Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Necesitatea marketingului sportiv

in Sport

ore-de-sport-in-scoli1 (1)

Deşi sportul se vinde de secole, ideea de sistem raţional al marketingului sportiv este relativ nouă. Specialistului în marketing sportiv i se cere să comercializeze un produs care este total imprevizibil, inconsistent şi deschis interpretărilor subiective. Expertul în marketing sportiv trebuie să-şi îndeplinească rolul pe o piaţă extrem de concurenţială, având la dispoziţie un buget promoţional mult mai redus decât organizaţiile de aceeaşi mărime din alte domenii. Partea bună a lucrurilor o reprezintă mijloacele mass-media, dornice să ofere o prezentare amplă a produsului general precum şi existenţa multor posibilităţi de generare a veniturilor prin asociere cu lumea afacerilor sau a industriei.

Definirea marketingului sportiv

Marketingul sportului însumează toate activităţile menite să satisfacă nevoile şi dorinţele consumatorilor de sport prin procese de schimb. Marketingul sportului şi-a dezvoltat două ramuri majore:

  • marketingul produselor sportive şi al serviciilor furnizate direct consumatorilor de sport(sportivi, antrenori, oficiali, spectatori, ascultători, cititori, colecţionari)
  • marketingul altor produse industriale şi de consum sau servicii prin folosirea promovării sportului

Sportul exercită o atracţie aproape universală şi pătrunde în toate sferele vieţii. Există mai multe modalităţi de a considera atarctivitatea universală a sportului:

  • Din perspectiva geografică– sportul este prezent la fiecare naţiune de pe glob şi a jucat un rol important în majoritatea civilizaţiilor.
  • Din perspectiva demografică – sportul atarge, deşi adesea în manieră diferită, toate segmentele demografice(tineri şi vârstnici, bărbaţi şi femei, săraci şi bogaţi)
  • Din perspectivă socio-culturală – sportul este asociat cu fiecare aspect al activităţii de timp liber şi recreere

Sportul este legat de multe aspecte ale vieţii:

  • relaxare şi distracţie – este teatrul şi melodramă, el este un joc şi pentru unii o formă de eliberare de stres
  • exerciţiul motric – pentru unii participanţi sportul devine o parte majoră a stilului de viaţă
  • consumul alimentar – în mod invariabil specatorii mănâncă atunci când asistă, iar participanţii mănâncă adesea după ce fac sport –protocol, ziaristi
  • consumul de băuturi răcoritoare şi alcoolice este adesea asociat cu vizionarea sportului. Mulţi participanţi direcţi la sport beau după ce fac sport
  • sex – există unele conotaţii sexuale ale sportului
  • jocuri de noroc – legale sau ilegale, au fost puternic asociate cu sportul. Se spune că o mare parte a popularităţii fotbalului se bazează pe pasiunea consumatorilor pentru pariuri: bwin, sponsor, cine pariază este jucător
  • consumul de droguri – priveşte în principal consumul de către sportivi, în incinta stadioanelor mai puţin, pază, etc
  • violenţa fizică – este o problemă pe teren, în afara terenului, între participanţi, spectatori, oficiali.
  • identificarea socială – implică asocierea cu un anumit grup, instituţie, comunitate
  • gratificarea indirectă – spectatorii se bucură de gloria reflectată de victoria unei echipe
  • contextul economic
  • religia – sportul are trăsături religioase(ceremoniile, ascetismul, terenurile sacre, simbolurile
  • afaceri şi industrie –sponsorizare, afacerile se asociază cu sportul, politica

În ţările europene dezvoltate, cheltuielile de consum legate de sport sunt în medie de 2% din cheltuielile totale de consum.

Cheltuielile legate de sport se referă la:

  • cheltuielile legate de participarea directă la sport(cotizaţii de club, taxe pentru folosirea terebnurilor sportive, cheltuieli pentru procuparea de echipamente şi materiale sportive,etc.)
  • cheltuieli legate de participarea indirectă la sport, ca spectator(bilete de intrare, cheltuieli de transport,etc

  • pariuri sportive

Efectele cheltuielilor legate de sport se reflectă asupra sănătăţii indivizilor, ocupării timpului liber, ocupării în muncă şi dezvoltării industriei sportului.

Cheltuieli individuale de consum pentru recreere în Statele Unite pentru 1970-1988(miliarde dolari)

1970 1980 1988

42,7 185,7 246,8

CURSUL 3

Promovarea sportului

Larga vizibilitate de care se bucură sportul în mass-media a dus la diminuarea accentului pus pe marketingul sportiv. Sportul nu a fost nevoit să pună accentul pe marketing şi promovare aşa cum au făcut-o celelalte industrii. De fapt, sportul s-a bazat pe publicitate ca principal mijloc de promovare. Fiecare ziar are o rubircă de sport, posturile de radio şi televiziune alocă mari spaţii de emisie sportului. Motivul acestei stări de lucru este pur şi simplu interesul general pentru sport.(95% dintre americani considerau că viaţa lor era zilnic afectată de sport.

Datorită vizibilităţii de care se bucură, numeroase afaceri doresc să se asocieze cu sportul. Sportul asigură un vehicul promoţional pentru care audienţa este adesea cunatificabilă, iar cantitatea spectatorilor(demografia) este în general bună. Fiecare sport atrage un anumit public; prin urmare sponsorizarea unei competiţii permite sponsorului asociat să ajungă cu destul de mult succes, la grupul ţintă urmărit de el. Publicul şi participanţii direcţi lşa sport, reprezintăp, de obicei, categorii de populaţie cu venituri mai amri, şi reprezintă la rândul lor ţinte principale pentru marketingul produselor.

