Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Notiuni de volei

in Sport

Russia-Brasil-Volei-Kirill-KudryavtsevAFP_LANIMA20120807_0061_46

Din multitudinea de informaţii şi date referitoare la istoricul jocului de volei o să încercăm să facem o sinteză a celor mai importante şi mai relevante. O să încercăm în acest demers, să surprindem aspecte ale jocului de volei pe plan mondial cât şi aspecte ce vizează apariţia şi evoluţia voleiului în ţara noastră.

VOLEIUL PE PLAN INTERNAŢIONAL

APARIŢIE ŞI DEZVOLTARE:

  • JOC SPORTIV INVENTAT;

  • APARE IN S.U.A. IN ANUL 1895;

  • CREAT DE WILLIAM MORGAN – director pentru educaţie fizică la Colegiul Holyoke Massachusetts;

  • PRIMA DENUMIRE – ”MINTONETTE”;

  • SCOPUL INIŢIAL – RECREATIV;

  • Organizaţiile Y.M.C.A – ROL ÎN PROMOVAREA JOCULUI;

  • PRIMELE REGULI – puse în aplicare în 1897;

  • PRIMA COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ – 1913, MANILLA în cadrul ”Jocurilor Estului Îndepărtat”;

  • APARRE ÎN EUROPA ADUS DE MILITARII AMERICANI: 1914 – Anglia, 1917 – Franţa;

  • 1947 – PARIS, înfiinţarea F.I.V.; ROMÂNIA = membră fondatoare a F.I.V.;

  • 1948 – PRIMUL C.E. (doar ptr. echipele masculine);

  • 1949 – PRIMUL C.M.;

  • 1964 – înclus în programul J.O. de la TOKIO;

  • 1996 – la J.O. de la ATLANTA, VOLEIUL PE NISIP devine Sport Olimpic.

VOLEIUL PE PLAN NAŢIONAL

VOLEIUL ÎN ROMÂNIA

  • Apare aproximativ în aceeaşi perioadă în care apare în Europa. Este adus în ţară de către studenţii care studiau în centrele universitare europene unde a apărut anterior;

  • PRACTICAT ÎN CENTRELE UNIVERSITARE;

  • 1927 – semnalat primul meci internaţional, pe plaja din Eforie, între studenţii O.N.E.F. (actual A.N.E.F.S.) şi o echipă de turişti turci;

  • 1931 – se infiinţează F.R. BASKET şi VOLEY-BALL şi debutează activitatea competiţională;

  • 1943 – PRIMUL C.N.;

  • 1948 – COMISIA CENTRALĂ DE VOLEI;

  • 1958 – devine F.R.V.;

REZULTATE ALE VOLEIULUI ROMÂNESC

  • C.U. – locul I masculin, 1961 şi 1981;

– locul I feminin, 1954 şi 1993;

  • C.E. – locul I masculin, Bucureşti 1963;

  • J.O. – locul IV masculin şi feminin, TOKIO 1964;

– locul III masculin, MOSCOVA 1980

VOLEIUL PE NISIP

  • 1920 – sunt semnalate primele jocuri între echipe de 6 jucători, în CALIFORNIA DE SUD – SANTA MONICA;

  • La sfârşitul anilor ”30 este impus jocul între echipe de 2 jucători;

  • 1947 – primul turneu oficial (fără premii în bani);

  • 1948 – primul turneu cu premii în bani;

  • 1960 – apar MARILE TURNEE în S.U.A.;

  • După 1980 – se răspândeşte pe toate continentele (popularitatea atrage implicarea ca sponsori a marilor concerne);

  • 1996 – este inclus în programul Jocurilor Olimpice de la ATLANTA;

NOŢIUNI DE REGULAMENT

În ceea ce priveşte regulamentul de joc încercăm să resistematizăm noţiunile astfel încât să facem o prezentare punctuală a acestora cu sublinierea celor mai relevante şi mai utile pentru derularea în bune condiţii a activităţii cu începătorii.

INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENT

SUPRAFAŢA DE JOC

  • DIMENSIUNILE TERENULUI – 9 m lăţime / 18 m lungime;

  • LINIILE TERENULUI: 2 laterale, 2 de fund, de centru, de 3 m care se prelungeşte punctat în lateral în afara suprafeţei terenului. Toate au o lăţime de 5 cm şi fac parte din suprafaţa de joc;

  • ZONELE SUPRAFEŢEI DE JOC: DE ATAC – de la linia de centru la linia de 3 m, DE SERVICIU – între liniile laterale între două linii de 25 cm care se prelungesc imaginar, DE ÎNLOCUIRE – în afara terenului, între linia de centru şi cea de 3 m, DE SIGURANŢĂ – 3m de jur îmrejurul terenului).

FILEUL ŞI STÂLPII

  • INĂLŢIME: 2,24 – feminin, 2,43 – masculin (măsurat la centru);

  • STRUCTURĂ: confecţionat din sfoară neagră, ochiuri patrate de 10×10 cm, L = 9,5 m şi l = 1 m; bandă superioară albă de 5 cm;

  • BENZI LATERALE: albe de 5 cm /1 m, montate pe fileu perpendicular pe intersecţia dintre linia de centru cu cele laterale;

  • ANTENE: din fibră de sticlă, L = 1,80 m şi grosime de 1 cm, colorate alb-roşu din 10 cm în 10 cm;

  • STÂLPII: din metal cu secţiune circulară (rotunjiţi) – NU pătrat sau dreptunghiular (fără muchii);

– h = 2,55 m;

– protejaţi în partea inferioară cu burete;

– fixaţi ÎN SOL (nu ancoraţi cu cabluri), la 50 cm – 1m de lnia laterală;

MINGEA DE VOLEI

FORMĂ

  • sferică, din piele sau piele sintetică; în interior are o cameră de cauciuc.

CULOARE

  • uniform deschisă (alb – folosite doar în cadrul pregătirii);

  • combinaţie de culori (în jocuri oficiale).

CIRCUMFERINŢĂ ŞI GREUTATE

  • 65 – 67 cm;

  • 260 – 280 g.

ÎN MECIURILE OFICIALE – se folosesc 3 MINGI DE JOC

ECHIPELE

COMPONENŢA ECHIPELOR: 12 jucători (6 titulari şi 6 rezerve), antrenor principal, antrenor secund, medic, maseur;

ECHIPAMENT:

  • VOLEIUL CLASIC: tricou, şort (masculin), colant scurt (feminin), genunchere, şosete, pantofi sport. Cu aprobarea arbitrului principal, din anumite motive, se poate juca fără pantofi;

  • VOLEIUL PE NISIP:

  • masculin (maieu, şort, şapcă, ochelari de soare);

  • feminin (bustieră, şort decupat – slip, şapcă, ochelari de soare).

LIDERUL ECHIPEI – CĂPITANUL DE ECHIPĂ

ATRIBUŢII

  • înainte de începerea partidei (participă la tragerea la sorţi, semnează foaia de arbitraj);

  • în timpul jocului (este singura persoană autorizată să poarte discuţii cu arbitrul principal; poate cere timp de odihnă şi schimbări de jucători);

  • după încheierea partidei (verifică şi semnează foaia de arbitraj).

SISTEMUL DE MARCARE AL PUNCTELOR, CÂŞTIGAREA SETULUI ŞI MECIULUI

  • CÂND O ECHIPĂ CĂŞTIGĂ UN PUNCT?

    • punctul este câştigat la orice greşeală a advesarului, indiferent de echipa care a servit – fiecare fază de joc câştigată presupune cumularea unui punct;

  • CÂND O ECHIPĂ CĂŞTIGĂ UN SET?

