Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Notiuni de astronomie

in Astronomie

Steaua sistemului nostru planetar se numeşte Helios dar în mod curent o numim Soare, şi reprezentă unica noastră sursă de energie şi de viaţă. Temperatura estimată la suprafaţa acesteia este de 6.000º K. Ca orice stea, Soarele are două părţi componente:

☼atmosfera solară compusă, din interior spre exterior din următoarele straturi:
○fotosfera;
○cromosfera;
○coroana solară.
☼corpul solar în cadrul căruia, masa este puternic concentrată spre centru, la o presiune de miliarde de atmosfere, o temperatură de 14.000.000º K, motiv pentru care, este perfect ionizată, aflându-se în stare de plasmă, comportându-se ca un gaz perfect şi prezentând următoarea compoziţie chimică: 79% hidrogen, 20% heliu, 1% impurităţi.

Ca orice corp ceresc, Soarele are o mişcare de rotaţie în sens direct (al acelor de ceasornic) în jurul axei sale iar datorită compoziţiei sale fluide, perioada unei rotaţii este de:

—25 de zile la nivelul ecuatorul solar;
—35 de zile la nivelul polilor solari.

În afară de energie, Soarele emite şi corpusculi mari, ce sunt reţinuţi atât de atmosfera sa cât şi de atmosfera altor planete şi au ca rezultat diferite fenomene. Astfel, la nivelul atmosferei solare se remarcă: pete solare, fascicule, protuberanţe, radiaţii coronale. Drept consecinţă, în atmosfera terestră se produc: aurorele polare, fenomene geomagnetice (de exemplu furtunile magnetice) şi brâuri de radiaţii puternice (acestea din urmă fiind puse, ulterior în evidenţă, prin intermediul sateliţilor artificiali).

Soarele se află în centru sistemului nostru planetar iar masa lui este mai mare decât a oricărui corp ceresc al acestui sistem, fapt ce le impune, acestora din urmă (conform legilor atracţiei universale) efectuarea unor mişcări de revoluţie, pe orbite eliptice.

Steaua sistemului nostru planetar se numeşte Helios dar în mod curent o numim Soare, şi reprezentă unica noastră sursă de energie şi de viaţă. Temperatura estimată la suprafaţa acesteia este de 6.000º K. Ca orice stea, Soarele are două părţi componente:

☼atmosfera solară compusă, din interior spre exterior din următoarele straturi:
○fotosfera;
○cromosfera;
○coroana solară.
☼corpul solar în cadrul căruia, masa este puternic concentrată spre centru, la o presiune de miliarde de atmosfere, o temperatură de 14.000.000º K, motiv pentru care, este perfect ionizată, aflându-se în stare de plasmă, comportându-se ca un gaz perfect şi prezentând următoarea compoziţie chimică: 79% hidrogen, 20% heliu, 1% impurităţi.

Ca orice corp ceresc, Soarele are o mişcare de rotaţie în sens direct (al acelor de ceasornic) în jurul axei sale iar datorită compoziţiei sale fluide, perioada unei rotaţii este de:

—25 de zile la nivelul ecuatorul solar;
—35 de zile la nivelul polilor solari.

În afară de energie, Soarele emite şi corpusculi mari, ce sunt reţinuţi atât de atmosfera sa cât şi de atmosfera altor planete şi au ca rezultat diferite fenomene. Astfel, la nivelul atmosferei solare se remarcă: pete solare, fascicule, protuberanţe, radiaţii coronale. Drept consecinţă, în atmosfera terestră se produc: aurorele polare, fenomene geomagnetice (de exemplu furtunile magnetice) şi brâuri de radiaţii puternice (acestea din urmă fiind puse, ulterior în evidenţă, prin intermediul sateliţilor artificiali).

Soarele se află în centru sistemului nostru planetar iar masa lui este mai mare decât a oricărui corp ceresc al acestui sistem, fapt ce le impune, acestora din urmă (conform legilor atracţiei universale) efectuarea unor mişcări de revoluţie, pe orbite eliptice.

Ecliptica străbate un număr de 12 constelaţii dispuse spre interiorul şi exteriorul ei pe o fâşie cu lăţimea de aproximativ 9º cunoscută sub numele de zodiac. În cadrul acesteia, constelaţiile şi-au primit numele, încă din antichitate: Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, Leul, Fecioara, Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul, Capricornul, Vărsătorul, Peştii.

Ecliptica taie ecuatorul ceresc, conform figurii nr. 3 în două puncte, numite puncte echinocţiale, şi anume:

•punctul vernal în care Soarele trece din emisfera australă în emisfera boreală şi de la declinaţii negative la declinaţii pozitive; considerăm acest punct ca fiind originea ascensiilor drepte şi a timpului sideral;

•punctul autumnal în care Soarele trece din emisfera boreală în emisfera australă şi de la declinaţii pozitive la declinaţii negative.
Aceste două puncte sunt puncte fictive deoarece poziţia lor nu poate fi determinată prin observaţii ci numai prin calcule. Ele sunt unite prin linia echinocţiilor. Perpendiculara dusă pe această linie, din centrul ei, intersectează ecliptica în două puncte, numite puncte solstiţiale, şi anume:

•punctul solstiţiului de vară ce reprezentă punctul eclipticii în care declinaţia Soarelui, are valoarea maximă, pozitivă, de aproximativ  23º27′;

•punctul solstiţiului de iarnă ce reprezentă punctul eclipticii în care declinaţia Soarelui, are valoarea minimă, negativă, de aproximativ – 23º27′;

Deoarece ecliptica participă la mişcarea diurnă a sferei cereşti, fiecare punct al acesteia descrie câte un paralel diurn, astfel încât, se asociază şi punctelor solstiţiilor câte un astfel de paralel:
un paralel diurn, numit tropicul racului.
un paralel diurn, numit tropicul capricornului.

Punctele echinocţiilor şi solstiţiilor se numesc puncte fundamentale ale eclipticii pe care o împart în patru arce. Intervalul de timp necesar Soarelui să descrie arcul dintre două puncte fundamentale succesive se numeşte anotimp. Conform figurii de mai jos, şi specific emisferei nordice sau boreale, anotimpurile sunt:

primăvara, corespunde arcului de la punctul vernal la punctul solstiţiului de vară parcurs de Soare între 21 martie şi 22 iunie;

vara, corespunde arcului de la punctul solstiţiului de vară la punctul autumnal parcurs de Soare între 22 iunie şi 23 septembrie;

toamna, corespunde arcului de la punctul autumnal la punctul solstiţiului de iarnă parcurs de Soare între 23 septembrie şi 22 decembrie;

iarna, corespunde arcului de la punctul solstiţiului de iarnă la punctul vernal parcurs de Soare între 22 decembrie şi 21maerie

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Astronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web