Folosirea tot mai frecventă a sportivilor ca purtători de cuvânt ai unui produs se datorează în bună măsură capacităţii sportivilor de a atrage atenţia publicului şi credibilităţii de care se bucură.

Chiar dacă victoria nu înseamnă totul în marketingul unei echipe, ea reprezintă un factor major în explicarea fluctuaţiei publicului. Dacă nu există o anumită calitate a produsului”în sine”(terenuri curate, stadioane moderne, echipă meritorie) atunci orice fenomene strategice(marketing, sponsorizare, publicitate) nu vor conta.

Consumatorul de sport

Comportamentul consumatorului de sport este influenţat de factori care ţin de mediu sau de individ şi care se află permanent în interacţiune.

Mediul influenţează viaţa oamenilor care, la rândul lor pot remodela peisajul social, fizic şi cultural din jurul lor. dintre individ şi mediu este deosebit de dinamică în cazul sportului, determinând efecte de socializare şi implicare. Cei mai importanţi factori de mediu care influenţează decizia consumatorului de sport sunt:

  • Ceilalţi”. Socializarea unei persoane pentru asumarea de roluri în sport este influenţată într-o proproţie considerabilă de interacţiunea cu aceia pe care sociologii îi numesc „cei care contează”. Ceilalţi sunt membrii familiei, antrenorii, profesorii, şi prietenii. Părinţii joacă un rol vital în iniţierea copiilor în sport. Raportul Miller Lite(1983), 75% dintre părinţii americani au afirmat că îşi încurajează copiii să facă sport. 61% dintre membrii afiliaţi ai unor cluburi au aflat despre cluburile în care s-au înscris de la prieteni. Mai mult chiar, prietenii constituiau cel mai important factor unic care putea determina pe cineva să încerce serviciile oferite de un club; publicitatea şi campaniile promoţionale speciale aveau un impact mult mai redus.
  • Normele şi valorile culturale. Fiecrae individ este influenţat de credinţele, atitudinile şi comportamentele mediului cultural în care trăieşte şi pe care le deprinde de la cei apropiaţi. Există însă şi forme de sport care apar ca răspuns la dorinţa de creativitate şi libertate a indivizilor ce doresc să iasă din tiparele sociale(schiul extrem, scubadiving-ul, skateboard-ul, snowboard-ul)
  • Clasa socială.

  • accesul mai uşor la recompensă şi prestigiu în sport

  • existenţa unor sporturi de elită(aviaţia, yahtingul, golful,etc) şi a unor sporturi populare(fotbalul, ciclismul,etc)

  • Relaţiile dintre rase. Modelele comportamentale de implicare în sport au legătură cu rasele. Este, totuşi dificil de explicat de ce procentul jucătorilor de culoare din NBA este de 80%, în timp ce procentul suporterilor de culoare ai jucătorilor din NBA este de doar 17%.
  • Condiţiile climatice şi geografice(cei mai buni patinatori români provin de la Miecurea Ciuc, iar cei mai buni canotori şi kaiacişti provin din deltă)
  • Comportamentul de marketing al întreprinderilor din industria sportului şi din alte industrii. Încălţămintea Nike, puloverele Sharks, hainele Oakland Raiders nu mai reprezintă astăzi obiecte de echipament destinate doar sportivului. Întreprinderile comerciale au promovat stilul de viaţă „sportiv” şi moda „sportivă”
  • Concepţia despre sine. Teoria cu privire la concepţia despre sine indică faptul că individul posedă:
  • o imagine despre sine

  • o imagine a sinelui aparent(aşa cum crede el că îl văd ceilalţi)

  • o imagine a sinelui ideal(aşa cum ar vrea să fie)

  • o imagine a sinelui în raport cu grupurile de referinţă, la care se adaugă sinele adevărat.

Deoarece sportul se consumă în general în public, comportamentul consumatorului de sport este influenţat de concepţia despre sine. În marketingul sportiv, imaginile de importanţă primordială sunt sinele ideal, sinele aparent şi sinele pentru grupuri de referinţă.

  • Etapa din viaţă sau etapa din ciclul de viaţă al familiei. Specislistul de marketing trebuie să îşi formuleze strategiile şi programele în funcţie de etapele biologice, psihologice şi comportamentale parcurse de consumatorul de sport.
  • Caracteristicile fizice. Adesea, publicitatea făcută sportului se adresează dorinţelor noastre de a poseda calităţi fizice mai bune, sinelui ideal.
  • Învăţarea. În pofida faptului că abilităţile fizice pot fi moştenite, multe dintre ele se dezvoltă pe măsură ce interacţionăm cu mediul, inclusiv cu activităţile desfăşurate de organizaţii sportive. Specialistul de marketing trebuie să ţină seama de cele trei tipuri de implicare definite în teoriile învăţării: cognitivă, afectivă şi comportamentală.
  • Percepţia. Este procesul prin care individul scanează, colectează, evaluează şi interpretează informaţia din mediu. Principala dificultate cu care se confruntă specialiştii de marketing în sport este legată de percepţie, pentru că aceştia au tendinţa de a oferi consumatorilor potenţiali propria lor percepţie asupra produslui/serviciului. Sarcina specialistului de marketing sportiv constă în stabilirea unei consonanţe între imaginile transmise prin produs(competiţia propriu-zisă, amenajarea sportivă) şi imaginea despre sine a consumatorului. El trebuie să ţină cont de cele trei tipuri de consumatori de sport: ocazionali, medii, frecvenţi)
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Sport

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web