    • setul se finalizează când una din echipe cumulează 25 de puncte, cu două puncte diferenţă; în caz de egalitate, setul se prelungeşte fără limită până la obţinerea diferenţei de două puncte;

    • în caz de egalitate la seturi, setul decisiv se joacă până la 15 puncte cu două puncte diferenţă; setul se prelungeşte până la înregistrarea diferenţei de două puncte;

  • CÂND O ECHIPĂ CĂŞTIGĂ UN MECI?

    • meciul se încheie atunci când o echipă câştigă primele 3 seturi din maximul 5.

STRUCTURA JOCULUI

  • TRAGEREA LA SORŢI (participă arbitrul principal şi căpitanii de echipă);

  • PERIOADA DE ÎNCĂLZIRE (până la 10 min);

  • ÎNCEPEREA PARTIDEI (formaţia de start – cei şase jucători care intră în teren sunt trecuţi în foaia de arbitraj fiind menţionată zona pe care o ocupă fiecare).

AŞEZAREA ÎN TEREN – 6 jucători dispuşi pe două linii, ocupă cele 6 zone de teren. Linia I la fileu, zonele 2,3,4 de la dreapta la stânga şi linia a II-a, zonele 1,6,5 tot de la dreapta la stânga (zona 1 în dreapta în linia a II-a, iar zona 2 în faţa acesteia la fileu).

POZIŢII – jucătorii din zone apropiate nu au voie să se poziţioneze pe aceeaşi linie sau să se depăşească; aceeaşi regulă şi pentru jucătorii poziţionaţi pe zone corespondente (1 cu 2, 6 cu 3, 5 cu 4).

ROTAŢIA – din zonă în zonă în sensul acelor de ceasornic: din 1 în 6, 5, 4, 3, 2, 1.

SITUAŢII DE JOC

  1. MINGE ÎN JOC (cât timp faza de joc este în derulare, până ce jocul este oprit de către arbitrul principal);

  2. MINGE AFARĂ DIN JOC (sau ”MINGE MOARTĂ”- când faza de joc se întrerupe şi până jocul se reia prin serviciu, după fluierul arbiturlui);

  3. MINGE ”ÎN TEREN” (când mingea atinge suprafaţa terenului de joc, iar faza de joc se întrerupe);

  4. MINGE ”AFARĂ” (când mingea este trimisă în afara terenului de joc sau ricoşează în urma contactului unui adversar – blocaj sau preluare din atac sau serviciu, iar faza de joc este întreruptă).

LOVITURILE UNEI ECHIPE (3, max. 4 lovituri – atunci când mingea este atinsă de blocaj)

CARACTERISTICI ALE LOVIRII MINGII

  • Mingea poate fi jucată cu oricare parte a corpului.

  • Mingea trebuie să fie lovită, ea nu trebuie să fie ţinută şi/sau aruncată.

  • La prima lovitură a echipei, mingea poate să atingă consecutiv mai multe părţi ale corpului, cu condiţia ca aceste contacte să aibă loc în cursul aceleiaşi acţiuni.

  • La blocaj, contactele consecutive pot fi realizate de unul sau mai mulţi jucători, cu condiţia ca aceste contacte să aibă loc în cursul aceleiaşi acţiuni.

GREŞELI ÎN JOCUL CU MINGEA

  • PATRU LOVITURI: o echipă loveşte mingea de patru ori înainte de a o retrimite;

  • LOVITURĂ AJUTATĂ: un jucător se sprijină pe un coechipier sau pe orice structură/obiect în interiorul suprafeţei de joc cu scopul de a juca mingea;

  • ŢINUTĂ: un jucător nu loveşte mingea, care este ţinută şi/sau aruncată;

  • DUBLU CONTACT (dubla lovire): un jucător loveşte mingea de două ori succesiv sau mingea atinge succesiv mai multe părţi ale corpului său (exceptând prima lovitură).

