400-500 m pe unele culmi secundare (dinspre Dunăre şi Depresiunea Almăj) şi până la 1224 m în vf. Svinecea Mare. Există suprafeţele de nivelare din Carpaţi dar la altitudini joase, relief carstic pe barele calcaroase, creste pe aliniamentele din roci dure, văi înguste şi adânci.
  • Munţii Locvei. Constituie unitatea sud-vestică a Munţilor Banatului dezvoltată între Dunăre şi Nera. În vest predomină rocile cristaline, iar în est platourile calcaroase; se adaugă străpungerile corpurilor magmatice (banatite). Sunt munţi joşi la 450-550 m în vest şi 500-735 m în est; relief carstic cu doline, uvale, chei de dimensiuni reduse; suprafeţe de nivelare la altitudini mici.
  • Depresiunile tectonice se desfăşoară între unităţile montane funcţionând ca bazine de sedimentare în mio-pliocen, relieful este alcătuit mai întâi din dealuri ce au altitudini variate (de la 300 m la 500 m). Au rezultat din fragmentarea sedimentarului de umplutură. Sub nivelul lor sunt glacisuri, terase, lunci cu extindere mare. Intersectarea unor bare din cristalin, calcare sau roci magmatice a favorizat individualizarea de chei epigenetice (Globu, Armeniş etc.) în amonte de care sunt bazinete depresionare. Acestea sunt: Culoarul Timiş-Cerna, Culoarul Brebu-Ezeriş-Reşiţa-Caraşova, Depresiunea Almăj (Bozovici) şi Culoarul Dunării.
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.