GREŞELI ALE JUCĂTORULUI LA FILEU

  • Un jucător atinge mingea sau un adversar în spaţiul advers înaintea sau în timpul loviturii de atac a adversarului;

  • Un jucător pătrunde în spaţiul advers pe sub fileu incomodând adversarul;

  • Un jucător pătrunde în terenul de joc advers;

  • Un jucător atinge fileul sau antenele în timpul acţiunii de jucare a mingii sau dacă prin această atingere deranjează jocul.

ACŢIUNI DE JOC SUPUSE UNOR REGULI SUPLIMENTARE

SERVICIUL

  • Se execută de către jucătorul aflat în Z1, conform ordinii impuse de rotaţie, din afara terenului de joc, din spaţiul de serviciu, la fluierul arbitrului;

  • Se execută obligatoriu cu mâna sau cu oricare parte a braţului, după ce aceasta a fost aruncată;

  • Mingea trebuie să treacă peste fileu, prin interiorul spaţiului de joc şi nu trebuie să lovească stâlpii, antenele, banda laterală sau un alt obstacol în traiectoria ei spre terenul advers.

LOVITURA DE ATAC

  • Un jucător din linia I poate efectua o lovitură de atac, cu condiţia ca acel contact cu mingea să fi avut loc în interiorul propriului său spaţiu de joc;

  • Un jucător din linia a II-a poate efectua o lovitură de atac la orice înălţime din afara zonei de atac;

  • Un jucător din linia a II-a poate efectua o lovitură de atac din zona de atac dacă în momentul contactului, mingea nu se află în totalitate deasupra marginii superioare a fileului.

BLOCAJUL

  • Blocajul se exectă numai de către jucătorii din linia I (nu şi de către cei din linia a II-a sau Libero);

  • Este permisă trecerea mâinilor şi braţele pe deasupra fileului, cu condiţia ca această acţiune să nu împiedice jocul adversarului (să nu atingă primul mingea);

  • Contactul cu mingea la blocaj nu este considerat ca o lovitură a echipei (după blocaj echipa are dreptul la trei lovituri);

  • Prima lovitură după blocaj poate fi executată inclusiv de cel care a atins mingea în cursul blocajului;

  • Este interzis blocajul serviciului advers.

ÎNTRERUPERI DE JOC REGULAMENTARE

  • TIMPII DE ODIHNĂ (2 T.O. de 30 sec./set la cererea antrenorului sa căpitanului de echipă + 2 timpi tehnici /set acordaţi prin regulament la înregistrarea punctelor 8 şi 16).

  • ÎNLOCUIRILE DE JUCĂTORI

    • 6 schimbări simple (poate fi schimbată înteraga echipă);

    • 3 schimbări duble (un jucător înlocuit nu poate intra înapoi în teren DECÂT ÎN LOCUL CELUI CARE L-A SCIMBAT, NU a altui jucător).

JUCĂTORUL “LIBERO”

  • DESEMNAREA LIBERO-ULUI (se menţionează în foaia de arbitraj înainte de începerea partidei numele şi numărul de pe tricou; mai nou regulamentul permite înregistrarea a doi jucători libero);

  • ECHIPAMENTUL LIBERO-ULUI (este diferit faţă de echipamentul echipei);

  • ACŢIUNI DE JOC PERMISE LIBERO-ULUI (este un jucător specializat în apărare – nu are voie să execute serviciu, atac şi blocaj – poate efectua a treia lovitură dar nu sub forma loviturii de atac);

  • SUBSTITUIREA (ÎNLOCUIREA) JUCĂTORILOR DE CĂTRE LIBERO (poate înlocui orice jucător aflat în linia a doua după ce acesta a efectuat serviciul atunci când jocul este oprit, fără a cere permisiunea arbitrului principal, prin zona de teren cuprinsă între linia de 3 m şi linia de fund – shimbările libero-ului nu sunt înregistrate în foaia de arbitraj şi nu intră în categoria schimbărilor de jucători permise de regulament);

  • REDESEMNAREA UNUI NOU LIBERO (în caz de accidentare poate fi desemnat un alt jucător libero însă acesta nu mai poate fi folosit în timpul jocului pe un alt post).

CONDUITA PARTICIPANŢILOR

CONDUITA INCORECTĂ MINORĂ soldată cu avertisment;

CONDUITE INCORECTE CARE DUC LA SANCŢIUNI:

  • CONDUITA NESPORTIVĂ – PENALIZARE;

  • CONDUITA OFENSATOARE – ELIMINARE;

  • AGRESIUNE – DESCALIFICARE.

BRIGADA DE ARBITRAJ – COMPONENŢĂ: ARBITRU PRINCIPAL, ARBITRU SECUND, ARBITRU SCORER, ASISTENŢI DE LINIE.

PROCEDURI (SARCINI)

ARBITRUL PRINCIPAL

PLASAMENT – în picioare pe o platformă montată lângă stâlp care să confere o bună vizibilitate în partea superioară a plasei, în partea opusă arbitrului secund, mesei scoererului şi băncilor de rezerve.

ÎNAINTEA MECIULUI:

  • inspectează condiţiile suprafeţei de joc, mingile şi celelalte echipamente şi instalaţii;

  • efectuează tragerea la sorţi împreună cu căpitanii echipelor;

  • controlează încălzirea oficială a echipelor.

ÎN TIMPUL MECIULUI:

  • semnalizează începerea jocului;

  • urmăreşte jucătorului la serviciu şi greşelilor de poziţie ale echipei la serviciu, inclusiv paravanul;

  • sancţionează greşelile în jocul cu mingea şi pe cele comise în partea sa superioară a plasei;

  • sancţionează conduitele incorecte şi întârzierile de joc;

LA SFÂRŞITUL MECIULUI el controlează şi semnează foaia de arbitraj.

ARBITRUL SECUND

PLASAMENT – în picioare, pe sol în partea opusă arbitrului principal, în dreptul stâlpului.

ÎNAINTEA FIECĂRUI SET:

  • verifică dacă poziţiile jucătorilor din teren corespund cu cele de pe fişele de poziţie.

ÎN TIMPUL MECIULUI semnalizează:

  • greşelile de aşezare ale echipei la primire;

  • pătrunderea în terenul advers şi în spaţiul de sub fileu;

  • contactul greşit cu fileul în partea sa inferioară, sau cu antena situată de partea sa de teren;

  • blocajul neregulamentar al jucătorilor din linia a doua sau tentativa de blocaj a LIBERO-ului;

  • mingea care depăşeşte fileul prin afara spaţiului de trecere în direcţia terenului de joc advers sau care atinge antena situată de partea sa de teren;

LA SFÂRŞITUL MECIULUI controlează şi semnează foaia de arbitraj.

ARBITRUL SCORER

PLASAMENT – aşezat la masa scorerului, în spatele arbitrului secund, între cele două bănci de rezerve.

ÎNAINTEA MECIULUI:

  • înscrie în foie datele jocului şi ale echipelor, şi obţine semnăturile căpitanilor şi antrenorilor celor două echipe

  • înregistrează formaţia de start a fiecărei echipe.

ÎN TIMPUL MECIULUI

  • înregistrează punctele marcate;

  • controlează ordinea rotaţiei la serviciu;

  • înregistrează timpii de odihnă şi înlocuirile de jucători;

  • anunţă sfârşitul fiecărui set, începutul şi sfârşitul fiecărui T.O. tehnic şi marcarea celui de-al 8-lea punct în setul decisiv;

LA SFÂRŞITUL MECIULUI:

  • înscrie rezultatul final;

  • după ce a semnat el însuşi foaia de arbitraj, obţine semnăturile căpitanilor şi, apoi, ale arbitrilor;

ASISTENŢII DE LINIE în număr de 2 sau 4 (obligatoriu la meciurile de nivel de înaltă performanţă)

PLASAMENT – când sunt 2, la colţurile terenului opuse zonei 1, astfel încât să poată supraveghea linia de fund şi tuşa laterală de parte pe care se situează;

când sunt 4, la colţurile terenului, în prelungirea liniilor de fund şi a liniilor laterale pe care le supraveghează.

SEMNALIZEAZĂ

  • mingea “în teren” şi “afară”;

  • mingile “afară” atinse în prealabil de echipa care a recepţionat mingea;

  • când mingea atinge antena sau mingea servită depăşeşte fileul prin afara spaţiului de joc;

  • greşelile de picior ale jucătorului la serviciu.

ASPECTE DE TEORIE A JOCULUI DE VOLEI
DEFINIŢIA ŞI CARACTERISTICILE JOCULUI

Voleiul este un joc sportiv de echipă ce face parte din categoria sporturilor inventate, în care se urmăreşte câştigarea fazei de joc ce duce la acumularea punctelor necesare câştigării setului şi meciului.

Scopul jocului este acela de a nu lăsa să cadă mingea în terenul propriu şi de a o trimite în terenul advers în condiţii cât mai dificile care să conducă la întruperea fazei de joc.

Jocul de volei are o serie de trăsături caracteristice a căror cunoaştere crează posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra acestuia. Această imagine evidenţiază anumite aspecte importante şi conduce la o înţelegere mai rapidă a jocului de volei. În continuare, încercăm să subliniem aceste caracteristici ale jocului:

  • O caracteristică esenţială este reprezentată de lipsa contactului direct dintre competitori, cele două echipe fiind despărţite de un fileu cu o înălţime variabilă (în funcţie de nivelul de performanţă) peste care este jucată mingea. Această caracteristică influenţează considerabil solicitările pe care jocul le exercită asupra jucătorilor;

  • O altă particularitate este reprezentată faptul că jocul de volei are la bază deprinderi nenaturale care determină modul specific de jucare a mingi, prin respingere. Acest aspect ridică dificultăţi în formarea deprinderilor şi reclamă o abordare specială în învăţare. Prin aceasta se urmăreşte formarea acelui „simţ al mingii”necesar derulării acţiunilor în condiţii de eficienţă pe fondul adaptării acestora la variabilitatea jocului;

  • De asemenea, unul dintre aspectele specifice care îl diferenţiază de alte jocuri sportive, este reprezentat de obligativitatea rotaţiei la fiecare schimbare de serviciu, aspect ce impune o pregătire multilaterală pentru a forma jucători compleţi din punct de vedere tehnico-tactic;

  • O altă caracteristică importantă o reprezintă accesibilitatea, dată de faptul că pot fi organizate forme simplificate de joc în baza învăţării unei singure forme de jucare a mingii, pasa cu două mâini de sus.

  • Accesibilitatea face ca jocul de volei să fie un sport sport atractiv cu mare priză fiind practicat cu uşurinţă la orice vârstă, aspect ce subliniază caracterul recreativ al acestuia;

  • În scop recreativ, necesită instalaţii puţine (poate fi jucat chiar peste o sfoară întinsă) şi se poate organiza în spaţii improvizate cât şi în aer liber;

  • Este sport de performanţă existând competiţii la nivel naţional şi internaţional pentru diferite nivele de performanţă; manţionăm şi faptul că este sport Olimpic atât în forma clasică a voleiului în sală, cât şi în varianta pe nisip;

  • De asemenea, jocul de volei este prezent în conţinutul programei şcolare la toate ciclurile de învăţământ;

ELEMENTE DE PREZENTARE GRAFICĂ ŞI CODIFICAREA ACŢIUNILOR DE JOC

Având în vedere faptul că descrierea mijloacelor specifice pregătirii în jocul de volei necesită mult spaţiu, pentru o mai mare operativitate este recomandată utilizarea unor prescurtări, coduri, prin care să se reprezinte acţiunile de joc cât şi modul în care acestea se succed în cadrul derulării unor mijloace utilizate în pregătire.

Însoţirea acestor explicaţii scurte de desene relevante, conduce la o înţelegere mai rapidă şi mai bună a exerciţiilor de către orice cititor avizat. Pentru aceasta, este necesar ca desenele şi sensul codurilor utilizate să fie unanim acceptate şi cunoscute.

Astfel, considerăm utilă folosirea acestor reprezentări grafice în procesul de planificare şi programare a procesului de pregătire pentru a fi mai operativi şi a economisi timp.

De asemena, în voleiul de performanţă utilizarea unor astfel de desene în timpul derulării jocului face posibilă înţelegerea mai rapidă a schemelor tactice ale adversarului şi permite adaptări ale jocului propriu prin indicaţii precise. În cadrul timpilor de odihnă care au o durată limitată (30 sec.), utilizarea acestor desene, facilitează înţelegerea de către jucători a sarcinilor de moment pe care le au de îndeplinit pentru o mai eficientă adaptare a jocului.

– terenul de joc

jucător

. jucător cu minge

instructor (profesor – antrenor)

– drumul mingii

drumul jucătorului

atac

blocaj individual

blocaj colectiv

În ceea ce priveşte codificarea acţiunilor de joc, prezentăm în continuare variantele utilizate în literatura de specialitate:

S. – serviciu;

PS. – preluarea serviciului;

R. – ridicare: Rps. – ridicare după preluarea serviciului;

Rpa. – ridicare după preluarea atacului;

  1. atac: Arps. – atac din ridicare după preluarea serviciului;

Arpa. – atac din ridicare după preluarea atacului;

  1. blocaj;

PA. – preluarea atacului.

NOŢIUNI DE TERMINOLOGIE A JOCULUI DE VOLEI

Jocul de volei conţine o serie de acţiuni tehnico-tactice individuale care interacţionează pe parcursul desfăşurării acestuia. Astfel, derularea succesivă a acţiunilor pe parcursul unei secvenţe de joc (prin secvenţă înţelegând ce se întâmplă de-o parte a fileului până la trecerea mingii în terenul advers), determină structurile şi fazele de joc.

În cele ce urmează, vom încerca să sublimiem ce se înţelege prin structură şi fază de joc şi, de asemenea, care sunt elementele constitutive ale acestora.

Astfel, în jocul de volei se vehiculează ideea existenţei a trei structuri de joc, după cum urmează:

  • Structura 1 de joc – joc la primirea serviciului (joc pentru câştigarea serviciului şi punctului);

  • Structura 2 de joc – joc la serviciul propriu (joc pentru câştigarea punctului);

  • Structura 3 de joc – ansamblul de joc.

  1. Structura 1 de joc – joc la primirea serviciului (joc pentru câştigarea serviciului şi punctului)

Această structură exprimă jocul echipei aflate la preluarea serviciului în componenţa ei fiind incluse ca acţiuni individuale: serviciul, preluarea serviciului, ridicarea după preluarea serviciului, atacul din ridicare după preluarea serviciului (S – PS – Rps – Arps).

Observând succesiunea acţiunilor, remarcăm faptul că serviciul, deşi nu este o acţiune efectuată de către echipa aflată la primirea serviciului, este considerat ca fiind parte a acestei structuri. Această interpretare este generată de funcţionalitatea pe care o reclamă legarea serviciului de secvenţa ce urmează şi care practic nu poate exista în absenţa acestei asocieri.

Este o structură nerepetabilă din cauza faptului că de la fluierul arbitrului şi până la întreruperea jocului această secvenţă de acţiuni apare o singură dată. De asemenea, putem considera că are pondere de atac datorită faptului că în sevenţa ce se derulează de-o parte a plasei, subliniată mai sus, regăsim două acţiuni de atac (ridicarea şi atacul) şi una de apărare (preluarea serviciului); de asemenea, acest caracter de apărare este accentuat de faptul că intrarea în posesia mingii este mai facilă şi permite organizarea atacului în condiţii optime.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Sport

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web